{"id":14473,"date":"2009-08-23T23:00:00","date_gmt":"2009-08-23T23:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=14473"},"modified":"2026-04-02T14:09:28","modified_gmt":"2026-04-02T14:09:28","slug":"roboscan-povestea-unui-inventator-roman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=14473","title":{"rendered":"Roboscan, povestea unui inventator roman"},"content":{"rendered":"

Impreuna cu inginerii de la MB Telecom, firma infiintata de el in 1994, Mircea Tudor a castigat cam tot ce era de castigat in lumea inventicii. “Suntem, daca vreti, campioni mondiali la inventica in 2009”, zice el. Inventiile nu merg la campionate mondiale, dar Roboscan, sistemul lor de scanare a camioanelor prin radiatii gama, a castigat in aprilie marele premiu de la Salonul International de Inventii de la Geneva (cel mai prestigios concurs international de inventica) si, doua luni mai taziu, singurul premiu pe care il acorda anual Organizatia Internationala pentru Proprietate Intelectuala (WIPO) unei singure inventii, indiferent de domeniu, buget sau tara de origine. Distinctia WIPO e poate cel mai important premiu pe care il poate castiga o inventie. <\/p>\n

Sediul MBT are o firma mica, metalica la intrarea in curte, in rest, nimic special. Angajatii – imbracati lejer (sportivi, daca ne luam dupa mingile de baschet sau rachetele de tenis pe care le-am vazut la purtatori). Traversezi un hol ingust ce te poate conduce, daca nu vrei sa treci prin sala cu vreo 20-25 de calculatoare unde lucreaza inginerii si proiectantii, direct in garajul cu iesire spre curtea din spate. Acolo, chiar inainte de panoul de baschet, sta un Roboscan proaspat curatat. In soarele de la ora 11, straluceste; un camion cu o bara ce pleaca din locul remorcii si se prelungeste in lateral, cam la patru metri distanta. Doar ca nu are loc pentru sofer. Nu are pentru ca nu-i trebuie – se conduce singur. <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

De fapt, asta e si noutatea: manevrarea de la distanta a unui dispozitiv de scanare cu radiatii gama. Inainte de Roboscan, toate sistemele de scanare cu radiatii gama aveau nevoie de operatori umani in zona de expunere (30 de metri). Ofiterul vamal, sau persoana care conducea operatiunea de scanare o facea din spatele cabinei soferului si era protejat de o “cusca” din plumb ce respingea radiatiile. Dar nu era ferit in totalitate. Pentru o protectie totala, peretii de plumb ar fi trebuit sa aiba o grosime de 6 centimetri, caz in care sasiul ar fi cedat sub greutatea custii. Asa, intr-o situatie de compromis, toata lumea din afacerile cu scanare prin radiatii, inclusiv firma MBT inainte de actualul Roboscan, folosea pereti de plumb grosi de 10 mm. <\/p>\n

Firma romaneasca a brevetat acum cea mai sigura si, aparent, cea mai simpla solutie: indepartarea oamenilor din raza de actiune a radiatiilor. De ce nu au facut-o altii, japonezii sau germanii, inaintea lui Tudor si a echipei sale? Raspunsul lui Mircea Tudor suna multora populist: inginerii romani sunt capabili sa gandeasca in perspectiva sau in avans proiecte complexe, in timp ce japonezii, sau coreenii, sau nemtii au nevoie de un management foarte capabil care sa suplineasca lipsa lor de imaginatie. Cel putin in cazul acestei tehnologii, cei 17 romani care si-au adus o contributie esentiala la construirea Roboscan (premiati pentru aceasta si de Presedintie) au fost mai inventivi decat inginerii straini. <\/p>\n

“Probabil ca sistemul de invatamant, cu toate talerele sale, ne-a obligat, prin cunostintele generale, sa gandim pluridisciplinar”, spune el. Sorin Mircea Axinte este directorul MINATECH-RO, parc stiintific si tehnologic de micro- si nanotehnologii avizat pentru functionare de Ministerul Educatiei si Cercetarii in 2004. Dupa el, cercetarea romaneasca este valoroasa, dar nu e directionata corespunzator: “Cercetatorul trebuie lasat sa gandeasca liber, dar fara o directie si fara sa raspunda la niste probleme punctuale ale economiei romanesti e greu sa faci cercetare.” De aceea, crede Axinte, ar trebui propuse teme strategice care sa aiba ca punct de plecare cererea din economie. El isi aduce aminte de vremea cand in Romania exista un program asa-numit de asimilari: “Ti se spunea ca, incepand cu luna viitoare, nu se mai achizitioneaza un anume produs de import si trebuia sa gasesti solutii, pentru ca altfel economia nu mai era functionala”.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

Andrei Caramitru, partener al McKinsey si cel care conduce biroul local al firmei internationale de consultanta, spunea intr-o discutie mai veche ca romanii, nu stiu la ce sunt buni, in felul in care au stiut elvetienii, nemtii sau turcii si grecii. Cosmin Alexandru, managerul firmei de consultanta de branding Brandivia, spunea si el ca Romania de dupa 1989 nu a avut niciodata o directie clara de dezvoltare, daca exceptam faptul ca pe aici au trecut oameni care aveau “harti” si directii clare. Cam la fel s-a miscat si cercetarea in Romania capitalista, prin investitii straine: Siemens, IBM, Oracle, Infineon sau Renault, cu investitia in centrul de cercetare de la Titu, sunt cateva exemple. <\/p>\n

Sorin Mircea Axinte afirma ca dupa 2004 cercetarea romaneasca a cunoscut o revigorare, pentru ca finantarea a crescut continuu pana anul trecut. Institutele si universitatile au reusit sa se doteze cu aparatura noua, uneori chiar de ultima generatie, cercetatorii au inceput sa se integreze in retelele de cercetare din Europa. Cu initiativa Agentiei Nationale pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), anul trecut s-a lansat programul Caravana Inovarii, prin care cercetarea face cunostinta cu mediul de afaceri si cu investitorii. Tot la vizibilitate contribuie si Salonul Cercetarii sau Salonul Inovarii, despre care Axinte spune ca au reusit sa prezinte bine rezultatele cercetarii romanesti. Chiar si salariile au ajuns la un nivel decent anul trecut. “Nu spun ca totul s-a naruit, dar sigur alocarea bugetara de anul acesta trimite cercetarea romaneasca cu cel putin trei ani inapoi”, apreciaza directorul MINATECH-RO. In 2009, bugetul de cercetare al Romaniei este de 0,18% din PIB, adica 1,1 mld. lei. <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

In 2008, pentru cercetare a fost alocat cel mai mare procent din buget – 0,6% din PIB, dar Guvernul a decis sa taie in 2009 din fonduri, desi Comisia Europeana a nominalizat la inceputul anului investitiile in cercetare si educatie printre cele zece masuri anticriza recomandate statelor europene. Comparativ cu Japonia sau Coreea de Sud, care au avut perioade cand alocau cercetarii si 8% din buget, sau Franta, care si-a majorat anul trecut de trei ori sumele destinate cercetarii, Romania a revenit la valorile din cercetarea de la sfarsitul anilor ‘90. Si daca banii publici lipsesc, atunci de ce nu sunt mai multe companii romanesti care sa investeasca in domeniu? Deocamdata, firmele se bat pe contractele si proiectele de cercetare finantate de Autoritatea pentru Managementul Cercetarii si Ingineriei Tehnologice (AMCIT). Sumele de aici nu sunt mari, dar nu sunt nici de prisos. <\/p>\n

MBT a primit pana azi, potrivit directorului general, 20.000 de euro si mai asteapta o plata de 180.000 de euro pentru niste teme de cercetare finalizate si predate. Recent, firma a semnat un contract prin care s-a angajat sa furnizeze Aeroportului International Henry Coanda Bucuresti (Otopeni) echipamente pentru controlul bagajelor in valoare de 6,44 mil. euro, fara TVA. Suma este importanta, din moment ce Tudor sustine ca investitiile proprii in companie, sustinute indeosebi prin credite, au fost pana acum de 9 milioane de euro. Numai in cercetarea si productia Roboscan au fost investite 6 mil. euro. MBT a fost infiintata in 1994, dar a ajuns la profit doar anul trecut – 6,4 mil. euro profit net, dintr-o cifra de afaceri de 15 mil. euro. De doua ori, firma a fost aproape de faliment: mai intai in anii ‘96-’97, dupa o pierdere de 180 mil. lei – “un succes tehnologic remarcabil si un esec financiar lamentabil”, asa cum spune Tudor despre inventia pe care urma sa o livreze catre Dacia, daca producatorul pitestean nu rezilia contractul – si a doua oara in perioada 2006-2007, cand toate proiecte din zona de securitate au fost blocate, inaintea aderarii Romaniei la UE , in asteptarea noilor norme de securitate europene. <\/p>\n

Actionarul majoritar al MBT (Mircea Tudor are 80% din companie, restul de 20 de procente fiind controlate de Mariana Chirita), spune ca Roboscan reprezinta aproape jumatate din totalul cifrei de afaceri a MBT, iar restul vine din implicarea in proiecte de securitate transfrontaliera si securitate a aeroporturilor. “Am avut avantajul de a fi interconectati cu pietele mai putin atinse de criza, ca Africa de Sud sau Mozambic, unde avem contracte importante.” MBT a inceput investitia intr-un nou sediu, in valoare de cinci milioane de euro, care va creste capacitatea actuala de productie si cercetare.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

Pentru aceasta investitie, firma are un potential de finantare din partea statului roman, o finantare nerambursabila de 1,8 milioane de euro aprobata deja, dar care asteapta sa fie contractata. Tudor sustine ca va continua investitia in noul sediu indiferent daca va primi sau nu finantarea, pentru ca e sigur ca Roboscan se va vinde. De formatie inginer electronist, Mircea Tudor s-a folosit din plin de experienta acumulata in Centrala de Constructii Cai Ferate (CCCF), un colos inainte de Revolutie; acolo gestiona activitatea de service pentru echipamentele speciale de constructii. Utilajele pe care le intretinea el erau folosite in puncte fierbinti ale economiei comuniste, asa cum era constructia metroului sau cea a podurilor importante, asa incat era o presiune continua ca un utilaj sa fie reparat peste noapte. <\/p>\n

Crede ca asa si-a dezvoltat capacitatea de a inova: “Din toata echipa de la MBT sunt singurul care am acoperire pe toate domeniile, restul inginerilor fiind foarte buni specialisti pe segmentele lor”. Dupa el, in cercetare este greu sa investesti tocmai pentru ca e dificil pentru un outsider sa inteleaga componenta tehnica a afacerii. Dimpotriva, Sorin Mircea Axinte crede ca altul e motivul pentru care nu se investeste serios in cercetare, unul mai simplu: antreprenorul roman nu e pregatit pentru asta, pentru ca nu e pregatit sa astepte rezultatele si isi doreste profit maxim intrun timp minim. Spre exemplu, fondurile de investitii, chiar daca sunt interesate de cercetare si inventii, cauta sa investeasca in companii, produse si echipe manageriale care si-au confirmat deja potentialul comercial. Si aici e problema sau cercul vicios, pentru ca munca de cercetare presupune o infuzie de capital mult inainte de orice confirmare comerciala. <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Mihai Sfintescu, partener al fondului de investitii 3TS Capital Partners, spune ca 3TS nu investeste in inventica inaintea unei validari comerciale a produsului si a echipei care lucreaza la executia proiectului de afaceri. “Validarea comerciala arata ca exista intr-adevar o cerere pe piata pentru bunul sau serviciul respectiv si ca firma respectiva poate livra produsul sau serviciul la costuri competitive”, explica Sfintescu. Asadar, chiar daca 3TS Capital este interesat de afacerile din cercetare si are chiar un fond dedicat printre altele si investitiilor in inventica din tehnologie, media si telecom (TMT), 3TS Cisco Growth Fund, investitiile fondului in start-up-uri din cercetare sunt putin probabile. Tudor spune ca intelege abordarea fondurilor si pare sa prefere ca partener de afaceri un investitor strategic. Il intereseaza in mod deosebit puterea de lobby a viitorului partener, pentru ca activeaza intr-o piata unde lobby-ul poate cantari si 90% in balanta succesului, atata vreme cat principalii clienti pentru Roboscan sunt guvernele unor state ce vor sa-si intareasca securitatea frontaliera, punctele vamale sau pozitiile de aparare.<\/p>\n

Presedintele MBT sustine ca poarta discutii cu cateva nume importante din domeniu, atat fonduri de investitii, cat si investitori strategici, si ca interesul lor este fie pentru companie in ansamblu, fie exclusiv pentru patentul Roboscan. “Totusi, nu sunt grabit sa vand si nici nu ma poate grabi cineva”, declara el. Anul trecut a refuzat niste propuneri de a vinde si crede ca a facut bine procedand astfel, pentru ca, dupa estimarea lui, numai premiul de la Salonul de Inventica de la Geneva a dublat valoarea companiei, spre 50 de milioane de euro. Potentialul Roboscan, inventia care inseamna probabil spre 80% din valoarea totala a companiei, este insa necunoscut, spune el, pentru ca brevetul international valoreaza mai mult decat produsul in sine. Inventia este recunoscuta in 45 de tari la nivel mondial. “Avem brevet de inventii pentru Roboscan si in China, dar acolo nu-ti garanteaza nimeni si nimic ca esti protejat”, glumeste el. <\/p>\n

Valoarea inventiei ar creste daca Roboscan va fi intr-adevar transformat intr-un brand international. Spre exemplu, cu o injectie de 10 milioane de euro, MBT ar putea produce de opt ori mai multe sisteme de scanare Roboscan decat o face azi – 12 pe an. Aceasta ar insemna 96 de sisteme, iar la o valoare medie de 1,35 mil. euro pentru un Roboscan (sistemul costa intre 1,2 si 1,5 mil. euro, in functie de dotari), ar insemna incasari de 130 mil. euro. Tudor spune ca sunt sanse de crestere a cererii: “Exista un acord semnat de SUA si Marea Britanie, ce prevede ca incepand cu anul 2012 toate containerele cu destinatia America sau Anglia sa fie scanate la origine si nu la destinatie”. Asta inseamna ca foarte multe state vor trebui sa cumpere dispozitive de scanare. E un argument important, daca ne gandim ca Romania foloseste deja cinci sisteme Roboscan, dar cu alte sapte sau opt unitati s-ar atinge deja nivelul de saturatie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dupa ce a investit vreme de 15 ani intr-un domeniu al cercetarii si inventicii mai mereu subminat de lipsa de finantare, Mircea Tudor pare ca a dat in sfarsit lovitura. Nu e la prima inventie, dar este la acea inventie despre care spera ca ii va schimba existenta.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7228],"tags":[8866,474,7641,13097],"class_list":["post-14473","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-industrie","tag-cercetare","tag-industrie","tag-inventii","tag-roboscan"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14473","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14473"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14473\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34684,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14473\/revisions\/34684"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14473"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14473"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14473"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}