![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16190499\/4\/22-33-cover-6.jpg\")
<\/a><\/p>\n\nSenzorii b\u0103ga\u0163i \u00een p\u0103m\u00e2nt \u0163in eviden\u0163a a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een sol, apoi transmit datele \u00een cloud pentru a fi calculate. Rezultatul este transmis sistemului de iriga\u0163ii, care pl\u0103nuie\u015fte c\u00e2t \u015fi cum s\u0103 elibereze apa pentru ca semin\u0163ele s\u0103 creasc\u0103 mai bine, mai repede. Astfel se economisesc timp \u015fi bani. Udarea, fertilizarea, cultivarea \u015fi recoltarea produselor agricole sunt la un pas de a fi f\u0103cute de un calculator.<\/p>\n
\nFermele vor \u00eencepe s\u0103 semene tot mai mult cu fabricile: cu procese atent controlate, ce merg ceas. S\u0103 nu mai vorbim de animale \u015fi plante modificate genetic p\u00e2n\u0103 la ultima gen\u0103 pentru a fi c\u00e2t mai ar\u0103toase, s\u0103 creasc\u0103 c\u00e2t mai repede \u015fi – de ce nu? – s\u0103 fie mai bune. Un fermier trebuie s\u0103 jongleze constant cu un set de variabile: vremea, nivelul de umiditate a solului, ierburile ce n\u0103p\u0103desc plantele, insecte d\u0103un\u0103toare sau boli. Toate aceste lucruri pot afecta produc\u0163ia anual\u0103, iar dac\u0103 fermierul face calculele corect, poate optimiza produc\u0163ia \u015fi cre\u015fte profitul; dac\u0103 nu, ar putea pierde tot. Agricultura inteligent\u0103 ar putea s\u0103-l scape pe fermier m\u0103car de c\u00e2teva griji.<\/p>\n
\n \nAcest tip de agricultur\u0103 este numit\u0103 hi-tech, inteligent\u0103, agricultur\u0103 de precizie; unii au numit-o agricultura 4.0. Oricum ar fi, tehnologia promite c\u0103 va cre\u015fte profiturile fermierilor, t\u0103ind din costuri \u015fi cresc\u00e2nd produc\u0163ia, \u015fi ar trebui s\u0103 beneficieze \u015fi consumatorii (toat\u0103 popula\u0163ia planetei) prin produse mai ieftine.<\/p>\n \nLa \u00eenceputul anului 2010, agricultura de precizie a \u00eenregistrat un avans considerabil datorit\u0103 faptului c\u0103 tehnologiile \u015fi componentele precum senzori \u015fi micro-procesoare s-au ieftinit foarte mult. Datele, informa\u0163iile \u00een general, devin un ingredient cheie \u00een agricultura contemporan\u0103 \u015fi necesar\u0103 pentru ca aceasta s\u0103 fie mai productiv\u0103 \u015fi sustenabil\u0103.<\/p>\n \nPuterea de computare a circuitelor electronice a crescut de 32 de ori \u00een ultimii 10 ani, costul transferul de date wireless a sc\u0103zut cu 75% \u00een ultimii patru ani, iar costul de stocare a datelor a sc\u0103zut cu 97% \u00een ultimul deceniu. Ingrediente care au f\u0103cut posibil\u0103 o extindere a agriculturii digitale. Cu ajutorul tehnologiei s-ar putea produce mai mult\u0103 hran\u0103 \u015fi chiar de calitate mai bun\u0103, pentru o popula\u0163ie tot mai numeroas\u0103, \u00een acela\u015fi timp reduc\u00e2nd povara asupra mediul \u00eenconjur\u0103tor.<\/p>\n <\/p>\n \nAstfel, fermierii ar trebui s\u0103 se uite mai mult la \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi mai pu\u0163in la \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile str\u0103mo\u015filor. De altfel, conform datelor Comisiei Europene, 96,4% dintre fermierii rom\u00e2ni au declarat c\u0103 \u015fi-au \u00eensu\u015fit cuno\u015ftin\u0163ele \u00een domeniul agricol strict pe baza experien\u0163ei practice, fa\u0163\u0103 de 70,9% dintre fermieri la nivelul Uniunii Europene. A\u015fadar, majoritatea fermierilor rom\u00e2ni nu au avut parte de instruire \u00een domeniul agricol, spre deosebire de Italia, unde \u00een jur de 90% din fermieri au avut parte de instruire de baz\u0103, sau \u00een Cehia, unde 34,6% dintre fermieri au primit o instruire complet\u0103. Totu\u015fi, tot mai mul\u0163i tineri preiau fermele de la p\u0103rin\u0163ii lor, iar ace\u015ftia au avut contact mai des cu tehnologia. \u201eCei tineri sunt mai deschi\u015fi la tehnologie, mai ales cei care au studiat la universitate, care folosesc smartphone-uri, calculatoare. Pentru ei este foarte u\u015for s\u0103 se adapteze\u201d, spune Bogdan Chirv\u0103su\u0163\u0103, customer support engineeer la VitalFields, o platform\u0103 online destinat\u0103 gestion\u0103rii afacerilor din domeniul agricol.<\/p>\n \nUn exemplu al beneficiilor tehnologiei, dat de membrii start-up-ului Yardlabs, este al unui un american din California care practica agricultur\u0103 din pasiune \u015fi \u00eenv\u0103\u0163ase cum s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de vie de la tat\u0103l s\u0103u. Dup\u0103 ce a implementat o solu\u0163ie hi-tech cu senzori, a aflat c\u0103 el uda prea mult via, \u00een condi\u0163iile \u00een care apa \u00een California este foarte scump\u0103. Astfel, \u015fi-a redus consumul de ap\u0103 cu 25% \u015fi a economisit bani, amortiz\u00e2ndu-\u015fi investi\u0163ia foarte repede. Este un exemplu minor, dar unul care se multiplic\u0103 de-a lungul globului \u015fi care ar putea fi aplicat foarte bine \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, propuls\u00e2nd economia \u0163\u0103rii.<\/p>\n \n \nImportan\u0163a agriculturii a sc\u0103zut \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultimii 20 de ani, dar joac\u0103 \u00een continuare un rol cheie \u00een ecosistemul economiei \u0163\u0103rii, av\u00e2nd o contribu\u0163ie de 5% \u00een Produsul Intern Brut al \u0163\u0103rii. Aceast\u0103 pondere a tot sc\u0103zut \u00een ultimii 20 de ani: de la 22,6% \u00een 1993 la sub 5% din PIB \u00een 2015. Reducerea a venit pe fondul transform\u0103rii structurale a economiei rom\u00e2ne\u015fti, de la una preponderent industrial-agrar\u0103 la una bazat\u0103 \u00een principal pe servicii.<\/p>\n \n \nCu toate acestea, agricultura are o importan\u0163\u0103 ridicat\u0103 \u00een structura PIB, de trei ori \u015fi jum\u0103tate mai mare dec\u00e2t media european\u0103; \u00een plus, \u00een 2014, agricultura angaja 27,3% din popula\u0163ia activ\u0103 a Rom\u00e2niei, de peste \u015fase ori mai mult dec\u00e2t media european\u0103 de 4,4% din popula\u0163ia activ\u0103. Asta \u00een condi\u0163iile \u00een care \u00een 1993 aproape acela\u015fi num\u0103r de oameni ca \u00een 2014 lucrau \u00een agricultur\u0103, dar acum ponderea domeniului \u00een PIB a sc\u0103zut de peste patru ori \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, semnal\u00e2nd pierderi importante de eficien\u0163\u0103, dup\u0103 cum arat\u0103 un raport al PwC. \u201ePractic, valoarea ad\u0103ugat\u0103 brut\u0103 pe persoan\u0103 ocupat\u0103 \u00een agricultur\u0103 se ridica \u00een 2015 la doar 54% din media Uniunii Europene, iar situa\u0163ia este \u015fi mai \u00eengrijor\u0103toare dac\u0103 ne raport\u0103m la \u0163\u0103rile din Europa de Vest. Valoarea ad\u0103ugat\u0103 brut\u0103 generat\u0103 de o persoan\u0103 ocupat\u0103 \u00een agricultur\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este de doar 16% din cea generat\u0103 \u00een Fran\u0163a, respectiv 34% din cea generat\u0103 \u00een Spania\u201d, arat\u0103 raportul firmei de audit \u015fi consultan\u0163\u0103.<\/p>\n \nCu toate acestea, Rom\u00e2nia este una dintre \u0163\u0103rile europene cu cel mai ridicat poten\u0163ial \u00een sectorul agricol, av\u00e2nd a \u015fasea cea mai mare suprafa\u0163\u0103 agricol\u0103 utilizat\u0103 dintre \u0163\u0103rile UE, \u00eens\u0103 se confrunt\u0103 cu un randament foarte sc\u0103zut al produc\u0163iei agricole. De\u015fi cea mai mare parte a suprafe\u0163ei cultivate este utilizat\u0103 pentru cereale, acestea genereaz\u0103 mai pu\u0163in de 25% din valoarea produc\u0163iei agricole totale (estimat\u0103 \u00een 2015 la 13,6 miliarde de euro). \u201eAv\u00e2nd \u00een vedere suprafa\u0163a agricol\u0103 vast\u0103 \u015fi rata de utilizare rezonabil\u0103 din Rom\u00e2nia, este clar c\u0103 randamentul produc\u0163iei este principalul factor limitator al sectorului agricol\u201d, a spus Bogdan Belciu, partener, servicii de consultan\u0163\u0103 pentru management, PwC Rom\u00e2nia, coordonatorul studiului. Potrivit Ministerului Agriculturii, la valoarea total\u0103 a produc\u0163iei ramurii agricole, sectorul vegetal contribuia \u00een anul 2015 cu 63,4% iar cel zootehnic cu cca. 35,4%.<\/p>\n \nDe\u015fi avem una dintre cele mai mari suprafe\u0163e agricole din Europa, \u0163ara noastr\u0103 are o m\u0103rime medie de exploata\u0163ie, similar\u0103 cu Malta sau Cipru, \u0163\u0103ri cu suprafe\u0163e agricole mult mai mici dec\u00e2t cea a Rom\u00e2niei. Un motiv pentru care acest lucru este posibil \u00eel reprezint\u0103 fragmentarea exploata\u0163iilor agricole, \u00een condi\u0163iile \u00een care majoritatea (75%) dintre fermele din \u0163ar\u0103 au sub 2 hectare, iar ponderea fermelor sub 10 hectare este de 98% din total ca num\u0103r \u015fi 39% din total suprafa\u0163\u0103 agricol\u0103 utilizat\u0103. La polul opus, fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezint\u0103 doar 0,5% din num\u0103rul total, dar exploateaz\u0103 49% din suprafa\u0163a agricol\u0103. \u00cen occident, segmentul fermelor mijlocii este predominant. Conform celei mai recente Anchete Structurale \u00een Agricultur\u0103 a INS pentru care de\u0163inem informa\u0163ii, num\u0103rul total al exploata\u0163iilor agricole era \u00een 2013 de circa 3630 mii, cu o suprafa\u0163a agricol\u0103 utilizat\u0103 de 13,056 milioane ha.<\/p>\n \n \n\u201eFran\u0163a \u015fi Cehia, \u0163\u0103ri cu randamente mari la produc\u0163ia agricol\u0103, au peste 29% din totalul de ferme reprezentat de ferme de peste 50 de hectare; ponderea mare de ferme de peste 50 ha le ofer\u0103 avantaje precum economii de scar\u0103, abilitatea de a atrage fermieri preg\u0103ti\u0163i, acces facil la finan\u0163are \u015fi implicit tehnologizare mai rapid\u0103\u201d, a precizat Bogdan Belciu. \u00cen Rom\u00e2nia, fermele mici au marje de profit mari pe c\u00e2nd fermele mari au chiar o marj\u0103 de profit negativ\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care fermele folosesc utilaje mai mari, mai eficiente \u015fi mai productive dec\u00e2t cele mici \u015fi au o putere de negociere mult mai mare cu furnizorii, arat\u0103 datele societ\u0103\u0163ii de consultan\u0163\u0103 \u015fi audit financiar FinExpert, prezentate \u00een cadrul evenimentului Aider, dedicat agriculturii durabile. Astfel reiese c\u0103 fermele foarte mari au avut o marj\u0103 de profit de -2,1% \u00een 2014 \u015fi -3,8% \u00een 2015, \u00een timp ce fermele medii \u015fi mici au avut marje de profit pozitive.<\/p>\n \nFermele medii au avut o marj\u0103 de profit de 6,2% \u00een 2015 \u015fi fermele mici 11%. Astfel, potrivit datelor, cu c\u00e2t fermele sunt mai mari, cu at\u00e2t marja de profit scade, ajungand chiar s\u0103 fie negativ\u0103. \u201eAcest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 tocmai din cauza sc\u0103p\u0103rilor ap\u0103rute pe procesul de produc\u0163ie \u015fi a unei organiz\u0103ri deficitare, fiind implicate foarte multe utilaje\u201d, este de p\u0103rere \u015etefan St\u0103nescu, fondatorul Agriso, platform\u0103 de administrare a fermelor.<\/p>\n <\/p>\n \n\u201eGradul de digitalizare nu este foarte mare, \u00eensa tendin\u0163a de adop\u0163ie pentru tehnologie \u015fi pentru automatizare este \u00een cre\u015ftere. Centralizarea informa\u0163iilor, de la datele transmise de utilajele agricole moderne p\u00e2n\u0103 la informa\u0163iile colectate de la prognozele meteo, creeaza un ocean de date \u00een care companiile sunt nevoie s\u0103 navigheze \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi adminsitreze resursele, iar acest lucru \u00eel pot face doar cu suportul unui sistem informatic integrat\u201d, spune Sorin Petcu, director comercial TotalSoft, care d\u0103 exemplul unui sistem care ofer\u0103 informa\u0163ii \u00een timp real despre productivitatea persoanei care conduce o combin\u0103, \u201ereduc\u00e2nd costul pe or\u0103 pentru utilizarea ma\u015finii agricole prin scaderea consumului de motorin\u0103 \u015fi reducerea timpului de lucru \u00een c\u00e2mp\u201d.<\/p>\n \nLa \u00eenceputul articolului am vorbit despre senzori, drone, date, cloud \u015fi algoritmi, dar dot\u0103rile tehnologice ale exploata\u0163iilor agricole din Rom\u00e2nia sunt rudimentare, la nivelul anilor 1950-1970. Mai pu\u0163in de 2% din fermele din \u0163ar\u0103 dispun de un tractor. Principala piedic\u0103 \u00een calea dot\u0103rii tehnologice a agricultorilor rom\u00e2ni o reprezint\u0103 suprafa\u0163a redus\u0103 a exploata\u0163iilor agricole, care nu permite utilizarea eficient\u0103 a mijloacelor tehnologice moderne \u015fi nici nu justific\u0103 investi\u0163ia \u00een acestea, prin prisma recoltelor ob\u0163inute, arat\u0103 raportul PwC. Conform informa\u0163iilor ministerului agriculturii, tractoarele agricole existente \u00een 2015, circa 199,2 mii buc\u0103\u0163i, acopereau o suprafa\u0163\u0103 arabil\u0103 de circa 47,2 ha per tractor fizic, fa\u0163\u0103 de situa\u0163ia anului 2007 c\u00e2nd suprafa\u0163a arabil\u0103 per tractor fizic era de circa 54,1 ha.<\/p>\n \nTotalSoft are servicii IT destinate agriculturii prin intermediul Charisma. Compania are 22 de clien\u0163i, cu peste 5000 de hectare, care \u201eactiveaz\u0103 strict \u00een domeniul agricol, companii care utilizeaz\u0103 Charisma \u00een special pentru gestionarea activit\u0103\u0163ii specifice (produc\u0163ia vegetal\u0103, zootehnie, trade de cereale, siloz etc.)\u201d.<\/p>\n \n \nRom\u00e2nia este mult \u00een urma altor \u0163\u0103ri europene \u015fi din punctul de vedere al sistemului de iriga\u0163ii, \u00een condi\u0163iile \u00een care secetele afecteaz\u0103 frecvent peste 50% din terenul agricol, dar numai 12% din aceste suprafe\u0163e dispun de iriga\u0163ii viabile. Principalele probleme care limiteaz\u0103 dezvoltarea sistemului sunt: fragmentarea ridicat\u0103 a exploata\u0163iilor agricole (care rezult\u0103 \u00een multe ferme de dimensiuni mici \u015fi foarte mici, ce nu dispun de resursele economice necesare pentru repornirea sistemelor de iriga\u0163ii), proiectarea sistemelor de iriga\u0163ii pentru exploata\u0163ii extinse (\u00een condi\u0163iile \u00een care \u00een prezent gradul de fragmentare a exploata\u0163iilor agricole este foarte ridicat), infrastructura \u015fi echipamentele de iriga\u0163ii \u00eenvechite.<\/p>\n \nO alt\u0103 problem\u0103 actual\u0103 identificat\u0103 de PwC este evaziunea fiscal\u0103. \u00cen prezent, aproximativ 85% din totalul for\u0163ei de munc\u0103 din agricultur\u0103 este nesalariat\u0103, lucr\u00e2nd pe propriile exploata\u0163ii agricole de subzisten\u0163\u0103. Prin contrast, ponderea medie a lucr\u0103torilor nesalaria\u0163i din sectorul agricol \u00een UE este de 72%, iar \u00een unele state chiar cu mult mai redus\u0103 (50% \u00een Spania, 63,1% \u00een Fran\u0163a, 55,8% \u00een Germania). \u201e\u0162\u0103rile cu cei mai mul\u0163i lucr\u0103tori salaria\u0163i \u00een agricultur\u0103 sunt cele care \u00eenregistreaz\u0103 \u015fi cea mai ridicat\u0103 valoare ad\u0103ugat\u0103 brut\u0103 generat\u0103 la nivel de lucr\u0103tor. Toate acestea conduc c\u0103tre problema fundamental\u0103 cu care se confrunt\u0103 agricultura rom\u00e2neasc\u0103, anume productivitatea sc\u0103zut\u0103 a muncii \u015fi implicit randamentul relativ mic al produc\u0163iei agricole\u201d, declar\u0103 Bogdan Belciu.<\/p>\n \nPotrivit datelor Consiliului Fiscal, sectorul agricol are a doua cea mai mare pondere din evaziunea fiscal\u0103 total\u0103 din Rom\u00e2nia: 9%, care \u00eenseamn\u0103 aproximativ 1,7 miliarde de euro. Segmentul din agricultur\u0103 \u00een care acest tip de evaziune fiscal\u0103 se manifest\u0103 cel mai puternic este cel al v\u00e2nz\u0103rii produselor agricole primare, mai ales cereale, legume \u015fi fructe. Produc\u0103torul vinde produc\u0163ia direct din c\u00e2mp \u015fi aceasta ajunge la consumatorii finali la un pre\u0163 de c\u00e2teva ori mai mare, iar sumele nedeclarate \u00eentre momentul cump\u0103r\u0103rii de c\u0103tre intermediar \u015fi v\u00e2nzarea final\u0103 intr\u0103 \u00een evaziune.<\/p>\n \nTINERII, MOTOR PENTRU AGRICULTURA 4.0<\/p>\n \nRom\u00e2nia nu este f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte digitalizarea agriculturii; am identificat c\u00e2\u0163iva rom\u00e2ni care au planuri m\u0103re\u0163e pentru sectorul agricol. Un exemplu al implement\u0103rii nout\u0103\u0163ilor tehnologice \u00eel reprezint\u0103 Agriso, o platform\u0103 menit\u0103 s\u0103 u\u015fureze administrarea unei ferme \u015fi \u00een acela\u015fi timp s\u0103 eficientizeze opera\u0163iunile, crea\u0163ia a doi veri din Dolj. Agriso este un start-up ce a dezvoltat o platform\u0103 care monitorizeaz\u0103 terenurile, utilajele, rota\u0163ia culturilor, m\u0103sur\u0103tori ale solelor (suprafa\u0163\u0103 de teren cultivat\u0103 cu aceea\u015fi specie de plante agricole), dar \u015fi m\u0103sur\u0103tori ale opera\u0163iunilor efectuate \u00een c\u00e2mp zi de zi ca suprafa\u0163\u0103 lucrat\u0103, monitorizarea utilajelor, viteza sau num\u0103rul de ore \u00een care a sta\u0163ionat operatorul cu motorul pornit, prin intermediul c\u0103reia se pot trimite declara\u0163ii APIA (Agen\u0163ia de Pl\u0103\u0163i \u015fi Interven\u0163ie pentru Agricultur\u0103) sau \u0163ine eviden\u0163a cantit\u0103\u0163ilor recoltate din fiecare sol\u0103 sau a celor mai productive soiuri.<\/p>\n \n \nAgriso a pornit acum trei ani \u00een cadrul fermei Agromec Visina, jude\u0163ul Dolj,unde \u015etefan St\u0103nescu administreaz\u0103 3.600 de hectare de teren \u00een arend\u0103. Ca \u015fi \u00een cazul majorit\u0103\u0163ii start-up-urilor, prin solu\u0163ia sa St\u0103nescu a vrut s\u0103 rezolve o problem\u0103: solele erau fragmentate, fiind dispuse pe opt localit\u0103\u0163i; \u00een plus, \u00eei era greu s\u0103 se asigure c\u0103 utilajele mergeau conform planului. \u201eFaptul c\u0103 la acea vreme nu exista o solu\u0163ie complet\u0103 de management \u015fi monitorizare pentru ferme ne-a determinat pe mine \u015fi pe Mihai St\u0103nescu, v\u0103rul meu, care este pasionat de programare, s\u0103 punem bazele aplica\u0163iei Agriso\u201d, poveste\u015fte fermierul de 28 de ani, cu master \u00een economie european\u0103 \u015fi cu un alt master \u00een management agricol ob\u0163inut la USAMV Bucure\u015fti. V\u0103rul s\u0103u, Mihai St\u0103nescu, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 22 ani, este student \u00een cadrul Facult\u0103\u0163ii de Cibernetic\u0103 a ASE Bucure\u015fti.<\/p>\n <\/p>\n \nAu lucrat \u00eempreun\u0103 timp de un an de zile, \u201eam testat \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it aplica\u0163ia \u00een ferma noastr\u0103, iar rezultatele au fost surprinz\u0103toare\u201d. St\u0103nescu poveste\u015fte c\u0103 a lucrat din pasiune la aplica\u0163ie \u015fi astfel n-a \u00eent\u00e2mpinat dificult\u0103\u0163i notabile, \u00eens\u0103 a fost nevoie de \u201efoarte mult\u0103 r\u0103bdare pentru a verifica fiecare parametru \u00een parte \u015fi pentru a ne asigura c\u0103 toate datele sunt conforme cu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een fiecare zi \u00een c\u00e2mp\u201d.<\/p>\n \nAplica\u0163ia Agriso este un produs software ce ajut\u0103 fermierii s\u0103 aib\u0103 un control asupra activit\u0103\u0163ilor din ferm\u0103, \u00een timp real, din spatele unui telefon sau al unei tablete. Utilajele agricole sunt dotate cu dispozitive GPS ce le-ar permite fermierilor monitorizarea permanent\u0103, la orice or\u0103 \u015fi din orice loc. Astfel, fermierul poate vedea ce suprafe\u0163e sunt lucrate, consumul de motorin\u0103 pe fiecare opera\u0163iune \u00een parte sau consumul general pe zi de lucru. Un alt lucru util pentru agricultori este survolarea \u015fi monitorizarea p\u0103m\u00e2nturilor prin intermediul dronelor. \u201eG\u0103sim rapid zonele problematice din interiorul fiec\u0103rei sole, unde solul \u00eencepe s\u0103 se erodeze din cauza lucr\u0103rii intensive a acestuia, an de an, \u015fi pe care \u00eel trat\u0103m diferen\u0163iat de zonele productive, pentru a-l aduce \u015fi pe acesta, din nou, \u00een parametri normali \u015fi pentru a cre\u015fte astfel productivitatea din ferm\u0103\u201d, spune St\u0103nescu. Potrivit lui, solele din cadrul aplica\u0163iei sunt compatibile cu softul APIA, d\u00e2nd posibilitatea fermierilor s\u0103 fac\u0103 declara\u0163iile necesare pentru subven\u0163ii direct din aplica\u0163ie.<\/p>\n \n\u015etefan St\u0103nescu sus\u0163ine c\u0103 aplica\u0163ia are utilizatori din fiecare jude\u0163 al Rom\u00e2niei, iar totalul suprafe\u0163elor fermelor ce utilizeaz\u0103 aplica\u0163ia \u201edep\u0103\u015fe\u015fte 80.000 de hectare \u015fi avem peste 150 de conturi create\u201d. Cifra de afaceri a Agriso \u00een 2016 a fost de 75.000 de euro. \u201e\u00cen primele dou\u0103 luni din acest an am dep\u0103\u015fit deja nivelul de anul trecut, pe fondul cre\u015fterii exponen\u0163iale a cererii\u201d, afirm\u0103 fermierul rom\u00e2n.<\/p>\n<\/a><\/p>\n
\nBUBE MULTE. POTEN\u0162IAL URIA\u015e<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n