\nMai mult de at\u00e2t, nu doar multina\u0163ionalele testeaz\u0103 pe pia\u0163\u0103 nout\u0103\u0163ile, ci sunt \u015fi companii rom\u00e2ne\u015fti \u2013 \u00eenc\u0103 pu\u0163ine \u2013 care dau tonul \u00een domeniile lor de activitate. \u00cen urm\u0103 cu \u015fase ani, Business Magazin povestea c\u0103 Rom\u00e2nia nu mai este doar un loc \u00een care sunt replicate \u015fabloanele de pe alte meleaguri, ci \u015fi unul din care inova\u0163iile \u00ee\u015fi sap\u0103 o matc\u0103 tot mai vizibil\u0103. Cele care sunt validate iau apoi calea str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii. \u0162ara nu mai export\u0103 doar lohn, ci \u015fi idei, procese, produse inovatoare.<\/p>\n
\n3,43 miliarde lei este valoarea total\u0103 a cheltuielilor pentru inova\u0163ia de produse sau procese \u00een Rom\u00e2nia, arat\u0103 datele oficiale. E mult? E pu\u0163in? Fa\u0163\u0103 de alte \u0163\u0103ri, chiar din regiune, suma nu este mare: \u00een Ungaria, de pild\u0103, 1,4% din PIB sunt cheltuieli pentru cercetare, iar \u00een Cehia ponderea urc\u0103 spre 2%. Chiar dac\u0103 datele de la Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 indic\u0103 o \u00eencetinire a inova\u0163iei pe plan local, \u00een ce prive\u015fte num\u0103rul de nout\u0103\u0163i, sunt modele \u015fi idei rom\u00e2ne\u015fti care c\u00e2\u015ftig\u0103 consumatori \u015fi care joac\u0103 roluri hot\u0103r\u00e2toare \u00een evolu\u0163ia companiilor, fie ele filiale de multina\u0163ionale sau firme autohtone. Liderul pie\u0163ei de \u0163igarete \u00een Rom\u00e2nia, British American Tobacco, a ales Rom\u00e2nia pentru a lansa \u00een premier\u0103 mondial\u0103 dispozitivul iFuse, realizat \u00een urma unor investi\u0163ii de 600 de milioane de euro; pia\u0163a local\u0103 este, desigur, doar primul pas. Sp\u0103l\u0103toria Kromatic din Bra\u015fov aplic\u0103 tehnologia RFID, iar modelul s\u0103u, validat deopotriv\u0103 de cifra de afaceri, profitabilitate \u015fi premii interna\u0163ionale, inspir\u0103 alte companii din \u00eentreaga lume. Saint-Gobain a inventat pe plan local o unitate de reciclare a gipsului; linia tehnologic\u0103 a fost dezvoltat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu un furnizor din Baia Mare, iar modelul este replicat \u00een fabrici ale grupului din \u0163\u0103ri ca Brazilia, Malaezia sau Vietnam.<\/p>\n
\nIndiferent care este domeniul \u00een care se nasc inova\u0163iile \u2013 comer\u0163, produse, servicii sau s\u0103n\u0103tate, un lucru este clar. \u201eLaboratorul\u201d cu cei peste 18 de milioane de locuitori ai Rom\u00e2niei este un atu, care are o mare greutate.<\/p>\n
\n\u00cen prim\u0103vara anului trecut, British American Tobacco anun\u0163a c\u0103 lanseaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, \u00een premier\u0103 mondial\u0103, Kent glo iFUSE, un produs hibrid, care combin\u0103 tutunul cu tehnologia electronic\u0103 de ultim\u0103 genera\u0163ie. Conform reprezentan\u0163ilor BAT, este un produs cu con\u0163inut de nicotin\u0103 \u015fi arom\u0103 de tutun, dar cu riscuri reduse, asociate cu produsele electronice. Pentru c\u0103 tutunul din interiorul capsulelor Kent Neopods nu arde, fiind eliminate fumul, scrumul \u015fi mirosurile asociate fumatului.<\/p>\n
\nBAT previzioneaz\u0103 c\u0103 pia\u0163a produselor de nou\u0103 genera\u0163ie, estimat\u0103 \u00een 2015 la 2,8 miliarde de lire sterline, se va tripla p\u00e2n\u0103 \u00een 2020, la o valoare de p\u00e2n\u0103 la 8,4 miliarde de lire sterline, except\u00e2nd SUA \u015fi China. La momentul lans\u0103rii, Gemma Webb, general manager al British American Tobacco Rom\u00e2nia, declara: \u201eSuntem foarte \u00eenc\u00e2nta\u0163i c\u0103 Rom\u00e2nia a fost aleas\u0103 ca prima \u0163ar\u0103 din lume pentru lansarea glo iFUSE. Acest demers subliniaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 dorin\u0163a BAT de a continua investi\u0163iile sale \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een dezvoltarea de noi tehnologii, fiind sus\u0163inut pe deplin de lansarea glo iFUSE sub umbrela m\u0103rcii Kent\u201d. BAT a investit peste 600 milioane de euro \u00een ultimii ani pentru dezvoltarea acestor produse \u00een laboratoarele sale de cercetare din Anglia.<\/p>\n
\nBAT a testat produsul glo iFUSE pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 din noiembrie 2015, \u0163ara fiind aleas\u0103 pentru importan\u0163a pe care o are \u00een businessul BAT la nivel mondial; cota de pia\u0163\u0103 de\u0163inut\u0103 de Kent \u00een aprilie 2016 se plasa la 26%, conform reprezentan\u0163ilor companiei. Din luna aprilie a anului trecut, glo iFUSE \u015fi capsulele Kent Neopods sunt v\u00e2ndute \u00een sute de magazine din Bucure\u015fti – dispozitivul cost\u0103 90 lei, iar un pachet de Kent Neopods (cu dou\u0103 capsule) este 30 lei.<\/p>\n
\nglo iFUSE este un produs hibrid creat s\u0103 func\u0163ioneze cu capsule Kent Neopods ce con\u0163in tutun \u015fi lichid, av\u00e2nd gust \u015fi arom\u0103 de tutun. Capsulele Kent Neopods au trei componente: un element de \u00eenc\u0103lzire, un compartiment cu lichid \u015fi unul cu tutun. Elementul de \u00eenc\u0103lzire proceseaz\u0103 \u015fi transform\u0103 lichidul cu con\u0163inut de nicotin\u0103 \u00een vapori; ace\u015ftia traverseaz\u0103 sec\u0163iunea cu tutun, eliber\u00e2nd vapori cu arome de tutun.<\/p>\n
<\/p>\n
\nUn pas \u00een plus a fost f\u0103cut de BAT spre finalul anului trecut, la jum\u0103tate de an de la lansarea oficial\u0103 a iFuse \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen noiembrie, compania anun\u0163a c\u0103 va muta produc\u0163ia de capsule de nou\u0103 genera\u0163ie Neopods pentru \u0163igara electronic\u0103 glo iFuse din Marea Britanie la fabrica din Ploie\u015fti; astfel, cre\u015fte produc\u0163ia \u00een fabrica de pe plan local. Francisco Toso, directorul general al fabricii British American Tobacco din Ploie\u015fti, declara c\u0103 produc\u0163ia total\u0103 a unit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie de care este responsabil va spori cu 20%, volum care se refer\u0103 deopotriv\u0103 la \u0163igaretele tradi\u0163ionale, dar \u015fi la produsele de nou\u0103 genera\u0163ie.<\/p>\n
\nPentru a pune \u00een practic\u0103 acest plan, bugetul de investi\u0163ii este de 100 de milioane de euro, iar num\u0103rul de angaja\u0163i \u00een fabric\u0103 va cre\u015fte cu 100 de persoane. \u201eRom\u00e2nia este un mediu favorabil investi\u0163iilor, cu oameni bine preg\u0103ti\u0163i \u015fi cea mai mare cre\u015ftere economic\u0103 din Uniunea European\u0103 \u00een 2016. Dorim s\u0103 continu\u0103m impactul pozitiv pe care \u00eel avem \u00een economia local\u0103 prin angajamentul nostru pe termen lung, inclusiv \u00een securizarea celor peste 2.000 de locuri de munc\u0103 din \u00eentreaga \u0163ar\u0103 \u015fi crearea altora \u00een urm\u0103torii ani\u201d, spunea Gemma Webb.<\/p>\n
\nCompania pe care o conduce a raportat pentru 2015 o cifr\u0103 de afaceri de 1.656 de milioane de euro, \u00een cre\u015ftere cu 6% fa\u0163\u0103 de 2014, \u015fi un profit de 98 de milioane de euro, fa\u0163\u0103 de 80 de milioane \u00een 2014. Compania nu a comunicat rezultatele financiare aferente anului trecut, dar, \u00eentr-un interviu acordat Business Magazin \u00een var\u0103, Gemma Webb spunea c\u0103 se a\u015fteapt\u0103 ca 2016 s\u0103 p\u0103streze aceea\u015fi tendin\u0163\u0103, cu plusuri la capitolul v\u00e2nz\u0103rilor \u015fi profitabilit\u0103\u0163ii. \u201eAm avut un an foarte bun \u00een 2015 \u015fi ne a\u015ftept\u0103m ca tendin\u0163a s\u0103 continue \u015fi \u00een 2016 deoarece \u00een Rom\u00e2nia jum\u0103tate dintre fum\u0103tori fumeaz\u0103 \u0163ig\u0103rile noastre, iar acest trend este \u00een cre\u015ftere.\u201d Potrivit datelor companiei, BAT are o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 54,5% la nivel na\u0163ional \u015fi ajunge la 61% \u00een Bucure\u015fti.<\/p>\n
\nPe plan local, BAT are \u00een afar\u0103 de fabrica de la Ploie\u015fti, un centru de servicii (call center), unde lucreaz\u0103 \u00een jur de 700 de oameni \u015fi deservesc activit\u0103\u0163ile companiei pe plan global, \u015fi divizia comercial\u0103, care vinde produsele companiei pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103. Planurile de investi\u0163ii de 100 milioane de euro care vizeaz\u0103 fabrica din Ploie\u015fti \u00een urm\u0103torii cinci ani vor pozi\u0163iona unitatea de produc\u0163ie a BAT ca a doua ca importan\u0163\u0103 din Europa la nivel de grup.<\/p>\n
\n5 milioane de euro pentru inteligen\u0163a sp\u0103l\u0103toriei<\/p>\n
\nCompania de \u00eenchiriere \u015fi sp\u0103lare de textile industriale Kromatic din Bra\u015fov a descoperit o modalitate unic\u0103 de identificare a produselor care intr\u0103 \u015fi ies pe poarta sp\u0103l\u0103toriei industriale. Sp\u0103l\u0103toria inteligent\u0103 de la Bra\u015fov este singura de acest fel din \u0163ar\u0103 \u015fi printre pu\u0163inele din Europa care s-au folosit de tehnologia bazat\u0103 pe radiofrecven\u0163\u0103 (RFID) pentru a eficientiza managementul textilelor. Potrivit reprezentan\u0163ilor companiei, unicitatea Kromatic \u00een Europa \u015fi Rom\u00e2nia este dat\u0103 de integrarea tehnologiei RFID \u00een sistemul logistic \u015fi \u00een \u00eentregul s\u0103u lan\u0163 valoric. \u201e\u00cen 2015, Kromatic a fost transformat\u0103 dintr-o sp\u0103l\u0103torie obi\u015fnuit\u0103 \u00een prima sp\u0103l\u0103torie inteligent\u0103 din Rom\u00e2nia. A fost \u015fi este \u00eenc\u0103 nevoie ca pia\u0163a s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 exist\u0103 sp\u0103l\u0103torii de \u00eencredere \u015fi c\u0103 exist\u0103 un tool de management facil al textilelor, fie ele hoteliere, medicale sau uniforme industriale\u201d, spune Aurelian Moraru, directorul general al sp\u0103l\u0103toriei Kromatic.<\/p>\n
\nEl poveste\u015fte c\u0103 rezultatele inova\u0163iei incluse \u00een sp\u0103l\u0103torie apar chiar \u015fi \u00een cele mai surprinz\u0103toare locuri: \u201eDac\u0103 spitalele private au fost de la \u00eenceput foarte deschise, \u00een prezent remarc\u0103m o receptivitate crescut\u0103 \u015fi \u00een r\u00e2ndul spitalelor de stat care doresc s\u0103 \u00eenchirieze lenjerie \u015fi uniforme medicale\u201d, afirm\u0103 Moraru. Tot el spune c\u0103 din ce \u00een ce mai multe hoteluri doresc s\u0103 nu mai investeasc\u0103 \u00een textile, s\u0103 transfere riscul investi\u0163ional furnizorului de servicii. \u201eNu \u00een ultimul r\u00e2nd, securizarea hotelurilor devine o problem\u0103 de actualitate, av\u00e2nd \u00een vedere evalu\u0103rile bunurilor textile disp\u0103rute. Este des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een cadrul hotelurilor de 4-5 stele problema \u00abdispari\u0163iilor\u00bb, deopotriv\u0103 lenjeria din camere c\u00e2t \u015fi prosoapele din spa.<\/p>\n
\nTehnologia Kromatic permite securizarea zonei, permi\u0163\u00e2nd de exemplu unui hotel de 80 de camere s\u0103 salveze chiar \u015fi 20.000 euro pe an din recuperarea furturilor!\u201d, spune reprezentantul Kromatic. Num\u0103rul de clien\u0163i, spune Aurelian Moraru, este \u201e\u00een cre\u015ftere sim\u0163itoare, motiv pentru care \u00een luna martie ne vom extinde capacitatea de lucru\u201d. \u00cen 2016, cantit\u0103\u0163ile prelucrate de Kromatic s-au dublat fa\u0163\u0103 de 2015, trendul continu\u00e2nd s\u0103 fie cresc\u0103tor; de cur\u00e2nd, sp\u0103l\u0103toria a atras noi clien\u0163i, cu unit\u0103\u0163i hoteliere ale Ana Hotels din Poiana Bra\u015fov \u015fi Hotel Alpin. Sporirea num\u0103rului de clien\u0163i a adus \u015fi o cre\u015ftere a afacerilor, care s-au majorat anul trecut cu peste 50%, spune Moraru; \u00een 2015, cifra de afaceri a companiei s-a plasat \u00een jurul a 3,3 milioane de euro.<\/p>\n
\nTehnologia RFID implementat\u0103 de Kromatic salveaz\u0103 timpul alocat de managerii hotelieri pentru recep\u0163ie, inventariere, calculul uzurii \u015fi al oportunit\u0103\u0163ii investi\u0163ionale, explic\u0103 managerul firmei Kromatic. El crede c\u0103 \u00een viitor tot mai mul\u0163i manageri vor dori s\u0103 se bazeze pe rapoarte obiective de trasabilitate generate de tehnologia RFID;<\/p>\n
<\/p>\n
\n \u201e\u00een plus, tot mai multe companii vor dori s\u0103 \u00eenchirieze textile, \u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 lenjeria apar\u0163ine sp\u0103l\u0103toriei, e \u00een interesul ei s\u0103 o \u00eengrijeasc\u0103 excelent\u201d. Iar Aurelian Moraru continu\u0103 enumerarea acestor avantaje: clientul nu mai are nevoie de investi\u0163ie ini\u0163ial\u0103 \u015fi de achizi\u0163ii repetate pentru refacerea stocului; un centru de \u00eenchiriere \u015fi igienizare a textilelor \u00ee\u015fi alege furnizorii pe spr\u00e2ncean\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t produsele s\u0103 respecte standardele.<\/p>\n
\n\u201e\u015etim c\u0103 poten\u0163ialul tehnologiei bazate pe radio frecven\u0163\u0103 este extraordinar \u015fi ne dorim s\u0103-l valorific\u0103m tot mai mult. De aceea, ne continu\u0103m activitatea de R&D \u015fi sper\u0103m c\u0103 \u00een cursul anului s\u0103 devenim furnizor de taguri bazate pe RFID pentru \u00eentreaga lume. Tagurile RFID existente pe pia\u0163\u0103 acum au limite tehnologice, iar noi ne-am propus s\u0103 dezvolt\u0103m noi variante, superioare, robuste \u015fi de \u00eencredere\u201d, mai spune Aurelian Moraru.<\/p>\n
\nTehnologia c\u00e2\u015ftig\u0103 tot mai mult teren \u00een diverse \u0163\u0103ri din lume, spune reprezentantul Kromatic: numeroase sp\u0103l\u0103torii precum cele din Maria Britanie, Germania, Turcia \u015fi zona asiatic\u0103 fac deja demersuri importante \u00een acest sens. \u201eInteresant este c\u0103 nu numai sp\u0103l\u0103toriile independente doresc acest sistem, ci \u015fi hotelurile care au sp\u0103l\u0103torie intern\u0103. Am primit cereri de implementare a sistemului nostru chiar \u015fi de la o re\u0163ea interna\u0163ional\u0103 care dorea s\u0103 \u00eenceap\u0103 implementarea sistemului RFID \u00een hotelul din Shanghai.\u201d Iar Moraru enumer\u0103 rezultatele unui sistem inteligent \u00een sp\u0103l\u0103torie. Cur\u0103\u0163\u0103toria economise\u015fte timp \u015fi resurse, prelunge\u015fte durata de via\u0163\u0103 a textilelor, reduce volumul de de\u015feuri generate, are un management performant al investi\u0163iilor \u015fi stocurilor. Pe de alt\u0103 parte, clientul se poate concentra pe afacerea de baz\u0103, sc\u0103p\u00e2nd de grija textilelor, poate utiliza eficient personalul, previne furturile.<\/p>\n
\nPromar Textil este o companie cu capital 100% rom\u00e2nesc, care a \u00eenceput activitatea \u00een 1994, \u00een domeniul tricotajelor. Din 2007, compania s-a extins pe pia\u0163a serviciilor, printr-un centru de \u00eenchiriere \u015fi sp\u0103l\u0103torie de textile industriale (lenjerii HoReCa \u015fi uniforme industriale). Compania se ocup\u0103 de servicii profesionale de \u00eenchiriere, \u00eentre\u0163inere \u015fi igienizare a textilelor hoteliere, medicale \u015fi a uniformelor de lucru pentru toate marile sectoare industriale, precum industria alimentar\u0103, prelucr\u0103toare, sectorul medical \u015fi cel hotelier. Kromatic, divizia de sp\u0103l\u0103torie a companiei Promar Textil, a fost lansat\u0103 \u00een varianta complet integrat\u0103 cu tehnologie RFID la finele lui 2015, \u00een urma unei investi\u0163ii de 5 milioane de euro cofinan\u0163ate de Innovation Norway. At\u00e2t partea de software a sistemului, c\u00e2t \u015fi cea de hardware au fost dezvoltate de ingineri bra\u015foveni pentru a rezolva marile \u201epete oarbe\u201d ale industriei sp\u0103l\u0103toriilor. Ei au reu\u015fit s\u0103 rezolve detalii tehnice la o performan\u0163\u0103 care nu a fost \u00eenc\u0103 atins\u0103 de numero\u015fi ingineri str\u0103ini care \u00eencearc\u0103 implementarea corect\u0103 a sistemului, potrivit reprezentan\u0163ilor companiei. Cercetarea \u015fi dezvoltarea sistemului de management al textilelor au durat patru ani.<\/p>\n
\nMai pu\u0163ine de\u015feuri, profit mai mare<\/p>\n
\nUn alt exemplu de inova\u0163ie dezvoltat\u0103 pe plan local este instala\u0163ia de reciclare aplicat\u0103 de Saint-Gobain la una din fabricile sale; \u00een Rom\u00e2nia, grupul are trei unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie \u2013 fabrica de pl\u0103ci din gipscarton, fabrica de ipsos \u015fi cariera Cheia. Compania aloc\u0103 anual \u00eentre 1,5 \u015fi 2,3 milioane de euro pentru eficientizarea proceselor \u015fi retehnologizarea fabricilor de pe plan local, spune Constantin Hariton, director general al Saint-Gobain Construction Products Rom\u00e2nia, diviziile Rigips \u015fi Isover, \u015fi delegat adjunct al Grupului Saint-Gobain \u00een Rom\u00e2nia. O astfel de investi\u0163ie este unitatea pilot de reciclare a de\u015feurilor de gipscarton de la Fabrica de pl\u0103ci din gipscarton din Turda, prima de acest gen din \u0163ar\u0103, care permite reutilizarea de\u015feurilor de plac\u0103, av\u00e2nd drept rezultat reducerea gradului de utilizare a rocii naturale din carier\u0103 \u015fi diminuarea impactului asupra mediului, prin reducerea cantit\u0103\u0163ii de de\u015feu din gropile industriale special amenajate. Investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 s-a ridicat la aproximativ 270.000 de euro.<\/p>\n
\nInstala\u0163ia este compus\u0103 dintr-un depozit care permite colectarea \u015fi stocarea diferitelor tipuri de de\u015feu, unitatea de concasare a pl\u0103cilor de gips-carton, precum \u015fi echipamente pentru separarea gipsului de h\u00e2rtie \u015fi dozarea automatizat\u0103 a materialului recuperat \u00een fluxul de alimentare cu roc\u0103 de gips. Conceptul tehnologic original a fost elaborat de exper\u0163ii companiei Saint-Gobain Rigips, iar echipamentele au fost achizi\u0163ionate \u00een urma unei licita\u0163ii interna\u0163ionale, \u00een urma c\u0103reia compania UNIO Satu-Mare a fost desemnat\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103toare pentru implementarea proiectului pilot al sta\u0163iei de m\u0103cinare-reciclare a de\u015feurilor de plac\u0103 din gipscarton. \u201eLucr\u0103rile de montaj electric \u015fi mecanic au fost realizate de angaja\u0163ii no\u015ftri, cu concursul unor furnizori locali, iar pentru punerea \u00een func\u0163iune am beneficiat de asisten\u0163a tehnic\u0103 a furnizorului de echipamente. Softul specific pentru func\u0163ionarea instala\u0163iei a fost dezvoltat de inginerul automatist al fabricii noastre care s-a ocupat \u015fi de integrarea \u00een sistemul de automatizare al unit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie\u201d, declar\u0103 Alin-Mihai Gavriliu, development engineering & projects manager al Saint-Gobain Rigips.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nDin 2012 \u015fi p\u00e2n\u0103 la finalul anului trecut au fost reciclate peste 10.000 tone de de\u015feu industrial pe baz\u0103 de gips, ceea ce a dus la o evitare a costurilor provenite din depozitarea de\u015feurilor \u015fi a costurilor cu roc\u0103 utilizat\u0103; conform estim\u0103rilor companiei, acest lucru se traduce \u00eentr-un impact financiar de mai multe sute de mii de euro.<\/p>\n
\n\u00cen plus, spune Hariton, instala\u0163ia de reciclare de la fabrica din Turda reprezint\u0103 un exemplu de inova\u0163ie care a fost preluat de grup \u015fi implementat \u015fi la alte unit\u0103\u0163i din grupul Saint-Gobain, conceptul tehnologic fiind adaptat condi\u0163iilor specifice fiec\u0103rei fabrici \u00een parte. \u201eAm acordat consultan\u0163\u0103 \u00een procesul de proiectare \u015fi de asemenea am sprijinit toate procesele de implementare, unele echipamente fiind achizi\u0163ionate de la acela\u015fi furnizor (UNIO, din Satu Mare), compania Rigips asigur\u00e2nd \u00een acest caz supervizarea fabrica\u0163iei \u015fi conduc\u00e2nd testele de acceptare \u00een fabric\u0103\u201d, adaug\u0103 Hariton.Tot el d\u0103 c\u00e2teva exemple: fabrica de la Feira din Santana, Brazilia, care a implementat conceptul tehnologic \u015fi a cump\u0103rat echipamentul de separare de la UNIO; fabrica de la Abu Dhabi, care a preluat conceptul tehnologic \u015fi a cump\u0103rat de la Baia Mare toat\u0103 instala\u0163ia de reciclare; o fabric\u0103 din Malaezia, alta din Vietnam\u201d, mai spune reprezentantul Saint-Gobain, grup care are 465 de angaja\u0163i \u00een Rom\u00e2nia \u015fi a raportat v\u00e2nz\u0103ri de 74 de milioane de euro \u00een 2015.<\/p>\n
\nNoi \u015fi vechi<\/p>\n
\nUn alt exemplu recent care pozi\u0163ioneaz\u0103 Rom\u00e2nia ca \u0163ar\u0103 de test este lansarea asigur\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a NN Asigur\u0103ri; produsul este special croit pentru pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103. Asigur\u0103torul \u015fi-a extins anul trecut portofoliul de solu\u0163ii financiare \u015fi a intrat pe pia\u0163a asigur\u0103rilor de s\u0103n\u0103tate, noul produs oferind acces la servicii medicale \u00een sistemul privat de s\u0103n\u0103tate, \u00een limita a 100.000 lei. \u201eAsigurarea de S\u0103n\u0103tate NN ofer\u0103 clien\u0163ilor o solu\u0163ie complet\u0103 pentru protec\u0163ia s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii lor \u015fi a celor dragi \u00een situa\u0163ii care presupun spitalizare sau interven\u0163ie chirurgical\u0103 ca urmare a \u00eemboln\u0103virii sau accidentelor. De asemenea, noul produs include \u015fi o component\u0103 op\u0163ional\u0103 de preven\u0163ie care asigur\u0103 un control medical anual complet, p\u00e2n\u0103 la 12 consulta\u0163ii generale sau de specialitate \u015fi reduceri \u00eentre 20% \u015fi 70% pentru consulta\u0163iile sau investiga\u0163iile care dep\u0103\u015fesc beneficiile acoperite, \u00een func\u0163ie de tipul pachetului ales\u201d, spuneau la acea vreme reprezentan\u0163ii companiei.<\/p>\n
\nAcestea sunt doar c\u00e2teva dintre cele mai noi dovezi c\u0103 Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 potrivit\u0103 pentru a valida nout\u0103\u0163ile. O alt\u0103 verig\u0103 din \u201elan\u0163ul\u201d inova\u0163iilor aplicate aici de companiile multina\u0163ionale: Nescaf\u00e9 Milano, prima cafenea pe care compania a deschis-o \u00een acest format dup\u0103 o ideee ce s-a n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia. A prins contur \u00een Pia\u0163a Roman\u0103 din Bucure\u015fti, a fost aprobat\u0103 la Vevey, \u00een Elve\u0163ia, iar apoi a fost pus\u0103 \u00een practic\u0103 \u00een mai multe \u0163\u0103ri. Valoarea investi\u0163iei s-a plasat \u00een jurul a 200.000 de euro. Noutatea \u00een acest caz const\u0103 \u00een pachetul complet pe care compania \u00eel pune pe masa partenerilor. De\u015fi nu Nestl\u00e9 este operatorul afacerii, compania a inventat o solu\u0163ie integrat\u0103 de business care include at\u00e2t produse (cafea, cappuccino, ciocolat\u0103), c\u00e2t \u015fi aparatur\u0103 de ultim\u0103 genera\u0163ie cu serviciile-suport destinate partenerilor \u2013 de la trainingul personalului \u015fi mentenan\u0163a echipamentelor, p\u00e2n\u0103 la strategia de marketing \u015fi comunicare.<\/p>\n
\nLista inova\u0163iilor testate \u00een Rom\u00e2nia este mai lung\u0103, iar alte modele, \u00een diferite faze de dezvoltare, sunt re\u0163ete precum Metro Punct, iaurturile Activia Gustare de Sear\u0103, reclamele Orange sau re\u0163eaua de Self\u2019Bank a ING Bank, ar\u0103ta Business Magazin \u00een urm\u0103 cu \u015fase ani. Toate aceste idei au prins contur pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, iar apoi au dep\u0103\u015fit grani\u0163ele, merg\u00e2nd s\u0103 cucereasc\u0103 lumea. Un exemplu relevant este povestea Metro Punct, o re\u0163ea de magazine dezvoltat\u0103 de Metro Cash & Carry Rom\u00e2nia. Modulele Metro Punct au o suprafa\u0163\u0103 de c\u00e2teva ori mai mic\u0103 dec\u00e2t spa\u0163iile cu care Metro a \u00eemp\u00e2nzit lumea. Sortimentul de m\u0103rfuri listate este mai restr\u00e2ns dec\u00e2t \u00een cazul unui magazin clasic, dar acoper\u0103 80% din nevoile de cump\u0103rare ale clien\u0163ilor – rev\u00e2nz\u0103tori de produse alimentare \u00een magazine mai mici \u015fi unit\u0103\u0163i turistice. Primul modul Metro Punct a fost inaugurat la Satu Mare, \u00een aprilie 2010, \u015fi \u00een numai nou\u0103 luni compania a mai deschis \u00eenc\u0103 trei (la Piatra Neam\u0163, Buz\u0103u \u015fi T\u00e2rgovi\u015fte).<\/p>\n
\nConceptele inovative au \u00eentotdeauna un risc mai ridicat dec\u00e2t ideile clasice, care au fost deja \u00eencercate \u015fi validate \u00een pia\u0163\u0103, dar, pe de alt\u0103 parte, \u015fi Rom\u00e2nia este o pia\u0163\u0103 \u00een care nout\u0103\u0163ile au \u015fanse mai mari de a g\u0103si adep\u0163i, fie \u00een r\u00e2ndul consumatorilor, fie \u00een r\u00e2ndul angaja\u0163ilor dispu\u015fi s\u0103 caute noi solu\u0163ii \u015fi variante de lucru.<\/p>\n
\nLipsa de focalizare c\u0103tre inova\u0163ie prezint\u0103 un risc important pentru Rom\u00e2nia, \u00een special pe termen mediu \u015fi lung. Pe m\u0103sur\u0103 ce avantajele de cost vor continua s\u0103 se diminueze, pentru a r\u0103m\u00e2ne competitiv\u0103 \u00eentr-o economie global\u0103, Rom\u00e2nia va trebui s\u0103 compenseze prin cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii \u015fi prin inova\u0163ie. Exemplele de mai sus dovedesc c\u0103 pia\u0163a autohton\u0103 are o serie de atuuri ce merit\u0103 exploatate. Mai r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut care este nivelul apetitului de risc.<\/p>\n
Cele 18 milioane de locuitori ai Rom\u00e2niei \u015fi apetitul lor pentru nout\u0103\u0163i sunt un motiv solid pentru ca inova\u0163ii din cele mai variate domenii s\u0103 fie testate pe plan local, fie ele iaurturi, modele de magazine, \u0163ig\u0103ri electronice, modele de management sau inova\u0163ii de produc\u0163ie.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[49,201,7609,9977,387,8200,7895,1630,60,6547,453,7541,80,98,97,20944],"class_list":["post-143277","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-business-magazin","tag-companii","tag-electronice","tag-locuitori","tag-magazine","tag-modele","tag-multinationale","tag-noutati","tag-piata","tag-plan","tag-procese","tag-produse","tag-refuz","tag-romania","tag-testare","tag-validare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/143277","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=143277"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/143277\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=143277"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=143277"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=143277"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}