![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/4738340\/27\/analisticove.jpg?width=490&height=36\")
<\/a><\/p>\nExplicatia tine in primul rand de faptul ca principalul factor care a apasat pe leu anul trecut, respectiv deficitul mare al balantei de plati, si-a pierdut din influenta din cauza crizei, care a redus activitatea economica si implicit a dus la reducerea importurilor. \u00e2\u0080\u009cAjustarea contului curent al balantei de plati este semnificativa (de la 12,5% anul trecut la sub 6%, poate chiar 4% anul acesta) si suficienta (in primele cinci luni ale anului 2009, deficitul contului curent a fost acoperit in proportie mai mare de 100% de investitiile straine directe)\u00e2\u0080\u009d, declara Mihai Bogza, presedintele si directorul general al Bancpost. Guvernatorul BNR a sustinut aceeasi idee saptamana trecuta, atunci cand a comentat perspectiva inflatiei si a leului pentru urmatoarele luni: atata vreme cat deficitul de cont curent este acoperit integral de investitii straine directe si are toate sansele sa scada si in urmatoarea perioada, iar datoria externa pe termen scurt s-a redus, nu sunt motive sa ne asteptam la o depreciere a leului sau la variatii bruste de curs.<\/p>\n
Cat despre contul curent al balantei de plati, analistii de la Bank of America Securities-Merrill Lynch, in mod obisnuit zgarciti cu optimismul, scriau la sfarsitul lui iulie ca Romania va avea in acest an un deficit de 3,9% din PIB – estimare inferioara celei de 5% formulate in iunie.In ceea ce o priveste, Banca Nationala estimeaza ca deficitul extern se va reduce anul acesta la jumatate fata de nivelul de anul trecut, adica la circa 6% din PIB, ceea ce va permite reducerea in continuare a dobanzii de politica monetara, ajunsa acum la 8,5% pe an, si implicit coborarea in continuare a dobanzilor la depozite si la credite.<\/p>\n <\/p>\n Bancherii comerciali se asteapta si ei la reducerea in urmatoarele luni a dobanzilor, desi in grade si cu consecinte relativ diferite. Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank, estimeaza ca pana la sfarsitul lui 2009, dobanda de politica monetara va ajunge la 7%, influentand in continuare nivelul remunerarii depozitelor in lei, care ar urma sa ajunga in jur de 8% (fata de nivelurile incredibile de peste 20% din primele luni ale anului), pentru ca dobanzile la credite sa ramana undeva la 12-13%. <\/p>\n Pentru semestrul al doilea, ea se asteapta ca ritmul de diminuare a dobanzilor active (la credite) sa fie devansat de cel al dobanzilor pasive (la depozite), “deoarece primele de risc raman ridicate si apetitul bancilor pentru creditare este destul de scazut”. Rozalia Pal, senior economist al UniCredit Tiriac Bank, crede la randul sau ca nivelul dobanzilor va conta mai putin decat evolutia pietei internationale si atitudinea investitorilor straini fata de risc. Or, din cauza recesiunii, apreciaza Mihai Bogza de la Bancpost, “este posibil ca riscul de credit sa nu scada semnificativ in urmatoarele luni”, ceea ce face greu de prevazut cu cat se vor putea reduce costul creditelor. <\/p>\n Pentru altii, in schimb, impactul dobanzilor asupra cursului se va face simtit, ajungand chiar un posibil factor de risc. Catalina Molnar, senior economist la RBS, spune ca “nici continua relaxare a politicii monetare (ma astept ca BNR sa continue sa taie dobanda pana la 7,5-8%) nu este benefica unei monede cu potential de depreciere”. Daca pentru RBS riscul ramane moderat (prognoza de curs a bancii pentru decembrie este de 4,30 lei\/euro), actuala directie a politicii BNR determina grupul ING sa fie mult mai pesimist. ING si UniCredit Tiriac sunt singurele banci ce prognozeaza direct 4,50 lei\/euro pentru finele lui decembrie, fara macar a introduce o a doua valoare posibila (de notat ca UniCredit Tiriac a fost printre foarte putinele banci – alaturi de Raiffeisen si Bank of Cyprus – care in ianuarie au oferit BUSINESS Magazin estimari corecte despre cursul de schimb la 30 iunie). <\/p>\n Un raport al ING publicat saptamana trecuta avansa chiar posibilitatea ca euro sa ajunga la 4,70 lei daca taierea dobanzii cheie va fi insotita de un aflux prea rapid de lichiditate disponibila pentru piata interbancara (banca centrala tocmai a coborat rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele bancilor cu scadenta sub doi ani, in incercarea de a stimula reluarea creditarii). Vlad Muscalu, senior economist in cadrul ING, a declarat pentru BUSINESS Magazin ca spatiul de manevra al BNR in realitate nu e prea mare pe frontul dobanzii, atata vreme cat e de asteptat ca inflatia (reperul la care se raporteaza orice calcul de dobanda) sa ramana inalta, respectiv 6,3% la sfarsitul anului. <\/p>\n Mai periculos e insa ca, in fata unei posibile deprecieri a leului, banca centrala nu va putea interveni agresiv pe piata, pentru ca asa ar face ca dobanzile la lei sa urce din nou brusc, asa cum s-a intamplat dupa interventiile de toamna trecuta, adauga Muscalu. Daca insa BNR si-ar propune sa intervina in apararea unui anumit nivel de curs, care ar fi cursul optim, realist, ce ar merita aparat in aceasta perioada – si pana unde ar putea ajunge o eventuala depreciere?<\/p>\n <\/p>\n Mihai Bogza de la Bancpost spune ca, daca nu vor aparea in economie dezechilibre suficient de mari incat sa creasca excesiv presiunile pe curs, e putin probabil sa mai avem de-a face cu batalii contra speculatorilor: “desi cred ca vor mai exista tendinte ale unor jucatori externi de a testa nivelul de rezistenta a cursului, ele vor fi mai degraba sporadice si nu vor necesita eforturi majore din partea BNR pentru apararea stabilitatii acestuia”. <\/p>\n Florin Constantinescu de la Carpatica aminteste ca BNR nu urmareste de fapt sa apere un curs anume, ci sa evite o cadere abrupta a leului, adaugand ca din punctul lui de vedere, “un curs mediu, de echilibru in momentul acesta e pe la 4,20-4,40”, iar momentul de interventie ar fi undeva la 4,50, nivel posibil doar pe fondul unor “stiri proaste pentru noi sau pentru toata zona de Est”. Pentru Andrei Paslaru de la Bank of Cyprus, un nivel optim realist ar fi acum in jur de 4,2-4,3 lei\/euro; pentru reprezentantii Intesa SanPaolo, de 4,25; pentru Eugen Grecescu, dealer-sef al Eximbank, optimul realist ar fi 4-4,10 (mult in urma celui estimat insa de Eximbank pentru decembrie, de 4,40-4,50). <\/p>\n Daca optim inseamna ceea ce i-ar prii economiei, Rozalia Pal de la UniCredit se refera la avantajele de competitivitate aduse in general de un euro de peste 4 lei, observand ca pragul sustinut de BNR in prezent ar fi de 4,30 lei\/euro. In privinta deprecierii maxime posibile, Georgiana Constantinescu, research & publishing specialist la Credit Europe, se opreste la un prag de 4,35 lei\/euro, dar considera ca un interval de 4,10-4,30 “ramane sustenabil” pentru toata perioada, in timp ce Catalina Molnar de la RBS are in vedere un prag de 4,30. Tot 4,30 ar fi valoarea care ar atrage interventia BNR si din punctul de vedere al lui Cristian Geanaliu, directorul de trezorerie al Garanti Bank, in opozitie cu un optim pentru economie de 3,50-4. Melania Hancila de la Volksbank crede ca deprecierea maxima posibila nu va putea depasi pragul de 4,4 “in perioadele mai tulburi”.<\/p>\n In fine, Florian Libocor, economistul-sef al BRD, considera ca deprecierea excesiva a leului “exista doar ca scenariu si ii acord o probabilitate minima”, un curs optim realist pentru economie in acest moment fiind “undeva sub 4 lei, dar nu mai jos de 3,5 lei\/euro”. BRD a formulat una dintre cele mai optimiste prognoze de curs pentru sfarsitul anului – “in proximitatea nivelului de 4 lei\/euro”. Mihai Bogza atrage atentia insa ca daca politicile economice aplicate de autoritati vor iesi din parametrii stabiliti prin programul convenit cu FMI, atunci perceptia externa va fi ca dezechilibrul economic din Romania se va accentua din nou. Iar daca, intr-un asemenea scenariu, stoparea fi nantarii de catre FMI ar opri alimentarea rezervei valutare a BNR, “este usor de imaginat un scenariu in care presiunile externe pe curs se vor inteti pana la un punct ce va face actualul nivel greu de aparat de catre banca centrala”. <\/p>\n Deocamdata, in mod miraculos, leul a ramas linistit pe pozitii, ba chiar din aprilie a inceput sa creasca, pentru ca din iunie incoace sa se stabilizeze in jur de 4,21 pentru un euro, intr-o perioada cand prognoza de crestere economica a ajuns de la -4% la -8,5%, masurile de restructurare a cheltuielilor publice au batut pasul pe loc, iar in loc de deficitul bugetar avut in vedere in primavara, de 4,6%, ar urma sa fie asumat acum unul de peste 7%. Secretul pare sa fi fost intr-adevar incheierea acordului cu FMI, care din primavara a potolit ca prin farmec fricile investitorilor straini ca in Europa de Est criza ar fi creat niste potentiale gauri negre, periculoase pentru toata Uniunea Europeana. O piatra de incercare fara precedent se va dovedi acum renegocierea acordului cu FMI, cu noi parametri macro si cu o inovatie spectaculoasa pentru politicile Fondului, anume posibilitatea ca transa urmatoare de credit sa ramana nu la BNR, pentru rezerva valutara, ci sa acopere deficitul bugetar.<\/p>\n <\/p>\n Daca Romania trece cu bine de aceasta proba, atunci soarta pe mai departe a cursului ramane legata in mod decisiv de doi factori: conjunctura globala a crizei, unde tari ca Romania nu exista ca actori capabili sa influenteze situatia, si felul cum vor actiona autoritatile pe plan intern, ceea ce e imposibil de despartit de contextul electoral al urmatoarelor luni. Reprezentantii bancilor tind sa vada in mod diferit ponderea acestor factori. Pentru cei de la Intesa SanPaolo, “presiunile asupra monedei nationale sunt legate mai ales de sentimentul investitorilor decat de starea economiei si situatia politica, iar alegerile nu vor avea impact asupra cursului decat daca va exista “un blocaj politic sau situatii tensionate ce automat vor transmite investitorilor sentimentul de instabilitate politica”.<\/p>\n Din punctul ei de vedere, influentele de apreciere a leului ar putea sa vina mai degraba de la evenimentele externe, in ipoteza ca economia globala ar incepe relansarea si s-ar relua fluxurile de investitii spre pietele emergente. Deocamdata, cea mai recenta analiza unde apare amintita perspectiva leului ii apartine agentiei de rating Fitch, care considera ca riscurile de depreciere depind de aplicarea programului convenit cu FMI si de perceptia de ansamblu a investitorilor asupra Europei Centrale si de Est. Intr-o ancheta de saptamana trecuta a agentiei Reuters asupra monedelor din regiune, la care au participat 39 de analisti financiari, leul apare ca depreciindu-se fata de euro cu 1,8% in urmatoarele sase luni, la 4,28 lei\/euro, urmand ca in august 2010 sa revina la un curs de 4,18. <\/p>\n Articolul Reuters, cum era de asteptat, privilegiaza ca oportunitate de investitie zlotul polonez (asteptat sa se aprecieze cu 6% fata de euro), moneda singurei tari din regiune ce s-a dovedit pana acum capabila sa evite recesiunea. Unul dintre analistii citati de Reuters admite ca alegerile din octombrie din Cehia “ar putea afecta coroana”, insa consecintele par minore, din moment ce previziunea este de apreciere cu 3% in urmatoarea jumatate de an. Dar leul? “BNR va interveni probabil pentru mentinerea cursului pana la alegerile prezidentiale din noiembrie. Dupa aceea, vom vedea…”, raspunde scurt Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta si intermediere financiara Financial View si presedinte al Chartered Financial Analyst Romania. “Este important ca situatia politica sa nu fie lasata sa impacteze negativ zona economica, desi din pacate istoria post-decembrista a Romaniei este plina de exemple contrare”, adauga Mihai Bogza.<\/p>\n La randul ei, Meral Omer, directorul de trezorerie de la Libra Bank, nu-si ascunde pesimismul cand spune ca “derapajele fundamentelor economice, lipsa unor politici clare privind iesirea din criza si perspectivele unor posibile generozitati electorale nu pot crea premisele unei evolutii favorabile a monedei nationale”. De notat ca temerile privind “derapajele”, ca sa folosim termenul lor, nu se traduc automat prin previziuni sumbre privind cursul de schimb. Pentru decembrie, Omer vede un euro la 4,25-4,30 lei, Mihai Bogza – la 4,10-4,30 lei, iar Dragos Cabat – la 4 lei, in timp ce Cristian Geanaliu de la Garanti Bank, care pune alegerile in fruntea listei de factori cu impact previzibil asupra monedei (alaturi de dobanda BNR, deficitul bugetar si acordul cu FMI), pariaza pe 4,10 lei. Explicatia consta in faptul ca e putin probabil ca toti factorii negativi care ar putea influenta cursul sa actioneze toti deodata si cu aceeasi relevanta.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n <\/p>\n “Ponderea in functie de importanta este: evolutia globala a pietelor financiare, care afecteaza direct situatia regionala (implicit a fluxurilor de capital) si apoi factorii interni (implicit efectul alegerilor)”, declara Gabriel Cretu, director al diviziei de retail banking a OTP, conchizand ca formula generata pe baza acestor ponderi este cea care va dicta volatilitatea si pretul. Mai departe, la nivel practic, acesti factori nici nu ajung de fapt sa aiba impactul maxim: erorile de politici ale Guvernului pot fi corijate prin coercitia obisnuita exercitata de FMI, e putin probabil ca o economie din UE lovita de criza globala ori grevata de dezechilibrele proprii sa fie lasata sa se descurce singura. <\/p>\n “Factorul politic poate aduce pe termen scurt volatilitate in piata valutara, dar apartenenta la UE da o importanta mai mare evolutiilor economice regionale”, comenteaza Luminita Runcan, directorul trezoreriei de la Banca Transilvania. In fine, cum sugera Cabat, BNR are motivatia si resursele sa impiedice o cadere a leului. Daca cele de mai sus lasa impresia unui soi de eventual complot prin care poate fi ascunsa realitatea economica atunci cand ea e neconvenabila politic, ne grabim sa precizam ca nu la asa ceva ne referim. In ultimul an, de fiecare data cand a venit vorba de riscurile sau problemele create de criza intr-una din economiile est-europene, n-a fost analist, bancher sau om de stat care sa nu se teama de impactul mai larg – asupra intregii zone, asupra intregii UE, asupra multinationalelor si a grupurilor financiare din regiune -, iar toate masurile ce s-au luat contra crizei in aceasta parte a lumii s-au luat coordonat, la nivel transnational (cum a fost, de pilda, intelegerea de la Viena privind sustinerea grupurilor bancare cu activitati in tarile din Est).<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/4738340\/2\/insert1.jpg?width=275&height=147\")
<\/a>“Sunt unii, saracii, care asteapta de sase luni sa se faca cursul 4,7 lei\/euro si din plictis au scos rapoarte”, a comentat Mugur Isarescu, referindu-se la partenerii lui traditionali de dispute indirecte – analistii, in special ai grupurilor financiare straine, care n-au incetat din toamna trecuta incoace fie sa prezica o cadere abrupta a leului, fie sa atribuie exclusiv unor interventii ale BNR in piata faptul ca moneda nationala si-a mentinut si isi mentine stabilitatea. Datoria externa a Romaniei pe termen scurt, unul dintre factorii de risc pentru economie si implicit de presiune asupra cursului valutar, a scazut in ultimele luni, in favoarea celei pe termen lung: in aprilie, datoria pe termen scurt s-a redus cu nu mai putin de 400 de milioane de euro fata de nivelul din martie, iar tendinta a continuat, incurajata si de eliminarea de catre BNR a obligatiei bancilor de a constitui rezerve minime pentru resursele atrase cu scadenta mai mare de doi ani. <\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/4738340\/3\/insert2.jpg?width=243&height=144\")
<\/a>Un reper de 7,5-8% pentru dobanda de politica monetara a BNR e avut in vedere de reprezentantii Eximbank, Credit Europe, Garanti Bank si RBS. Referitor la depozite si credite, prognoza lui Radu Ghetea e impartasita si de Florin Constantinescu, arbitrajist la Banca Carpatica (8-9% la depozite, 12-13% la credite), partial de Luminita Runcan, director de trezorerie la Banca Transilvania (8-9%, respectiv 11-12%), in timp ce Andrei Paslaru, dealer-sef la Bank of Cyprus, mizeaza pe niveluri ceva mai mici (5-6%, respectiv 9-11%). Ce inseamna exact ieftinirea banilor pentru cursul valutar? Pentru unii bancheri, nu atat de mult pe cat ar fi insemnat anii trecuti: “impactul dobanzilor asupra cursului de schimb s-a redus odata cu izbucnirea crizei financiare, care i-a determinat pe investitori sa acorde o importanta sporita fundamentelor macroeconomice si mai putin randamentelor”, considera Melania Hancila, directorul departamentului de cercetare si strategie de la Volksbank. <\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/4738340\/12\/casetamica3.jpg?width=249&height=103\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/4738340\/13\/casetamica4.jpg?width=422&height=97\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/4738340\/4\/insert3.jpg?width=248&height=191\")
<\/a>La polul opus se situeaza Eugen Grecescu de la Eximbank, pentru care factorii interni vor conta mai mult in evolutia cursului. In speta, situatia politica va influenta negativ moneda “prin incercarea de cosmetizare a realitatii de catre candidatii\/partidele aflate la putere”. Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, crede ca “riscul cel mai mare pentru leu este legat de evolutia acordului cu FMI” si de posibila lipsa de angajament a Guvernului pentru a tine sub control deficitul fiscal. De aceeasi parere este Rozalia Pal, senior economistul UniCredit, pentru care “riscul politic combinat cu politica fiscala neadecvata constituie principala sursa de risc pentru tara”, astfel incat nerespectarea conditiilor din acordul cu FMI ar duce la deteriorarea ratingului, cu impact asupra cursului valutar. <\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/4738340\/14\/casetamica5.jpg?width=246&height=193\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/4738340\/15\/casetamica6.jpg?width=435&height=45\")
<\/a><\/p>\n