\nUn t\u00e2n\u0103r emo\u0163ionat, cu p\u0103rul cre\u0163, \u00eembr\u0103cat de strad\u0103, cu tricou \u015fi blugi, urc\u0103 pe o scen\u0103 de aproximativ trei metri p\u0103tra\u0163i, amenajat\u0103 \u00eentr-unul dintre cele mai noi localuri din Capital\u0103. Este \u00eenconjurat de al\u0163i opt tineri, patru a\u015feza\u0163i pe scaune, cu pahare de ap\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, iar al\u0163i patru \u00een picioare, \u00een spatele lui. Cei opt poart\u0103 \u015for\u0163uri \u015fi studiaz\u0103 fiecare mi\u015fcare a protagonistului. Dup\u0103 c\u00e2teva secunde de concentrare, t\u00e2n\u0103rul \u00eencepe un spectacol ce implic\u0103 zgomote, aburi \u015fi un miros puternic de cafea m\u0103cinat\u0103. Se uit\u0103 atent la cafeaua care se scurge din ma\u015fin\u0103rie, un fel de \u201ecel mai recent model de iPhone din r\u00e2ndul automatelor de preparare a cafelei\u201c.<\/p>\n
\nToarn\u0103 apoi cu mi\u015fc\u0103ri circulare lapte \u00een c\u0103nile cu cafea. Cu fe\u0163e preocupate, cei patru care \u00eel \u00eenconjoar\u0103 iau noti\u0163e pe clipboarduri dup\u0103 fiecare mi\u015fcare a sa, iar la final ceilal\u0163i patru gust\u0103 din cafelele decorate cu frunze din spum\u0103, proasp\u0103t aranjate cu m\u00e2inile tremur\u00e2nde ale t\u00e2n\u0103rului. Expresia lor din timpul degust\u0103rii seam\u0103n\u0103 cu cea f\u0103cut\u0103 de oameni c\u00e2nd efectueaz\u0103 opera\u0163ii matematice; urmeaz\u0103 alte noti\u0163e pe clipboarduri. Toat\u0103 scena este filmat\u0103 de audien\u0163\u0103. La final, izbucnesc aplauze. Spectacolul atipic se \u00eent\u00e2mpla \u00een vara anului trecut, \u00een cadrul unui concurs de barista, iar pe protagonist \u00eel cheam\u0103 Adrian \u015fi are 22 de ani. \u201eA fost o curiozitate, dar cu timpul a devenit o pasiune – nu am vrut s\u0103 dau la facultate, am vrut s\u0103 fac ce \u00eemi place. La \u00eenceput am \u00eenv\u0103\u0163at din mers, apoi am f\u0103cut un curs \u00een cafeneaua \u00een care lucrez, iar acum \u00eencerc s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 \u00een fiecare zi c\u00e2t mai multe\u201c, explic\u0103 el pasiunea sa pentru activitatea de barista.<\/p>\n
\nConcursurile de acest tip au devenit din ce \u00een ce mai r\u0103sp\u00e2ndite pe plan interna\u0163ional \u015fi, de aproximativ doi ani, \u015fi \u00een Capital\u0103, odat\u0103 cu popularizarea afacerilor cu cafenele. S\u0103 fii barista a devenit o profesie la care aspir\u0103 tot mai mul\u0163i tineri, iar s\u0103 de\u0163ii propria afacere \u00een domeniu este un vis pe care mul\u0163i \u015fi l-au \u00eemplinit. Pe parcursul unui deceniu de la apari\u0163ia primelor astfel de businessuri, afacerile s-au \u201ecernut\u201c, iar obiceiul consumatorilor de a-\u015fi bea cafeaua \u00een ora\u015f s-a revigorat. Pia\u0163a cafenelelor este acum \u00een faza de maturizare, eviden\u0163iat\u0103 mai ales de stratificarea acestei ni\u015fe \u2013 indiferent c\u0103 vorbim despre dezvoltarea lan\u0163urilor interna\u0163ionale, noile lan\u0163uri ale antreprenorilor rom\u00e2ni, ni\u015farea pe concepte de \u201eon the go\u201c sau pe unit\u0103\u0163i axate pe v\u00e2nzarea cafelei de specialitate, adus\u0103 din cele mai \u00eendep\u0103rtate col\u0163uri ale lumii. Toate acestea alc\u0103tuiesc o felie consistent\u0103 din pia\u0163a cafenelelor \u015fi barurilor, estimat\u0103 la circa 6 miliarde de lei \u015fi \u00een cre\u015ftere direct propor\u0163ional\u0103 cu evolu\u0163ia consumului. \u201eEstim\u0103m c\u0103 pia\u0163a total\u0103 a cafelei are un total de aproape de jum\u0103tate de miliard de euro. Totu\u015fi lan\u0163urile cafenelelor de brand reprezint\u0103 aproximativ \u00eentre 20 \u015fi 25% din aceasta, adic\u0103 100-130 de milioane de euro\u201c, explic\u0103 Mateusz Sielecki, managing partner al Starbucks \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria. El estimeaz\u0103 num\u0103rul de cafenele din lan\u0163urile de brand la circa 90-100 de unit\u0103\u0163i \u015fi crede c\u0103 se vor \u00eenmul\u0163i \u00een continuare, ajung\u00e2nd la 140\u2011150 \u00een urm\u0103torii doi ani.<\/p>\n
\n\u201ePia\u0163a cafelei \u00een Rom\u00e2nia este estimat\u0103 la circa 435 milioane euro \u00een 2016, o valoare \u00een cre\u015ftere fat\u0103 de anii anteriori, determinat\u0103 de o putere de cump\u0103rare mai mare a popula\u0163iei, de eliminarea accizei \u00een 2016 \u015fi de dezvoltarea lan\u0163urilor de cafenele \u00een ultimii ani\u201c, sintetizeaz\u0103 evolu\u0163ia pie\u0163ei \u015fi Diana Ionescu, manager \u00een departamentul de consultan\u0163\u0103 pentru management din cadrul PwC Rom\u00e2nia. Ea observ\u0103 cum consumul a sc\u0103zut dup\u0103 2009, pe fondul crizei economice, s-a stabilizat din 2012 \u015fi \u015fi-a reluat tendin\u0163a cresc\u0103toare \u00een 2015. Astfel, volumele v\u00e2ndute \u00een 2016 au fost mai mari cu 2% fa\u0163\u0103 de anul anterior. \u201eCre\u015fterea consumului a fost influen\u0163at\u0103 de avansul puterii de cump\u0103rare, sc\u0103derea TVA \u015fi eliminarea accizei, de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea \u00eencrederii consumatorilor \u015fi de apari\u0163ia cafenelelor de ni\u015f\u0103\u201c, afirm\u0103 Ionescu. Optimismul se leag\u0103 \u015fi de sc\u0103derea pre\u0163ului mediu al cafelei \u00een 2015 sub influen\u0163a sc\u0103derii cotei TVA de la 24% la 9%, dar \u015fi de eliminarea accizei la cafea \u00een 2016. Un argument \u00een plus pentru dezvoltarea unei cafenele de c\u0103tre antreprenori este subliniat\u0103 de Ionescu: \u201eAdaosurile difer\u0103 semnificativ \u00een func\u0163ie de tipul localului, dar sunt \u00een mod cert de ordinul a trei cifre\u201c, explic\u0103 reprezentanta PwC.<\/p>\n
\nChiar dac\u0103 \u00een prezent pia\u0163a se bazeaz\u0103 pe consumul de cafea acas\u0103, pe c\u00e2nd cea \u201eout of home\u201c este marcat\u0103 de pre\u0163urile relativ mari, potrivit specialistului de la PwC, \u00een viitor cre\u015fterile din domeniu ar urma s\u0103 vin\u0103 gra\u0163ie consumului din ora\u015f, tendin\u0163\u0103 care prinde amploare.<\/p>\n
\nSonia N\u0103stase, country business manager pentru divizia Nespresso a companiei din industria dulciurilor \u015fi cafelei Nestl\u00e9 Romania, a sesizat \u015fi ea cre\u015fterile pie\u0163ei: \u201ePia\u0163a de cafea a crescut constant \u00een ultimii ani, at\u00e2t \u00een volum, c\u00e2t \u015fi \u00een valoare. Peste 90% dintre rom\u00e2ni beau cafea acas\u0103 sau \u00een ora\u015f \u00een mod regulat. Consumul de cafea continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 \u015fi va avea \u00eenc\u0103 mult timp de acum \u00eenainte foarte mult loc de cre\u015ftere.\u201c<\/p>\n
\nCountry managerul Nespresso Rom\u00e2nia (companie care se adreseaz\u0103 consumatorilor, partenerilor HoReCa \u015fi companiilor cu sedii de birouri din Rom\u00e2nia) spune c\u0103 pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 se bucur\u0103 de o dezvoltare frumoas\u0103 a diverselor concepte de cafenea, axate fie pe expertiz\u0103, fie pe design. \u201eDin acest punct de vedere, modelul vestic de contextualizare urban\u0103 a consumului de cafea func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi la noi, \u00een expresii din ce \u00een ce mai interesante. Urm\u0103torii cinci ani vor fi esen\u0163iali pentru rafinarea ni\u015fei cafenelelor\u201c, spune Sonia N\u0103stase.<\/p>\n
<\/p>\n
\nCafeaua ocup\u0103 de departe cea mai mare felie din r\u00e2ndul b\u0103uturilor calde \u00een Rom\u00e2nia, potrivit celor mai recente statistici ale Euromonitor. Speciali\u015ftii organiza\u0163iei spun c\u0103, \u00eentruc\u00e2t aceast\u0103 b\u0103utur\u0103 este cel mai des consumat\u0103 \u00een context de socializare \u015fi relaxare, v\u00e2nz\u0103rile domeniului (deopotriv\u0103 ca volum \u015fi valoare) au fost stimulate de revenirea economiei \u015fi de cre\u015fterea \u00eencrederii consumatorilor rom\u00e2ni. Totu\u015fi, consumul de 2 kg per capita este sc\u0103zut, prin compara\u0163ie cu alte \u0163\u0103ri din Uniunea European\u0103; \u015fi cre\u015fterea puterii de cump\u0103rare a r\u0103mas \u00een urma avansului economic.<\/p>\n
\nCum se explic\u0103 faptul c\u0103, \u00een pofida faptului c\u0103 ne afl\u0103m pe ultimele locuri \u00een ceea ce prive\u015fte consumul de cafea \u00een Rom\u00e2nia, cafenelele sunt pline? \u201eClientului rom\u00e2n \u00eei place s\u0103 socializeze, s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u00een ora\u015f, s\u0103 petreac\u0103 timp \u00een afara casei, astfel c\u0103 ave\u0163i tendin\u0163a s\u0103 cheltui\u0163i mai mult prin compara\u0163ie cu alte pie\u0163e\u201c, explic\u0103 Mateusz Sielecki. Dintr-o statistic\u0103 a Starbucks, reiese c\u0103 rom\u00e2nii cheltuie semnificativ mai mult pe m\u00e2ncare fa\u0163\u0103 de polonezi. \u201ePot s\u0103 confirm c\u0103 bonul mediu \u00een Rom\u00e2nia este mai mare dec\u00e2t cel pe care \u00eel avem la Starbucks \u00een Polonia.\u201c<\/p>\n
\nRadu Savopol, fondator al afacerii 5 to go, spune c\u0103 doar \u00een Capital\u0103 pia\u0163a cafenelelor este de c\u00e2teva zeci de milioane de euro. \u201ePia\u0163a este destul de diversificat\u0103: exist\u0103 lan\u0163uri interna\u0163ionale cu activit\u0103\u0163i locale, exist\u0103 cafenele independente, fiecare cu personalitatea lor, \u015fi exist\u0103 re\u0163ele de cafenele autohtone\u201c, spune Savopol. Adaug\u0103 c\u0103 cifrele sunt \u00een cre\u015ftere \u015fi ofer\u0103 \u015fi argumentele \u00een acest sens: \u201eEste o afacere sustenabil\u0103, are multe p\u0103r\u0163i pl\u0103cute \u015fi poate asigura un confort financiar stabil pe perioad\u0103 foarte lung\u0103 dac\u0103 \u00ee\u0163i faci treaba cum trebuie\u201c.<\/p>\n
\nDOMINAN\u0162II COTELOR DE PIA\u0162\u0102<\/p>\n
\nMateusz Sielecki descrie drept fantastic modul \u00een care brandul american a fost primit de clien\u0163ii din Rom\u00e2nia; prin urmare, sunt motiva\u0163i s\u0103 continue extinderea agresiv\u0103 \u00eenceput\u0103 \u00een 2015, c\u00e2nd polonezii de la AmRest au preluat franciza Starbucks din Rom\u00e2nia. Sielecki nu spune exact ce cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de\u0163ine marca pe care o reprezint\u0103, \u00eens\u0103 nu ezit\u0103 s\u0103 men\u0163ioneze c\u0103 aceasta este lider pe segmentul cafenelelor. \u201eCercet\u0103rile confirm\u0103 c\u0103 dep\u0103\u015fim competi\u0163ia local\u0103.\u201c Chiar dac\u0103 rom\u00e2nii nu fac parte din na\u0163iunile care beau cea mai mult\u0103 cafea din regiunea Balcanilor, Sielecki spune c\u0103 interesul clientului rom\u00e2n pentru Starbucks este ridicat. Planurile de dezvoltare a companiei sunt mari: \u201e\u00cen 2016 am deschis nou\u0103 unit\u0103\u0163i noi \u015fi ne-am crescut cu 50% num\u0103rul de magazine.<\/p>\n
\n\u00cen 2017 \u015fi \u00een anii ce vor urma vrem s\u0103 deschidem \u00eentre 10 \u015fi 20 de noi unit\u0103\u0163i anual.\u201c Reprezentantul companiei este discret \u00een privin\u0163a celor mai recente informa\u0163ii financiare, argument\u00e2nd c\u0103 grupul este listat la Bursa din Var\u015fovia. Men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 anul trecut, \u00een cele 28 de cafenele Starbucks din Rom\u00e2nia au intrat patru milioane de clien\u0163i. \u201eNe bucur\u0103m de cre\u015ftere pentru loca\u0163iile existente. Rom\u00e2nia are o cre\u015ftere a PIB-ului per capita de 4-5%, iar noi cre\u015ftem cu un procent un pic mai mare de at\u00e2t.\u201c Veniturile lan\u0163ului de cafenele au crescut astfel \u00een 2016 prin compara\u0163ie cu anul anterior, c\u00e2nd acestea se plasau la 55 milioane de lei, potrivit informa\u0163iilor publice disponibile.<\/p>\n
\nInvesti\u0163ia medie \u00eentr-o cafenea Starbucks se plaseaz\u0103 \u00eentre 350.000 \u015fi 450.000 de euro, \u00een func\u0163ie de caracteristici precum dimensiunea loca\u0163iei sau pozi\u0163ionarea acesteia, astfel c\u0103 pentru anii urm\u0103tori AmRest \u015fi-a bugetat investi\u0163ii cuprinse \u00eentre 3 \u015fi 4 milioane de euro pentru afacerea local\u0103. \u201eEste o investi\u0163ie mare; efect \u015fi al faptului c\u0103, parte a \u00een\u0163elegerii de franciz\u0103, cump\u0103r\u0103m majoritatea echipamentelor din SUA\u201c, explic\u0103 Sielecki. Potrivit acestuia, amortizarea investi\u0163iei pentru bunurile fixe se realizeaz\u0103 \u00een 5-7 ani, iar planurile se refer\u0103 la cre\u015fterea prezen\u0163ei \u00een Bucure\u015fti, dar \u015fi extinderea \u00een alte dou\u0103 noi ora\u015fe. \u00cen prezent, cele mai multe din cele 28 de unit\u0103\u0163i Starbucks sunt r\u0103sp\u00e2ndite \u00een Capital\u0103 (circa dou\u0103 treimi) \u015fi \u00een Timi\u015foara, Cluj-Napoca, Constan\u0163a, Craiova, Ploie\u015fti, Ia\u015fi.<\/p>\n
\n\u00cen ecua\u0163ia extinderii \u00een alte ora\u015fe, conteaz\u0103 dimensiunea popula\u0163iei, a ora\u015fului, venitul mediu, rata \u015fomajului, modul \u00een care se va dezvolta pia\u0163a, dar \u015fi cum se vor dezvolta acele ora\u015fe \u00een func\u0163ie de factori precum infrastructura. \u201eRom\u00e2nia nu are at\u00e2t de multe ora\u015fe mari ca alte pie\u0163e; al doilea cel mai mare ora\u015f dup\u0103 Bucure\u015fti este Timi\u015foara, care are \u00een jur de 300.000 de oameni – nu este un num\u0103r prea mare de locuitori, comparativ cu \u0163\u0103ri precum Rusia, Germania, Polonia. A\u015f vrea s\u0103 avem cinci-\u015fapte cafenele \u00een fiecare ora\u015f, dar \u00een Rom\u00e2nia acest lucru nu ar fi posibil \u00een unele ora\u015fe pe care suntem prezen\u0163i, din cauza dimensiunii lor. Vrem s\u0103 urm\u0103m evolu\u0163ia macroeconomic\u0103 \u015fi demografic\u0103 a Rom\u00e2niei.\u201c<\/p>\n
\n\u00cen prezent, la Starbucks lucreaz\u0103 450 de angaja\u0163i (\u00een medie, 15 oameni \u00een fiecare loca\u0163ie), iar planurile pentru urm\u0103torii 2-3 ani vizeaz\u0103 dublarea acestui num\u0103r. Potrivit lui Sielecki, g\u0103sirea de personal reprezint\u0103 cel mai dificil aspect \u015fi \u00een dezvoltarea businessului cu origini americane. \u201eA \u00eenceput s\u0103 fie din ce \u00een ce mai dificil s\u0103 g\u0103sim oameni buni, dar cred c\u0103 Rom\u00e2nia nu este diferit\u0103 de alte pie\u0163e c\u00e2nd vine vorba de efectele evolu\u0163iei demografice, de emigra\u0163ie; num\u0103rul persoanelor angajabile a devenit din ce \u00een ce mai mic.\u201c Un alt punct pe agenda reprezentan\u0163ilor Starbucks este deschiderea de noi formate de cafenea \u2013 ofer\u0103 ca exemplu \u00een acest sens kioskul Starbucks din centrul comercial AFI Palace Cotroceni.
\nMcCaf\u00e9 este un alt exemplu de dezvoltare interna\u0163ional\u0103 pe pia\u0163a local\u0103: v\u00e2nz\u0103rile anuale ale celor peste 20 de cafenele McCaf\u00e9 au dep\u0103\u015fit 30 de milioane de lei.<\/p>\n
\nLan\u0163ul australian de cafenele Gloria Jeans (ale c\u0103ror francize sunt de\u0163inute de mai mul\u0163i antreprenori locali) are afaceri de circa 3 milioane de euro. Al\u0103turi de McCaf\u00e9, Starbucks, Gloria Jeans, pe pia\u0163a local\u0103 au mai r\u0103mas pu\u0163ine din cele mai mari zece lan\u0163uri cafenele din lume (Brioche Dor\u00e9e, Caffee Ritazza sunt alte exemple); Costa Coffee \u015fi Dunkin Donuts au renun\u0163at la pia\u0163a local\u0103. Golul a fost umplut rapid de antreprenorii locali, care au speculat revenirea apetitului pentru consum al rom\u00e2nilor \u015fi au \u00eenceput s\u0103 dezvolte afaceri \u00een domeniu. Zeci de antreprenori locali au cl\u0103dit astfel de afaceri \u2013 fie independente, fie integrate \u00een grupuri HoReCa (grupul City Grill al antreprenorului Drago\u015f Petrescu include lan\u0163urile de cafenele City Cafe, proprietarul restaurantelor La Mama, C\u0103t\u0103lin Mahu, de\u0163ine Cafepedia).<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nAna Baking Co., concept dezvoltat \u00een cadrul grupului Ana Pan al familiei Copos, este un alt exemplu de astfel de afacere. Reprezentan\u0163ii Ana Pan descriu spa\u0163iile Ana Baking Co. drept \u201eo cafenea concept, \u00een care se contureaz\u0103 atmosfera newyorkez\u0103\u201c. Ana Baking Co. a fost lansat pe Calea Doroban\u0163ilor 134 \u00een 2014, urm\u00e2nd \u00een 2016 deschiderile din Plaza Rom\u00e2nia \u015fi Bucure\u015fti Mall Vitan. Investi\u0163ia \u00eentr-un spa\u0163iu Ana Baking Co. se ridic\u0103 p\u00e2n\u0103 la 150.000 de euro pentru spa\u0163ii \u00eentre 150 \u015fi 200 mp, cu o amortizare complet\u0103 a investi\u0163iei p\u00e2n\u0103 \u00een trei ani. \u00cen cadrul cafenelelor Ana Baking Co., aproximativ un sfert din venituri sunt aduse de produsele pe baz\u0103 de cafea \u015fi similare. \u00cen prezent, reprezentan\u0163ii companiei caut\u0103 \u00een continuare noi spa\u0163ii comerciale, at\u00e2t \u00een Bucure\u015fti, c\u00e2t \u015fi \u00een marile centre urbane din \u0163ar\u0103, planific\u00e2nd continuarea extinderii \u015fi anul acesta.<\/p>\n
\n\u00ceN VITEZA A CINCEA<\/p>\n
\nCel mai dinamic business antreprenorial independent este lan\u0163ul de cafenele 5 to go. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd discut cu Radu Savopol, fondatorul acestuia, \u00eencep cu \u00eentrebarea \u201eC\u00e2te cafenele ave\u0163i acum?\u201c, iar dac\u0103 trec mai mult de c\u00e2teva zile interviul de la data apari\u0163iei articolului, trebuie s\u0103 fac \u00eenc\u0103 o verificare. Lan\u0163ul 5 to go cre\u015fte at\u00e2t de repede \u00eenc\u00e2t a evoluat de la lansare (c\u00e2nd a definit conceptul cafelei cu pre\u0163 fix), \u00een 2015, la 37 de coffee shop-uri (majoritatea dezvoltate \u00een regim de franciz\u0103), la care se vor ad\u0103uga \u00een cur\u00e2nd \u00eenc\u0103 cinci. Cifra de afaceri pe tot grupul 5 to go a ajuns la finalul anului trecut la 1,2 milioane de euro \u015fi va bifa 5 milioane de euro dup\u0103 atingerea pragului de 100 de unit\u0103\u0163i, obiectiv despre care Radu Savopol spunea \u00een vara lui 2016 c\u0103 va fi atins \u00een cinci ani. <\/p>\n
\nAntreprenorul enumer\u0103 cei mai importan\u0163i factori lega\u0163i de recuperarea investi\u0163iei \u00eentr-o cafenea: conceptul, calitatea, atmosfera, personalul, loca\u0163ia, designul, promovarea \u015fi implicarea. El spune c\u0103 aspectele cele mai dificile legate de dezvoltarea afacerii au fost legate de extinderea \u00een sistem de franciz\u0103, at\u00e2t \u00een Bucure\u015fti, c\u00e2t \u015fi \u00een \u0163ar\u0103. Pa\u015fii \u00een afara Bucure\u015ftiului au fost cei mai complica\u0163i; 5 to go este prezent \u015fi \u00een ora\u015fe precum Ploie\u015fti, Cluj-Napoca, Pite\u015fti, Timi\u015foara. \u00cen r\u00e2ndul provoc\u0103rilor nume\u015fte \u015fi crearea unei re\u0163ele de distribu\u0163ie \u015fi aprovizionare, precum \u015fi crearea unei imagini \u201ecool \u015fi fresh a brandului\u201c, care a necesitat mult\u0103 munc\u0103 \u015fi implicare din partea unei echipe dinamice, dar care s-a concretizat prin ob\u0163inerea mai multor premii la sf\u00e2r\u015fitul anului 2016. \u201eRe\u0163eaua de franciza\u0163i este una dintre cele mai puternice din Rom\u00e2nia, sunt oameni care \u015fi-au dedicat activitatea total.\u201c <\/p>\n
\nBirocra\u0163ia este un alt aspect care nu face u\u015foar\u0103 dezvoltarea unui astfel de business: pentru ob\u0163inerea de avize, autoriza\u0163ii \u015fi alte documente, 5 to go a creat o firm\u0103 extern\u0103 care s\u0103 se ocupe doar de a\u015fa ceva. Afacerea opereaz\u0103 acum cea mai mare re\u0163ea de coffee to go \u015fi planurile mizeaz\u0103 \u00een continuare pe extinderea prin parteneri. Un prim parteneriat \u00een acest sens \u00eel au cu lan\u0163ul axat pe v\u00e2nzarea de m\u00e2ncare s\u0103n\u0103toas\u0103 Fru Fru \u00een loca\u0163ia din centrul comercial Promenada, unde 5 to go aduce conceptul de cafea, iar Fru Fru pe cel cu produse alimentare \u015fi b\u0103uturi naturale. <\/p>\n
\nDe anul trecut, Radu Savopol s-a concentrat \u015fi pe extinderea pe pia\u0163a din Polonia. \u201eEste o pia\u0163\u0103 u\u015for diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia: \u00een primul r\u00e2nd sunt mult mai na\u0163ionali\u015fti \u015fi \u00ee\u015fi sus\u0163in brandurile proprii mai mult, de aceea \u00eencerc\u0103m un parteneriat cu o companie local\u0103.\u201c Planurile antreprenorului legate de concepte ce se bazeaz\u0103 pe v\u00e2nzarea de cafea nu se opresc: \u00een cur\u00e2nd va lansa 5 to go Coffee Spot, dedicat zonelor de retail \u015fi centerelor de afaceri.<\/p>\n
\nDE LA ORIGINILE CAFELEI LA MALL<\/p>\n
\nUn alt concept dezvoltat de un antreprenor rom\u00e2n a prins contur la finalul anului trecut, c\u00e2nd C\u0103lug\u0103ru Frumosu (41 ani) a intrat \u00een domeniul cafenelelor, dup\u0103 15 ani de antreprenoriat \u00een HoReCa. Ideea lans\u0103rii conceptului de cafenea Handsome Monk a venit \u00een urma unei analize ample a situa\u0163iei din domeniu. \u201e\u015etiind c\u0103 modelul de cafenea cu servire la mas\u0103 nu mai este at\u00e2t de popular \u015fi nici at\u00e2t de profitabil din cauza crizei de personal cu care HoReCa se confrunt\u0103 (\u00eencep\u00e2nd de la barmani, picoli, osp\u0103tari, etc.), finalul anului anterior a reprezentat o oportunitate pentru conceptul de cafenea pe care noi l-am g\u00e2ndit\u201c, explic\u0103 el motiva\u0163ia pentru care a ales dezvoltarea unui bar de preparare a cafelei, unde clien\u0163ii sunt asista\u0163i de un specialist. <\/p>\n
\nSpune c\u0103 pentru dezvoltarea acestui concept s-a inspirat din originile cafelei, de la descoperirea acesteia, din zonele de cultivare, procesul de culegere, p\u00e2n\u0103 la metodele de preparare folosite pe parcursul firului istoric. \u201eLegenda spune c\u0103 ni\u015fte c\u0103lug\u0103ri au fost cei care au preparat pentru prima dat\u0103 \u00ablicoarea magic\u0103\u00bb \u015fi au folosit-o pentru a-i \u0163ine noaptea treji\u201c, poveste\u015fte proprietarul. Handsome Monk Coffee House se pozi\u0163ioneaz\u0103 ca un local destinat persoanelor cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 14 \u015fi 45 de ani, cu studii medii sau superioare \u015fi cu un venit cel pu\u0163in mediu. Valoarea medie a bonului fiscal este de 18-20 de lei. \u201ePrincipalii clien\u0163i sunt adolescen\u0163ii \u015fi tinerii, atra\u015fi de specialit\u0103\u0163ile de la barul de self-service, \u00eens\u0103, spre suprinderea noastr\u0103, am identificat o categorie nou\u0103 de v\u00e2rs\u0103, cuprins\u0103 \u00eentre 40 \u015fi 55 de ani \u2013 persoane care apreciaz\u0103 metodele alternative de preparare a cafelei de la Brew CoffeeBar.\u201c <\/p>\n
<\/p>\n
\nInvesti\u0163ia \u00een cafeneaua deschis\u0103 \u00een centrul comercial ParkLake din Capital\u0103 a fost de 300.000 de euro; mare parte din sum\u0103 a fost direc\u0163ionat\u0103 spre amenajare. At\u00e2t materialele de construc\u0163ie, c\u00e2t \u015fi elementele de design interior sunt \u00eentr-o form\u0103 brut\u0103, c\u00e2t mai apropiat\u0103 de forma lor natural\u0103, descrie fondatorul Handsome Monk decorul, \u00een care predomin\u0103 lemnul masiv, betonul \u015fi fierul. \u00cen afar\u0103 de elementele de decor, comandate din mai multe col\u0163uri ale lumii (ca Australia, SUA, Marea Britanie), o parte consistent\u0103 a bugetului a fost alocat\u0103 aparaturii. Spre exemplu, Trifecta, un aparat de preparare a cafelei despre care proprietarul spune c\u0103 este unic la noi \u00een \u0163ar\u0103, este o alternativ\u0103 a cafelei la filtru; principalul beneficiu este aroma mai pronun\u0163at\u0103. Brandingul a jucat \u015fi el un rol important \u00een bugetul alocat investi\u0163iilor. C\u0103lug\u0103ru Frumosu se a\u015fteapt\u0103 ca investi\u0163ia s\u0103 se amortizeze \u00een aproximativ 12-24 de luni de la deschiderea cafenelei. <\/p>\n
\nUrm\u0103torul pas \u00een dezvoltarea conceptului este introducerea sistemului de franciz\u0103. Proprietarul Handsome Monk Coffee House inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 dezvolte \u015fi loca\u0163ii stradale, iar antreprenorul spune c\u0103 a primit deja solicit\u0103ri de franciz\u0103 at\u00e2t \u00een Bucure\u015fti, c\u00e2t \u015fi \u00een alte ora\u015fe din Rom\u00e2nia. Investi\u0163iile preconizate pentru acest an sunt de aproximativ 100.000 \u2013 180.000 de euro, sum\u0103 care va fi direc\u0163ionat\u0103 pentru deschiderea unei loca\u0163ii stradale \u015fi achizi\u0163ionarea de echipamente. \u201eEfervescen\u0163a de pe pia\u0163a cafenelelor ap\u0103rute \u00een ultimii doi ani este benefic\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, pentru consumatorii de cafea. Cafenelele artizanale se bucur\u0103 de succes, deoarece pun accent pe calitatea cafelei \u015fi pe procesul corect de preparare a acesteia\u201c, adaug\u0103 proprietarul Handsome Monk Coffee House.<\/p>\n
\nPUNCT DE SOCIALIZARE CU CAFEA<\/p>\n
\nDiscu\u0163ia cu C\u0103t\u0103lin Stoica, unul dintre fondatorii Cappucino Story, \u00eencepe cu o incursiune referitoare la gradul de relaxare din momentul \u00een care se comand\u0103 cafeaua \u2013 potrivit lui, formalit\u0103\u0163ile trebuie s\u0103 existe exclusiv \u00eentre persoanele oficiale, iar \u00eentre el \u015fi clien\u0163ii s\u0103i nu sunt necesare. Socializarea reprezint\u0103 pilonul pe care \u015fi-au dezvoltat coffee point-ul (denumirea folosit\u0103 de ei pentru spa\u0163iul de 27 mp unde \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 afacerea) \u015fi prin care \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 cei circa 2.000 de clien\u0163i recuren\u0163i. Cei doi C\u0103t\u0103lin \u2013 C\u0103t\u0103lin Stoica \u015fi C\u0103t\u0103lin Jianu \u2013 sunt at\u00e2t fondatorii afacerii Cappucino Story, c\u00e2t \u015fi singurii angaja\u0163i. Fac totul, de la prepararea cafelei, la sp\u0103latul vaselor \u015fi, cel mai important, la desenarea manual\u0103 a paharelor, prin care \u015fi-au c\u00e2\u015ftigat popularitatea. <\/p>\n
\nPrieteni de mai bine de un deceniu, cei doi au lucrat \u00een HoReCa peste 15 ani \u00eenainte de se hot\u0103r\u00ee s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 propria afacere. Spun c\u0103 au \u00eenv\u0103\u0163at deopotriv\u0103 cum se fac lucrurile, cum nu se fac, \u015fi, mai ales, cum \u015fi-ar dori ei s\u0103 le fac\u0103. \u00cen timp ce discut\u0103m, se opresc s\u0103 \u00ee\u015fi salute clien\u0163ii, s\u0103 \u00eei \u00eentrebe \u00een ce stadiu se afl\u0103 cu diferite proiecte \u2013 semn c\u0103 nevoia de socializare speculat\u0103 de ei a prins. \u201eM\u0103 raportez la oricine vrea s\u0103 spun\u0103 bun\u0103 diminea\u0163a, vrea s\u0103 bea o cafea; eu v\u00e2nd cuiva care are nevoie s\u0103 socializeze. \u00cen str\u0103in\u0103tate, de-a lungul timpului, locurile ca acesta se numeau social place – \u00een trecut prin Anglia era un spa\u0163iu ca aceasta, unde se m\u00e2nca, se bea cafea sau gin \u015fi \u00een momentul \u00een care cineva intra acolo trebuia s\u0103 spun\u0103 ce veste aduce\u201c, descrie Stoica atmosfera pe care \u015fi-au dorit s\u0103 o creeze. El spune c\u0103 astfel de locuri \u201esociale\u201c sunt populare \u00een \u0163\u0103rile vestice, mai ales \u00een America de Sud. \u201eNoi suntem coffee point, nu suntem cafenea, nu suntem lounge, nu suntem espresso bar; coffee point-ul este un loc cu cafea, c\u0103 el este to go, c\u0103 poate s\u0103 stea cineva zece minute s\u0103 citeasc\u0103 un mail sau c\u0103 poate s\u0103 schimbe c\u00e2teva cuvinte cu cineva timp de un sfert de or\u0103.\u201c <\/p>\n
\nAu deschis Cappuccino Story la 1 aprilie 2015, \u00een urma unei investi\u0163ii de 10.000 de euro; spun c\u0103 nu \u015fi-au recuperat \u00eenc\u0103 suma cheltuit\u0103, iar ceea ce c\u00e2\u015ftig\u0103 le permite s\u0103 aib\u0103 veniturile pe care le-ar c\u00e2\u015ftiga ca angaja\u0163i. \u201eDin businessul pe care \u00eel facem aici, nu te po\u0163i \u00eembog\u0103\u0163i. E ca \u015fi cum ai avea un loc de munc\u0103 \u015fi un salariu care s\u0103 \u00ee\u0163i asigure un trai mediu spre decent\u201c, descriu veniturile \u00eenregistrate. \u00cen dezvoltarea Cappucino Story, g\u0103sirea locurilor cu densitate mare de oameni, dar f\u0103r\u0103 chirii foarte mari a fost principala provocare. \u201eProprietarii au pre\u0163uri exagerate: la Unirii, de pild\u0103, chiria ajunge la 100 de euro pe mp, dac\u0103 ai 20 mp, ajungi s\u0103 pl\u0103te\u015fti 2.000 de euro\u201c, explic\u0103 Stoica. \u201eLocul pentru deschiderea unui astfel de spa\u0163iu se caut\u0103, nu se alege: nu faci un loc \u015fi a\u015ftep\u0163i s\u0103 vin\u0103 lumea la tine, ci te duci \u00een locurile unde este densitatea de oameni mai mare\u201c, adaug\u0103 el. <\/p>\n
\nDin r\u00e2ndul piedicilor \u00eent\u00e2mpinate, nu au lipsit nici pentru ei cele birocratice: \u201eTaxa de alimenta\u0163ie public\u0103 pe care o pl\u0103tesc pentru un an pentru locul acesta de 27 mp este aceea\u015fi cu cea pl\u0103tit\u0103 de un restaurant cu o suprafa\u0163\u0103 de 1.000 mp, cu 600-800 locuri\u201c, exemplific\u0103 el. Au g\u0103sit densitate mare \u00een puncte diverse, pe care fondatorii Cappucino Story le-au luat la pas. Zilnic, au \u00eentre 120 \u015fi 150 de clien\u0163i, iar pre\u0163urile pornesc de la 4 lei, variind \u00een func\u0163ie de tipul \u015fi cantitatea b\u0103uturii. Folosesc cafea cu m\u0103rci cunoscute, pentru c\u0103 \u201e\u00eel asigur pe clientul care va intra la mine c\u0103 va \u00eent\u00e2lni acela\u015fi gust \u015fi m\u00e2ine, \u015fi poim\u00e2ine, c\u0103 va bea acela\u015fi lucru \u00een fiecare zi, iar el se va \u00eentoarce pentru aceea\u015fi experien\u0163\u0103\u201c, spune Jianu, oferindu-mi un pahar pe care este desenat un mic elefant. <\/p>\n
\nC\u0103t\u0103lin Jianu a \u00eenceput s\u0103 deseneze pe pahare \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een \u00eencercarea de a g\u0103si o imagine care s\u0103 le reprezinte brandul: \u201eVoiam s\u0103 personaliz\u0103m paharele \u015fi ne g\u00e2ndeam s\u0103 facem pentru fete ceva, pantofi, de exemplu, iar pentru b\u0103rba\u0163i o musta\u0163\u0103; mi-am adus aminte c\u0103 \u015ftiu s\u0103 desenez, am postat pe Facebook vreo dou\u0103 pahare, iar prietenii au \u00eenceput s\u0103-mi solicite diferite desene.\u201c De atunci, crede c\u0103 a desenat cel pu\u0163in 50.000 de pahare. Cei doi \u00ee\u015fi doresc s\u0103 extind\u0103 conceptul, un prim pas \u00een acest sens fiind deschiderea unei a doua unit\u0103\u0163i, \u00een 2018. \u201eExist\u0103 poten\u0163ial \u00een continuare pe pia\u0163\u0103, iar dezvoltarea este benefic\u0103 pentru toat\u0103 lumea: vor avea de c\u00e2\u015ftigat consumatorii, dar \u015fi cei care \u00ee\u015fi deschid un astfel de business.\u201c<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nPAHARUL DE 3 MILIOANE DE LEI<\/p>\n
\nTot pe un spa\u0163iu redus a mizat \u015fi familia de antreprenori care a pus bazele afacerii Coffee 2 Go, \u00een 2013. La finalul lui 2016, afacerea ajungea la 15 unit\u0103\u0163i r\u0103sp\u00e2ndite \u00een Bucure\u015fti, Pite\u015fti, Bra\u015fov \u015fi Piatra Neam\u0163, ce au generat afaceri de 3 milioane de lei, \u00een cre\u015ftere cu 88% fa\u0163\u0103 de anul anterior. Antreprenorii Vlad Timaru, sora sa, Iuliana Timaru, \u015fi so\u0163ul ei, Mircea R\u0103dulescu, au pariat pe un design inedit al cafenelelor, ce apar sub forma unui pahar de cafea, pozi\u0163ionat \u00een loca\u0163ii stradale (coffee spot este denumirea pe care o folosesc antreprenorii). \u00cen oferta Coffee 2 Go exist\u0103 22 de preparate pe baz\u0103 de cafea, ceai sau limonad\u0103, cu un pre\u0163 care variaz\u0103 \u00eentre 3 lei pentru un espresso \u015fi 6 lei pentru un cafe latte, iar cele dou\u0103 unit\u0103\u0163i de interior deschise recent comercializeaz\u0103 \u015fi produse de patiserie. <\/p>\n
\nTotodat\u0103, ei s-au bazat pe francizare pentru extinderea m\u0103rcii \u00een toat\u0103 \u0163ara – dintre cele 15 unit\u0103\u0163i ale lan\u0163ului, \u015fase sunt deschise \u00een regim de franciz\u0103. Cel mai recent pariu al familiei de antreprenori a fost extinderea \u00een noiembrie 2016, prin dou\u0103 unit\u0103\u0163i \u00een baza conceptului de minicafenele, Coffee 2 Go Inside. Acestea au o suprafa\u0163\u0103 de 20 mp, iar investi\u0163ia pentru amenajarea fiec\u0103reia s-a ridicat la 10.000 de euro. Antreprenorii \u00ee\u015fi doresc s\u0103 deschid\u0103 p\u00e2n\u0103 la finalul anului alte 10 astfel de spa\u0163ii \u00een regim de franciz\u0103, \u00een diferite ora\u015fe ale \u0163\u0103rii. <\/p>\n
\n\u00cen 2017, vor s\u0103-\u015fi duc\u0103 afacerea \u00een mai multe ora\u015fe de provincie, iar antreprenorul men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 \u00een prezent poart\u0103 discu\u0163ii pentru Cluj-Napoca, Sibiu, Timi\u015foara, Ia\u015fi, Constan\u0163a etc. \u201eNu excludem extinderea \u00een str\u0103in\u0103tate, dar aceast\u0103 decizie depinde at\u00e2t de posibilit\u0103\u0163ile legale (drepturi de proprietate intelectual\u0103), c\u00e2t \u015fi tehnice (transportul chio\u015fcului \u00een afara grani\u0163elor)\u201c, explic\u0103 Vlad Timaru. Spune c\u0103 au primit solicit\u0103ri din Macedonia, Istanbul, Bruxelles, Roma \u015fi chiar \u015fi din SUA; solicit\u0103rile au venit din partea unor tineri c\u0103rora le-au pl\u0103cut deopotriv\u0103 proiectul \u015fi b\u0103uturile lor.<\/p>\n
\n\u201e3RD WAVE COFFEE\u201c DIN CAPITAL\u0102<\/p>\n
\nDezvoltarea cafenelelor axate pe prepararea cafelelor de specialitate, artizanale, este un curent care a prins av\u00e2nt pe plan interna\u0163ional (poart\u0103 numele de \u201e3rd wave coffee\u201c) \u015fi, \u00een ultimii ani, \u015fi \u00een Capital\u0103. Alexandru R\u0103duca \u015fi Alexandru Fr\u0103sin sunt doi dintre antreprenorii care au ales, la finalul anului trecut, s\u0103 dezvolte un astfel de concept. \u201eMarinari cu acte\u201c, dup\u0103 cum se autodescriu, ei au investit 45.000 de euro \u00een Dose Cafe, \u00een amenajare \u015fi echipare, c\u00e2t \u015fi \u00een stocurile necesare; se a\u015fteapt\u0103 ca suma s\u0103 se amortizeze \u00een 18 luni.<\/p>\n
\nSunt absolven\u0163i ai Universit\u0103\u0163ii Maritime din Constan\u0163a \u015fi, \u00eenainte de a intra \u00een businessul cu cafea de specialitate, au lucrat ca ofi\u0163eri maritimi de punte; au brevet de ofi\u0163er \u015fi cinci ani de experien\u0163\u0103 \u00een voiaje interna\u0163ionale pe nave comerciale. \u201eEram obi\u015fnui\u0163i cu cafeaua pe care pia\u0163a din Rom\u00e2nia o oferea \u015fi ne doream un produs diferit, o cafea mai bun\u0103, dar accesibil\u0103 c\u00e2t mai multor oameni\u201c, spun ei. Au fost influen\u0163a\u0163i \u015fi de modelele de business mici v\u0103zute \u00een diverse \u0163\u0103ri pe care le-au vizitat \u00een anii de activitate pe vas, \u00een special de cele din nordul Europei. \u201eAm fost fascina\u0163i de faptul c\u0103 acolo este o cultur\u0103 a cafelei bine \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u015fi am vrut s\u0103 aducem asta \u015fi la noi acas\u0103. Ne-a pl\u0103cut modul \u00een care oamenii \u00ee\u015fi rezerv\u0103 timp pentru un r\u0103sf\u0103\u0163 zilnic. Am observat c\u0103 acesta este un obicei care contribuie la calitatea vie\u0163ii. Este o pasiune \u015fi o pl\u0103cere pe care o avem de mult timp \u015fi care a crescut odat\u0103 cu noi\u201c, povestesc ei. Au analizat pia\u0163a \u015fi \u015fi-au dat seama c\u0103 e loc pentru ideea lor, lucru confirmat \u015fi prin faptul c\u0103 2016 a fost anul \u00een care s-au deschis cele mai multe coffee shopuri \u00een Rom\u00e2nia. L-au \u00eent\u00e2lnit pe belgianul Rob Berghmans, care a fondat produc\u0103torul de cafea de specialitate din Antwerp Caff\u00e8nation \u00een 2003, c\u00e2nd \u201e3rd wave coffee\u201c abia prindea contur pe pie\u0163ele europene. Belgianul le-a devenit ulterior \u015fi furnizor de cafea proasp\u0103t\u0103 \u015fi le-a oferit \u015fi sus\u0163inerea necesar\u0103 pentru dezvoltarea afacerii.<\/p>\n
\nAntreprenorii v\u0103d consumul unei cafele drept o experien\u0163\u0103 complet\u0103; afacerea lor const\u0103 at\u00e2t \u00eentr\u2011un coffee shop, c\u00e2t \u015fi \u00een v\u00e2nzarea de cafea la birou, prepararea acesteia la birou, la evenimente sau c\u00e2nd prin comenzi online. Perioada cea mai lung\u0103 \u00een dezvoltarea afacerii a fost destinat\u0103 cercet\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii planului de business. S-au ajutat de ultimele c\u0103l\u0103torii f\u0103cute ca navigatori pentru a studia am\u0103nun\u0163it \u015fi alte businessuri care le pl\u0103ceau. \u201eA fost \u015fi perioada care a coincis cu dezvoltarea noastr\u0103 personal\u0103 \u00een lumea cafelei. Am participat la cursuri, am \u00eencercat s\u0103 ne antren\u0103m \u00een diverse circumstan\u0163e. Neav\u00e2nd r\u0103d\u0103cini \u00een domeniu, accesul la aceste facilit\u0103\u0163i a fost greoi \u015fi costisitor.\u201c <\/p>\n
\nUna dintre cele mai dificile misiuni s-a dovedit a fi \u201ev\u00e2n\u0103toarea unui spa\u0163iu potrivit\u201c, iar amenajarea a durat cam o lun\u0103; una peste alta, planificarea \u00eentregului proiect a durat mai bine de un an. Clien\u0163i le sunt at\u00e2t oameni cu educa\u0163ie peste medie, \u015fi v\u00e2rsta de peste 30 de ani, precum \u015fi persoane care \u00ee\u015fi formeaz\u0103 acum obiceiurile de consum, de pild\u0103 studen\u0163ii. \u0162in\u00e2nd cont de specificul afacerii \u015fi de faptul c\u0103 \u00een oferta lor se afl\u0103 \u015fi produse adi\u0163ionale precum ceaiuri, ciocolat\u0103 artizanal\u0103 sau gust\u0103ri naturale \u015fi s\u0103n\u0103toase, cei mai mul\u0163i clien\u0163i cump\u0103r\u0103 mai multe produse; astfel, valoarea bonului mediu dep\u0103\u015fe\u015fte \u00een unele luni (decembrie, de pild\u0103) 50 de lei, dar \u00een general se situaz\u0103 la 25-30 de lei. \u00cen medie, au peste 50 de clien\u0163i care le trec pragul \u00een fiecare zi. Dificult\u0103\u0163ile de care s-au lovit au fost de ordin birocratic: \u201eNoi venim dintr-un mediu cu un sistem de func\u0163ionare foarte bine pus la punct, \u00een care fiecare \u015ftie ce are de f\u0103cut \u015fi de ce. Ne-a fost destul de dificil s\u0103 facem lucrurile ca la carte. Am muncit mai mult \u015fi a durat mai mult dec\u00e2t planificasem ini\u0163ial.\u201c <\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nApoi s-au lovit de ideile preconcepute legate de dezvoltarea acestei ni\u015fe. \u201ePia\u0163a cafelei de specialitate este la \u00eenceput. Nu exist\u0103 o cultur\u0103 bine format\u0103 \u00een acest sens. Pia\u0163a este \u00eenc\u0103 inundat\u0103 de marile branduri \u015fi de automatele de cafea. Sunt etape naturale prin care trecem, de la automate la marile lan\u0163uri \u015fi apoi la specialty. Treptat, consumatorii \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 fac\u0103 diferen\u0163a \u00eentre oferte.\u201c O alt\u0103 idee preconceput\u0103 de care spun c\u0103 s-au lovit a fost a pre\u0163ului: \u201eMul\u0163i consider\u0103 c\u0103 o cafenea de specialitate, care are \u015fi un design atr\u0103g\u0103tor, va avea produse cu pre\u0163 mare. De multe ori \u00eens\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca acestea s\u0103 ofere o calitate superioar\u0103 la pre\u0163uri corecte.\u201c \u00cen planurile lor intr\u0103 dezvoltarea unei a doua unit\u0103\u0163i.<\/p>\n
\nPe ni\u015fa pe care o reprezint\u0103 Dose Cafe se afl\u0103 \u015fi afaceri precum Origo, Steam Coffee Shop, Guido sau M60. Potrivit datelor oferite de compania de cercetare de pia\u0163\u0103 Euromonitor, exist\u0103 65 de astfel de cafenele specializate \u00een Rom\u00e2nia. <\/p>\n
\nDezvoltarea gustului rom\u00e2nilor \u00een acest segment aduce \u00eens\u0103 \u015fi alte afaceri conexe. Un exemplu este Fabrica de Cafea, o firm\u0103 care vinde cafea de specialitate \u015fi aparate de cafea, fondat\u0103 de Vlad Curteanu, dup\u0103 10 ani \u00een care a lucrat ca angajat \u00een sistemul bancar. I-a venit ideea s\u0103 porneasc\u0103 aceast\u0103 afacere dup\u0103 ce a primit cadou un espressor. \u201eCa s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 s\u0103-l folosesc am \u00eenceput s\u0103 citesc despre cafea \u015fi a\u015fa am descoperit ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 p\u00e2n\u0103 la prepararea cafelei: de la cultivarea plantei la prelucrarea fructelor \u015fi la pr\u0103jire.\u201c Valoarea investi\u0163iei ini\u0163iale \u00een afacerea pornit\u0103 anul trecut a fost de 20.000 de euro, iar pre\u0163urile produselor variaz\u0103 \u00eentre circa 40 de lei \u015fi peste 1.000 de lei, \u00een cazul aparatelor de cafea.<\/p>\n
\nCAFENEAUA BANCAR\u0102 A PIERIT, ALTE SPA\u0162II AU \u00ceNFLORIT<\/p>\n
\nCafeneaua poate fi \u015fi un indicativ al evolu\u0163iei unui domeniu; dac\u0103 \u00eenainte de criz\u0103 cafeneaua bancar\u0103 a \u00eenceput s\u0103 fie dezvoltat\u0103 de tot mai multe b\u0103nci (Centro – BRD, Turabo – BCR), \u00een prezent mai func\u0163ioneaz\u0103 doar BT Caf\u00e9 din sediul central al B\u0103ncii Transilvania. Recent, companii din alte domenii au ales o astfel de dezvoltare: firma cu activit\u0103\u0163i de recrutare \u015fi for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u00een regim temporar Lugera a lansat \u00een urm\u0103 cu cinci ani Lugera Cafe, care serve\u015fte zilnic \u00eentre 150 \u015fi 300 de vizitatori. Aceasta a fost obiectul unei investi\u0163ii de peste 100.000 de euro, iar \u00een 2015 a \u00eenregistrat venituri de 90.000 de euro. \u015ei F64, cel mai mare retailer de echipamente fotovideo de pe pia\u0163a local\u0103, a investit 100.000 de euro \u00eentr-o cafenea aflat\u0103 \u00een magazinul din centrul Capitalei; companie cu afaceri de circa 25 de milioane de euro anul trecut. \u201eObiectivul nostru pentru aceast\u0103 cafenea nu a fost profitul, ci crearea unui punct confortabil de \u00eent\u00e2lnire pentru clien\u0163ii care ne trec pragul zilnic\u201c, explic\u0103 Marian Alecsiu, cofondatorul F64.<\/p>\n
\nIdeea deschiderii cafenelei a pornit \u00een 2012, \u00eentr-o discu\u0163ie dintre Alecsiu \u015fi un client care i-a spus c\u0103 i-ar pl\u0103cea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la o cafea, s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu prietenii acolo \u015fi s\u0103 vorbeasc\u0103 despre subiectele care \u00eei pasioneaz\u0103. Astfel a luat na\u015ftere spa\u0163iul de \u00eent\u00e2lnire al pasiona\u0163ilor de fotografie de pe Bulevardul Unirii, \u00eentins pe o suprafa\u0163\u0103 de 1.300 de metri p\u0103tra\u0163i. \u00cen prezent, o medie de circa 60 de persoane fac consuma\u0163ie zilnic \u00een cafeneaua F64: 20% dintre clien\u0163i \u00eei reprezint\u0103 angaja\u0163ii companiei F64, clien\u0163ii magazinului reprezint\u0103 un procent de 60%, iar un alt procent de 20% \u00eel reprezint\u0103 oamenii care trec pe l\u00e2ng\u0103 magazin \u015fi au devenit \u00een timp clien\u0163i loiali ai cafenelei.<\/p>\n
\nLA JUM\u0102TATE DIN POTEN\u0162IAL<\/p>\n
\n\u00cen primul articol de copert\u0103 al Business Magazin axat pe pia\u0163a cafenelelor, publicat \u00een 2006, \u201ecafeneaua\u201c, era numit\u0103 cel mai profitabil business – multe din afacerile de atunci au e\u015fuat \u00eens\u0103. Falimentul lan\u0163ului de cafenele Turabo, fondat de Tudor Dragomirescu, este cel mai r\u0103sun\u0103tor e\u015fec din domeniu. \u00cen 2009, anul de v\u00e2rf al Turabo, lan\u0163ul avea afaceri de 12 milioane de euro, 44 de cafenele, cluburi \u015fi s\u0103li de evenimente; \u00een 2012 niciuna dintre unit\u0103\u0163ile brandului nu mai era deschis\u0103. La sf\u00e2r\u015fitul lunii ianuarie 2011 Tribunalul Bucure\u015fti a admis cererea dispun\u00e2nd deschiderea procedurii de insolven\u0163\u0103 pentru Turabo Business Corporation, iar \u00een decembrie 2011, omul de afaceri a fost executat silit pentru 22.970 euro, sum\u0103 datorat\u0103 importatorului \u015fi distribuitorului Tribeca Distribu\u0163ie. <\/p>\n
\n\u00cen aceea\u015fi lun\u0103, executorul a scos la licita\u0163ie m\u0103rcile Turabo Cafe, Turabo Food, Turabo Grand Ballroom \u015fi Turabo Society Club pentru 27.000 de euro. \u201eCeea ce a f\u0103cut s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103 pia\u0163a cafenelelor \u00een 2006 a fost situa\u0163ia \u00een care se aflau mul\u0163i antreprenori de la acea vreme: erau ancora\u0163i \u00een contracte de \u00eenchiriere de mii de euro pe lun\u0103, au ap\u0103rut \u015fi lan\u0163uri interna\u0163ionale de cafenele care \u015fi-au f\u0103cut treaba ca la carte \u015fi au luat din clientela cafenelelor deschise \u00een acea perioad\u0103\u201c, explic\u0103 antreprenorul Radu Savopol e\u015fecurile din ultimul deceniu. De asemenea, el observ\u0103 c\u0103 mul\u0163i oameni \u015fi-au f\u0103cut propria cafenea ca pe un moft \u015fi nu au \u00een\u0163eles exact cum func\u0163ioneaz\u0103 businessul \u00een zona HoReCa. <\/p>\n
\nFondatorul Handsome Monk descrie criteriile principale pentru succesul unei afaceri \u00een domeniu, astfel \u00eenc\u00e2t istoria trecutului s\u0103 fie evitat\u0103: anticiparea \u015fi \u00een\u0163elegerea schimb\u0103rilor de comportament ale consumatorilor, urm\u0103rirea a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe plan extern, dar \u015fi local. \u201eEste foarte important s\u0103 analizezi problemele existente \u00een Rom\u00e2nia, s\u0103 le previi \u015fi s\u0103 ai \u00eentotdeauna un plan de backup. Totul se rezum\u0103 la experien\u0163a clientului \u00een localul t\u0103u. Trebuie s\u0103 \u00eei oferi produse \u015fi servicii de \u00eenalt\u0103 calitate, \u00een primul r\u00e2nd, dar \u015fi atmosfera potrivit\u0103 tipului de concept pe care \u00eel dezvol\u0163i.\u201c<\/p>\n
\nManaging partnerul de la Starbucks este optimist \u00een ce prive\u015fte dezvoltarea pie\u0163ei \u00een continuare. \u201eCred c\u0103 nu suntem nici m\u0103car la jum\u0103tatea drumului p\u00e2n\u0103 la atingerea poten\u0163ialului \u00een Bucure\u015fti, unul dintre cele mai mari ora\u015fe europene, cu o popula\u0163ie estimat\u0103 la mai mult de dou\u0103 milioane de locuitori, a\u015fa c\u0103 este \u00een continuare loc s\u0103 dezvol\u0163i astfel de afaceri.\u201c El spune c\u0103 diversitatea din domeniu \u2013 lan\u0163urile de m\u0103rci de cafenele, precum \u015fi unit\u0103\u0163ile axate pe v\u00e2nzarea de cafea de specialitate, de pild\u0103, sunt bune, mai ales pentru consumator.<\/p>\n
\nC\u00c2ND VOR FI TOTU\u015eI PREA MULTE AFACERI \u00ceN CAFEA?<\/p>\n
\n\u00centruc\u00e2t consumul de cafea este cu 60% mai mic dec\u00e2t media UE, perspectivele sunt optimiste \u015fi \u00een opinia Dianei Ionescu, reprezentanta PwC. \u201eCre\u015fterea relativ\u0103 a puterii de cump\u0103rare, sentimentul de \u00eencredere \u00een r\u00e2ndul consumatorilor, educarea consumatorilor, dezvoltarea cafenelelor specializate \u015fi a segmentului \u00abto go\u00bb sunt a\u015fteptate s\u0103 antreneze o cre\u015ftere anual\u0103 medie a consumului per capita de aproximativ 2% \u00een anii urm\u0103tori.\u201c De\u015fi distribuitorii de cafea \u015fi lan\u0163urile de cafenele \u00eencep s\u0103-\u015fi consolideze pozi\u0163iile, apari\u0163ia cafenelelor de ni\u015f\u0103 \u015fi a celor \u201eto go\u201c sugereaz\u0103 c\u0103 mai exist\u0103 loc \u015fi pentru alte afaceri, evalueaz\u0103 reprezentanta PwC. <\/p>\n
\nDin estim\u0103rile Nespresso, pe baza v\u00e2nz\u0103rilor de cafea ambalat\u0103 \u00een retail, \u00een Rom\u00e2nia sunt consumate doar 0,6 ce\u015fti de cafea pe zi pe cap de locuitor, \u00een timp ce \u00een \u0163\u0103ri ca Austria, Germania, Belgia, \u0163\u0103rile nordice, acest num\u0103r este supraunitar: 1,4 \u015fi chiar 2,6 ce\u015fti de cafea pe zi pe cap de locuitor. Radu Savopol observ\u0103 c\u0103 pia\u0163a de cafea din Rom\u00e2nia se afl\u0103 la coada clasamentului, cu aproximativ 10 kg de cafea v\u00e2ndute \u00een fiecare loca\u0163ie HoReCa. \u201eSuntem b\u0103utori de cafea cu lapte, iar cafeaua la ibric este \u00eenc\u0103 foarte accesat\u0103 \u00een fiecare diminea\u0163\u0103.\u201c Radu Savopol ofer\u0103 ca argument \u015fi faptul c\u0103 zona de vending este foarte dezvoltat\u0103, iar aceasta denot\u0103 o putere de cump\u0103rare sc\u0103zut\u0103: exist\u0103 aproximativ 100.000 de aparate \u00een Rom\u00e2nia, care v\u00e2nd cafea cu 1-2 lei.<\/p>\n
\nFondatorul 5 to go nu previzioneaz\u0103 un termen exact pentru momentul de satura\u0163ie al acestei pie\u0163e, \u00eens\u0103 spune care va fi semnalul: \u201eProbabil c\u00e2nd se va \u00eent\u00e2mpla ca \u00een alte domenii, c\u00e2nd afacerile se vor copia \u00eentre ele \u015fi ne vom trezi cu spa\u0163ii copy paste unul l\u00e2ng\u0103 altul\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Formidabilele marje de profit aduc cafenelei titlul de cea mai profitabil\u0103 investi\u0163ie din domeniul HoReCa, pentru a doua oar\u0103 \u00een istoria local\u0103 a capitalismului. Cum s-a schimbat pia\u0163a \u00eentr-un deceniu \u015fi cine sunt noii artizani ai cafelelor consumate de rom\u00e2ni?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[235,307,12620,6551,11752,246,274,5616,242,60,4638,173,98,8327,391,7960,6269],"class_list":["post-142721","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-business","tag-cafea","tag-cafenea","tag-cafenele","tag-capitalism","tag-crestere","tag-incepere","tag-investitie","tag-istorie","tag-piata","tag-profit","tag-romani","tag-romania","tag-scadere","tag-schimbare","tag-tanar","tag-titlu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/142721","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=142721"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/142721\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=142721"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=142721"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=142721"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}