{"id":14264,"date":"2009-08-09T21:00:00","date_gmt":"2009-08-09T21:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=14264"},"modified":"2026-04-02T14:04:10","modified_gmt":"2026-04-02T14:04:10","slug":"previziuni-despre-al-doilea-val-al-crizei-in-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=14264","title":{"rendered":"Previziuni despre al doilea val al crizei in Romania"},"content":{"rendered":"

BUSINESS Magazin<\/strong>: Este criza in Romania din punct de vedere social? Cand am putea depasi aceasta situatie?<\/p>\n

Adrian Stanciu<\/strong>: Cred ca eram in criza si atunci cand nu eram in criza; nu cred ca am avut nevoie de o criza economica pentru a intra intr-o criza sociala. Sigur ca faptul ca acum este o criza economica nu ne ajuta, desi are si parti bune din punct de vedere social, in sensul ca pentru multi dintre noi a fost ca o trezire la realitate – spre exemplu, in piata muncii, anul 2008 a fost o criza comparabila. Acum, in 2009, trendul este invers: daca in 2008 era foarte greu sa gasesti personal calificat si sa-l faci sa ramana intr-o organizatie, acum in 2009 dilemele acestea au disparut. Una peste alta, cred ca orice situatie de criza are si un germen de oportunitate in ea. Ar fi bine pentru fiecare dintre noi sa incepem sa cautam oportunitatea. Criza a fost intampinata la noi cu o mare perplexitate, chiar si oamenii de rand asteapta ca criza sa dispara. Cred ca ar fi momentul sa ne punem intrebarea cum va arata lumea de dupa criza si ce loc vom avea in ea. Nu va arata precum cea dinainte.<\/p>\n

BUSINESS Magazin<\/strong>: Credeti ca, spre exemplu, consumul de bere nu va mai reveni la nivelul de anul trecut?<\/p>\n

Shachar Shaine<\/strong>: Consumul de bere in Romania este mare, in raport cu Europa, Romania este pe locul 5 in lume. Nu e un consum exagerat, cred ca este comparabil cu cel din Cehia sau Germania. A crescut foarte mult in ultimii zece ani, s-a dublat, si nu sunt multe piete unde consumul sa se fi dublat in ultimii zece ani. Acum cred ca lucrurile sunt mai asezate si se schimba si obiceiurile de consum. In afara de scaderea de consum, este si o schimbare in consum, in faptul ca se iese mai putin din casa; consumul acasa nu a scazut deloc, dar oamenii ies mai rar la restaurante, la cafenele.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

BUSINESS Magazin<\/strong>: Se vindeau prea multe masini inainte?<\/p>\n

Alin Tapalaga<\/strong>: Scaderea vanzarilor de pana acum este de circa 57%, din punctul de vedere al inmatricularilor. Masinile si casele sunt primele lucruri la care se renunta. Noi suntem undeva la un nivel de 160.000 de masini in acest an, iar in 2007 era un nivel de 350.000 de masini. Estimam ca piata va scadea in acest an la nivelul din 2004, cu un nivel de costuri de trei ori mai mare ca atunci. Daca vrem sa revenim pe costuri similare, la nivel de personal, ar trebui sa reducem personalul cu 50%, ceea ce este imposibil, nu se poate face din punct de vedere social asa ceva. Domeniul auto a fost lovit din plin. Ramane sa vedem cand se va termina prima de casare din Germania, cum va mai vinde Dacia masinile pe care le produce.<\/p>\n

BUSINESS Magazin<\/strong>: Activitatea de service a fost si ea afectata?<\/p>\n

Alin Tapalaga<\/strong>: La nivelul grupului nostru, activitatea de service a crescut cu circa 10% fata de anul trecut. Acest fapt s-a produs in special datorita masinilor second-hand. Ramane de vazut ce se va intampla in a doua jumatate a anului, deoarece cifrele arata foarte clar ca si numarul de masini noi, cat si cel de masini vechi a scazut foarte mult, incat numarul de masini care intra in piata va fi din ce in ce mai mic si clientii mai putini.<\/p>\n

BUSINESS Magazin<\/strong>: Privind retroactiv, puteati sa vedeti efectele crizei in segmentul rezidential?<\/p>\n

Dan Ioan Popp<\/strong>: Piata rezidentiala la care faceti referire este foarte diferita. Am facut acum un calcul, la o piata de 20 de miliarde pe an, piata primara este sub 15%. Altfel spus, nevoia de locuire este neorganizata; este o piata gen talcioc. Preturile pe aceasta piata nu le fac directorii financiari, ci populatia. Studiati opiniile din ultimele 12 luni si veti vedea o diversitate de opinii privind pretul real si valoarea pe aceasta piata. Nu cred ca exista un alt sector cu o astfel de dispersie in ceea ce inseamna valoare. Daca lucrurile pe alte piete au generat un trend convergent, pe piata rezidentiala dispersia este mult mai mare si lucrul acesta este datorat in primul rand bancherilor, cei dintai chemati sa spuna valoarea. Ei se sprijina pe un evaluator – incercati sa aveti o discutie cu un evaluator, sa va spuna cum stabileste el valoarea. Evaluatorul va balbai foarte multe cifre, metode, si cand il veti intreba care este valoarea va zice "spuneti-mi care sunt ultimele tranzactii si am sa va spun care este valoarea". Piata rezidentiala, datorita acestor disproportii – 15% cu 85% – are un mic grad de predictibilitate. Cand statul intervine si spune ca pretul corect pe piata pentru doua camere este 60.000 de euro, unii vor zice ca e mult, altii ca e putin; atunci cand cineva isi asuma acest rol – si in esenta a facut-o statul – dintr-o data lucrurile par ca au o turnura sigura.
\n\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

BUSINESS Magazin<\/strong>: Credeti ca programul "Prima casa" va debloca piata? <\/p>\n

Dan Ioan Popp<\/strong>: Raspunsul este la banci, piata aceasta exista doar daca are sange, adica cash. Noi suntem intr-un proces foarte amplu, dar corect condus: s-a stabilit o tinta de pret, toti cei implicati au luat la cunostinta, dar mai avem un jucator fundamental care, daca nu intra in joc, e ca o incalzire fara ca sa urmeze ceva. Nu se va intampla nimic daca bancile nu isi vor juca rolul.<\/p>\n

BUSINESS Magazin<\/strong>: Sunteti motivati sa intrati intr-o piata blocata?<\/p>\n

Bogdan Spuza<\/strong>: Este fals sa spunem ca bancile au iesit de pe piata; aceasta s-a schimbat dramatic. Daca cineva cu un salariu de 1.000 de euro sau o familie cu un venit de 1.000 si ceva putea sa obtina in august–septembrie 2008 relativ usor un credit de 100.000 de euro, in acest moment pretul unui imprumut ipotecar, dobanda, era de 13-14%. Inainte, in general, dobanda era la 8-9%. Noua dobanda a redus din start suma la 70.000–80.000 de euro. Apoi, solicitantii nu mai aveau acelasi venit; au disparut bonusurile din evaluarea bonitatii. Mai apoi, cand o proprietate este evaluata, loan to value (procentul din imprumut acoperit de ipoteca – n.red.) s-a dus si mai jos, fiindca se asteapta ca preturile sa scada. Si toate aceste variabile au dus la limitarea imprumuturilor in aceasta perioada. Au fost banci care n-au dat niciun credit in aceasta perioada. Noi aproape ca ne-am dublat cota de piata, dand credite extrem de limitat; am reusit fiindca alte banci nu au dat credite deloc. Bani exista, situatia generala s-a modificat. La noi circula o poveste: inainte, creditul era ca apa minerala, acum este ca sampania, si trebuie sa ne adaptam la aceasta realitate. Preturile noastre la creditele ipotecare sunt exact aceleasi ca in vara trecuta, criteriile sunt insa mai restrictive, veniturile sunt mai mici. Intotdeauna vorbim de preturi in euro; daca preturile au scazut cu 20% in ultimele sase luni, au ramas de fapt aceleasi. Este o schimbare foarte mare: au fost ani cand sistemul bancar a dat 4-5 miliarde de euro in piata ipotecara; ca o comparatie, programul "Prima casa" va insemna un miliard de euro. Nu stiu daca bancile vor mai aduce un miliard, deoarece nu exista cerere si riscul este mai mare. Exista bani si bancile doresc sa-i dea dar in conditii mai restrictive, fiindca riscul a crescut.<\/p>\n

BUSINESS Magazin<\/strong>: Cat din scaderea creditarii este cauzata de un efect psihologic, dincolo de conditiile mai restrictive de creditare?<\/p>\n

Bogdan Spuza<\/strong>: Este si un efect psihologic, cererea pe piata pentru orice tip de imprumut este mai mica. Vedem totusi, de doua luni, o revigorare a cererii. <\/p>\n

Cornelia Coman<\/strong>: Eu cred ca sunt doi factori, si cel psihologic este foarte important: unii, cei care mai au bani, asteapta sa vada ce se mai intampla pe piata imobiliara. Romanii nu stiu care le va fi viitorul financiar, sunt foarte multe incertitudini, somajul este in crestere, cum sa te mai inhami la un credit cand nu stii ce iti va rezerva ziua de maine. Si s-a simtit la finalul anului trecut si in primele luni ale acestui an si a avut un impact si asupra pietei asigurarilor de viata. Factorul psihologic este chiar important.<\/p>\n

Bogdan Spuza<\/strong>: Noi urmarim mai multi indicatori care ne redau increderea populatiei. Facem un studiu in acest sens, cu GfK, si dupa sapte luni de scadere a increderii suntem in a treia luna deja de crestere a acesteia. Am plecat de foarte jos, dar este o tendinta de crestere. Acum moment vindem aproape la fel de multe credite, ca numar, ca in aceeasi perioada a anului trecut. Ca valoare este mult mai jos.<\/p>\n

Cornelia Coman<\/strong>: Daca era asa, ma intreb de ce nu s-au facut tranzactii, daca s-a gasit finantare.<\/p>\n

Dan Ioan Popp<\/strong>: Aici este o sinergie, poate fi pozitiva sau negativa. Sinergia a fost negativa fiindca, vorba cantecului, "asa e romanul". El nu stie sa isi faca curaj, ori mergem prea sus si suntem exuberanti, ori mergem prea jos.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

Radu Craciun<\/strong>: Eu cred ca o crestere a increderii este prematura deocamdata. Daca ne uitam, vedem peste tot in lume ca bancherii centrali si-au pus toate tunurile pe schimbarea increderii populatiei, toata lumea isi doreste ca populatia sa consume. Oamenii se uita foarte mult la lideri. Daca maine oamenii gasesc un plic pe birou prin care afla si-au pierdut locul de munca, devin mult mai pesimisti. Cred ca in Romania, pana in momentul de fata, firmele au evitat pe cat posibil sa concedieze oameni. Noi ne-am uitat mai intai la IT, la marketing, la tot felul de cheltuieli pe care putem sa le reducem, orice pentru a nu disponibiliza angajati. Este posibil ca in a doua jumatate a anului sa vina partea mai neplacuta, anumite firme, in disperare de cauza, sa inceapa sa faca concedieri. De aceea nu as privi cresterea somajului ca o evolutie liniara, cu alte cuvinte, daca in prima jumatate a anului a crescut somajul cu 2,5%, la fel sa fie si in a doua jumatate a anului; s-ar putea sa creasca mult mai mult. Si atunci perceptia de risc a bancilor va fi in crestere, increderea s-ar putea sa fie alterata, iar lucrurile s-ar putea sa nu evolueze intr-o directie pozitiva pe cat de repede ne-am dori.<\/p>\n

Cornelia Coman<\/strong>: Dar credeti ca vor fi restructurari si in sectorul public? Pentru ca pana acum se pare ca rata somajului este mult mai ridicata in sectorul privat decat in cel public.<\/p>\n

Radu Craciun<\/strong>: Ca intotdeauna, sectorul privat a reactionat mult mai repede. As indrazni sa spun ca cu cat piata muncii va fi mai flexibila, cu atat sansele de revenire vor fi mult mai mari; se poate vedea exemplul multor tari, cu cat iti ajustezi mai repede forta de munca, cu atat iti revii mai repede din recesiune. Din acest punct de vedere, piata romaneasca nu este foarte flexibila, iar sectorul de stat cu atat mai putin, mai ales in preajma alegerilor. Acesta ar putea fi un nou element care sa faca revenirea mai dificila fiindca, daca nu concediezi in sectorul de stat, s-ar putea la un moment dat sa fii nevoit sa cresti impozitele.<\/p>\n

Dan Ioan Popp<\/strong>: Lucrurile la scara mica trebuie sa le sustii si la scara mare. Oare cati dintre noi au concediat? Noi suntem o consecinta a intregului, dar suntem si o parte a sa. Pana la urma, este o chestiune de asumare a liderilor. Daca noi reprezentam o farama de leadership, daca dorim sa ne fie bine si acceptam ca lectia este si despre putina cruzime, trebuie sa ne asumam acest lucru.<\/p>\n

Adrian Stanciu<\/strong>: Dar de ce credeti ca va fi mai bine macroeconomic daca ar fi concediati oameni din sectorul privat?<\/p>\n

Dan Ioan Popp<\/strong>: Intrebarea este: unde este mai bine, in Spania, cu somaj 18%, sau in Romania, unde o sa traim cu somajul nostru mic? Este o chestiune de asumare, nu se poate sa-ti fie bine decat daca iti iei masuri. Liderii politici trebuie sa isi asume acest lucru cu pretul scaunului. Daca tin la scaun, nu actioneaza, iar la noi, pret de 18-20 de ani, a fost mult mai important scaunul.<\/p>\n

Rozalia Pal<\/strong>: Sa nu uitam totusi ca ar fi absurd sa nu se intample aceasta corectie, se intampla peste tot. Inainte sa apara criza financiara globala, am vorbit despre supraincalzirea economiei romanesti. Ne-am gandit la o corectie si la o crestere ulterioara moderata, doar ca nu stiam cum se va intampla acest lucru. Ne-a ajutat restructurarea globala. In ceea ce priveste stoparea creditarii, nu suntem, in regiune, nici intr-un exces pozitiv, nici intr-unul negativ. La depozite pentru populatie am crescut, suntem pe primul loc in regiune in ceea ce priveste economisirea populatiei. Vorbim de crestere lunara de 2–3%. Ca o tara in dezvoltare, avem toate bazele ca sa vedem o crestere sustenabila in viitor si o revenire la normalitate, care nu inseamna o crestere anuala de 9%. Pe plan mondial au inceput deja sa apara vestile pozitive.<\/p>\n

Adrian Volintiru<\/strong>: Eu as considera, in primul rand, ca statul trebuie sa se trezeasca, ONG-urile, sindicatele, toti sa se comporte ca niste actionari pe langa noi. Mediul de afaceri este alterat fiindca nu este ajutat in niciun fel de sus. Mesajul pe care il da statul este foarte important, or, eu sunt partener cu el si statul imi da deocamdata un mesaj foarte confuz. Asa cum vedem criza in Romania, putem sa-i dam multe cauze. Totusi, care este solutia sa rezistam? Factorul financiar a fost foarte mult umflat, a fost ca un balon. Se pare ca nu consumul este cel care genereaza dezvoltarea economica, ci plusvaloarea, valoarea adaugata. Si de aceea cred ca in urmatoarea perioada va trebui sa trecem de la a da o importanta foarte mare produselor financiare in zona operationalului. Nu va ganditi ca sistemele financiare vor disparea pentru totdeauna, probabil ca se vor reinventa noi sisteme financiare.<\/p>\n

Radu Stoicoviciu<\/strong>: Este greu de explicat problema economica a Romaniei prin produsele derivative. La noi, in 2007–2008 a fost un balon, prea multi bani facuti prea usor, iar acum asisam la o ajustare.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

BUSINESS Magazin<\/strong>: Credeti ca va fi o problema pentru companiile romanesti sa reziste in momentul actual?<\/p>\n

Radu Stoicoviciu<\/strong>: Cred ca principala amenintare in acest moment este modul de a baga capul la cutie si a astepta criza sa treaca, care nu poate dura la infinit. Sunt foarte multe companii care sunt acum la capatul resurselor oarecum si nu mai pot astepta, si vor fi nevoite sa ia masuri din ce in ce mai dure in viitorul apropiat. Cred ca fenomenul se va ambala si aici vad principalul pericol in al doilea val al crizei: va veni un moment cand incercarea de a rezista pe un fundament de cheltuieli si investitii existent se va termina si atunci unii vor trebui sa faca sacrificii. Combinatia macroeconomica nu este favorabila acum si fara motorul exporturilor nu cred ca ne revenim. Cred ca suntem prea legati de economia mondiala pentru a ne reveni singuri. Este adevarat ca sunt lucruri pe care le putem face intern, anticiclice. Dar noi vorbim de lucruri ciclice, concediem personal, aceste persoane nu mai iau credite si tot asa. Nu rezolvam macroeconomic problema. Trebuie ca cineva sa faca o interventie anticiclica; problema este ca acestea se fac cu bani de acasa, iar noi avem 5% deficit. Daca in perioade de crestere avem 5% deficit, probabil ca in perioada de criza trebuie sa avem 50%. Cred ca nu ne-a prins bine criza.<\/p>\n

Shachar Shaine<\/strong>: Eu cred ca trebuie o schimbare de gandire in Romania. Din punctul de vedere al investitorului strain in Romania, oricine a venit a venit fiindca se puteau face bani buni fara ajutorul nimanui. A fost un mediu de business bun si toate companiile au facut profituri si business-uri extraordinare. Acum, daca guvernul ar gandi ca anul trecut, niciun investitor n-ar veni sa investeasca aici fiindca infrastructura este asa cum este; din Ungaria in Europa faci cu un camion 2-3 ore, in Romania isi trebuie o zi. Capitalul uman e mai usor de gasit si relativ bun, dar birocratia este infernala. In loc sa dureze o investitie sase luni, dureaza trei ani; nicio piata nu te asteapta pe tine trei ani. Din alt punct de vedere, se poate exporta foarte mult. Noi vorbim de agricultura, dar peste 80% din materia prima este importata, nu cumparam grau si malt de aici, porumbul este la jumatate de capacitate de procesare in Romania, si daca intrebam expertii, vor spune ca este un sol foarte bun. De ce nu s-a dezvoltat agricultura? Te duci in apropiere de Bucuresti si orice taran cauia ii vei spune ca vrei sa faci agricultura acolo si sa ii cumperi un metru patrat la 0,5 euro va spune ca asteapta pe cineva din imobiliare cu o oferta de 8–10–15 euro\/mp. Taranul a asteptat sa vina un investitor mare sa cumpere pamantul si l-a lasat asa, nu a investit in sistemul de irigatii. Romania a pierdut foarte multi investitori in ultimii 2-3 ani fiindca nu a fost atractiva. Dar daca ne gandim la export, avem un avantaj. Forta de munca este mai ieftina, oamenii sunt capabili. Noi exportam in acest an mult mai mult decat anul trecut, pentru ca ne forteaza piata. Daca piata locala este blocata, cauti alte posibilitati si din punctul de vedere al competitivitatii putem, ca pret.<\/p>\n

Radu Stoicoviciu<\/strong>: Sunt perfect de acord ca una dintre solutiile pe care le avem in momentul de fata este cresterea atractivitatii Romaniei. Problema este cum am putea sa reusim acest lucru. Ca sa exprim atractivitatea si printr-o expresie valorica, am sa va povestesc o experienta traita cu unul din clientii mei traditionali, o firma de private equity. Prin natura organizatiei, traieste din cumparari si vanzari de societati; si firma este interesata sa vina si sa investeasca in Romania. In ianuarie 2009 l-am sunat pe corespondentul meu de acolo si l-am intrebat daca este interesat in continuare sa vina si sa investeasca intr-o tara ca Romania si a zis ca da. Dar ce te guverneaza in momentul de fata, care este gandirea care o ai in spate? – l-am intrebat. Mi-a raspuns ca s-a schimbat un singur lucru in strategia lor, dincolo de elementele de natura sectoriala. S-a luat decizia de a creste profitul capitalului investit de la 35% la 50% pe an. Cu alte cuvinte, o selectivitate extrema a celor care detin capitaluri inspre zonele unde se duc si investesc. Romania, ca de altfel orice concurent al sau, va trebui sa isi creasca atractivitatea in asemenea mod incat sa poata sa raspunda unor astfel de solicitari, de genul recuperarii investitiei in doi ani.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

BUSINESS Magazin<\/strong>: Si sunt argumente pentru ca Romania sa atraga astfel de investitori?<\/p>\n

Radu Stoicoviciu<\/strong>: Investitorii joaca in primul rand in anumite sectoare. Nu se uita neaparat numai la situatia efectiva a mediului de afaceri in care activeaza o anumite societate, ci se uita in primul rand la societatea respectiva. Aceasta poate sa indeplineasca cerintele de recuperare a investitiei si investitia se va realiza. Pot sa va confirm ca in momentul de fata exista societati in Romania care sunt urmarite de investitori interesati sa le cumpere. Bineinteles, este si o problema de pret. In Romania exista si societati care vor vinde foarte ieftin tocmai pentru a se salva.<\/p>\n

Radu Craciun<\/strong>: Daca este sa ne uitam in ultimii ani, in conditiile in care aveai o crestere a vanzarilor cu amanuntul de doua cifre, aveai o crestere a consumului de doua cifre, aveai o dublare a PIB in decurs de patru ani, nici nu mai conta infrastructura. Cand aveai o piata care crestea cu doua cifre, faptul ca faceai in plus o zi pe drum nu mai conta. Situatia aceea nu se va mai repeta. Nu cred ca Romania va mai avea parte de o crestere a creditarii cu 60%, de o crestere a vanzarilor cu amanuntul cu 20% si asa mai departe. Si in aceste conditii, investitorii se vor uita si la infrastructura. Cu alte cuvinte, criteriile de selectie a Romaniei nu vor mai fi acele cifre inalte, cresteri pe care le-am avut pana acum si pe care nu le vom mai vedea niciodata, ci cu totul altele: cadru legislativ mai bun, birocratie, infrastructura… Si daca vom trai cu visul ca asa cum a mers pana acum va merge in continuare, vom constata ca investitorii nu vor mai veni.<\/p>\n

Adrian Volintiru<\/strong>: Deci trebuie sa avem un guvern antreprenor, manager, asa cum nu am avut pana acum. Daca eu, ca guvern, mi-am fixat strategia, trebuie sa fiu manager, sa ajut mediul de afaceri. Dar daca eu ca guvern nu stiu ce vreau…<\/p>\n

Cornelia Coman<\/strong>: Eu cred ca Romania va fi in continuare atractiva pentru investitori, forta de munca este calificata, avem un cost bun… Noi ne uitam la infrastructura, spunem ca ne trebuie restructurarea sectorului public, asteptam de la Guvern initiative, insa cred ca pe langa ce asteptam de la Guvern, ar trebui sa se intample o schimbare de mentalitate la nivelul tuturor romanilor. Si aici ma refer la cresterea responsabilitatii. Ar trebui sa facem altceva, sa nu ne mai plangem, sa nu mai asteptam statul sa vina, sa devenim cu totii un pic mai antreprenori, sa ne luam soarta in maini, sa ne gandim nu pe termen scurt, ci pe termen mediu si lung, fiindca atunci economia se va relansa.<\/p>\n

Adrian Volintiru<\/strong>: Pe de alta parte, acesta este un proces pe termen lung. Eu ce fac acum pana trece criza?<\/p>\n

Adrian Stanciu<\/strong>: Problema acestor masuri este ca dureaza mult pana le incepi, dar noi nici nu le-am inceput.<\/p>\n

Adrian Volintiru<\/strong>: N-am inceput, dar nici timp n-avem.<\/p>\n

C<\/strong>ornelia Coman<\/strong>: Vorbim de reforma sistemului de sanatate, de reforma sistemului de educatie…<\/p>\n

Dan Ioan Popp<\/strong>: Acum cateva luni a venit seful cercetarii din Romania si a zis ca i s-a taiat bugetul, masura de criza. Stiti ce au facut finlandezii? L-au crescut. Teoria spune ca in criza trebuie sa faci doua lucruri: agricultura si cercetare, iar noi nu facem niciuna din cele doua.<\/p>\n

BUSINESS Magazin<\/strong>: Chiar asa mult credeti ca va dura criza?<\/p>\n

Dan Ioan Popp<\/strong>: Care criza? Cineva spunea ca suntem in criza de 20 de ani. Eu cred ca avem doua crize, una puseu si una cronica.<\/p>\n

Adrian Stanciu<\/strong>: Indiferent daca dureaza mult sau putin, inovatia va fi cea care ne va scoate din criza, ci nu doar pe noi ca tara, ci ca omenire. Guvernele tuturor tarilor din lume si-au epuizat aproape complet resursele salvand banci. Nivelul de indatorare publica in Romania este foarte bun. Cred ca inovatia este solutia, la nivelul fiecaruia dintre noi de a face lucrurile diferit. Din pacate, oricat dorim sa ignoram subiectul "statul" – si eu sunt un adept al unui sistem in care statul are un rol minimal -, acesta este unul dintre momentele in care el trebuie sa intervina. Nu putem sa scoatem din discutie rolul statului in relansarea economiei. Trebuie sa incepem investitiile in infrastructura care sa ne faca mai atractivi, trebuie sa incepem reforma sistemului de educatie. Cel mai bun lucru pe care l-am putea astepta noi, ca romani, de la aceasta criza este sa ne dea cu capul de pamant ca sa facem ceva, fie si in ceasul al 12-lea, care sa ne aseze temeinic pe o traiectorie de crestere. Cred ca lumea se va intoarce la lucruri mai simple si mai solide. Vor iesi din moda instrumente financiare sofisticate si altele si ne vom intoarce la lucrurile de baza, la sosele sau infrastructura de telecomunicatii.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

BUSINESS Magazin<\/strong>: Dar dumnevoastra va puteti descurca fara stat? – pana acum ati facut-o.<\/p>\n

Adrian Volintiru<\/strong>: Dar dumnevoastra imi puteti spune ca am atins inima ciclonului? Am senzatia ca va urma o perioada de inflatie pe toate valutele. Cam toate statele si-au epuizat mijloacele. Si daca criza se mai adanceste putin, ce se va intampla?<\/p>\n

Adrian Stanciu<\/strong>: Ce ii salveaza este ca atunci cand e criza si consumul scade, procesul este deflationist.<\/p>\n

Rozalia Pa<\/strong>l<\/strong>: Cand apar primele semnale de inflatie, dobanzile de politica monetara cresc. Fed trebuie sa creasca atunci dobanzile, dar depinde cat de repede va reactiona si care sunt interesele sale. Dar s-ar putea sa lase inflatia putin mai sus, astfel incat sa erodeze putin si datoria publica.<\/p>\n

BUSINESS Magazin<\/strong>: S-a atins pragul cel mai de jos in Romania, sau cand va fi atins, daca nu s-a atins deja. Cand putem vorbi de o revenire?<\/p>\n

Rozalia Pal<\/strong>: Anul 2009 este un an de corectie, inca nu am trecut peste cifrele cele mai negative. Trimestrele II si III vor fi mai negative decat ce am vazut in primul trimestru. Totusi, ultimul trimestru din acest an va marca o usoara revenire, insa tot pe minus. Iar crestere economica vom vedea undeva la sfarsitul anului 2010, cu o stagnare la inceput. Acestea sunt prognozele noastre actuale. Din pacate, in acest an ne afecteaza negativ si agricultura. Sunt indicatori de comenzi noi, din Vest, pentru a doua parte a anului 2009 care ar putea sa ne dea un avant pozitiv si pentru productia industriala din Romania, pentru revenire, care se va simti abia in 2010.<\/p>\n

Felix Enescu<\/strong>: Inseamna ca scenariul este ca ne vom reveni la un an dupa; criza a inceput la un an dupa americani, ne vom reveni la un an dupa ei.<\/p>\n

Bogdan Spuza<\/strong>: Noi vedem o crestere a increderii. Procesul de asteptare a inceput sa se termine. Sunt persoane cu venituri mari si in special foarte tinere care au acest "drive" extrem de puternic, vad oportunitati peste tot: masini foarte ieftine, apartamente foarte ieftine. Exista aceasta parte activa a economiei care poate sa traga economia in sus. Exista segmente de consumatori foarte activi in aceasta perioada. Cred ca mai important decat a astepta Guvernul sa faca ceva este ca fiecare sa isi faca curatenie in zona sa. Acele companii si acei consumatori care vor avea incredere si se vor adapta vor castiga.<\/p>\n

Cornelia Coman<\/strong>: Colegii de la banca asteapta ca undeva in al treilea trimestru al acestui an sa se atinga pragul de jos si sa inceapa o revenire usoara. N-am atins pragul de jos, anul 2009 va fi un an foarte greu, dar din 2010 incepem revenirea.<\/p>\n

Dan Ioan Popp<\/strong>: S-a schimbat baza: in termeni populari, toata lumea vorbea anul trecut de un apartament de doua camere la 100.000 de euro. Astazi este vorba de 60.000. Paradoxul este ca noi putem trai la fel de bine cu un PIB mai mic, pentru ca valorile de baza cad. Zona rezidentiala va suferi de doua ori: numarul tranzactiilor va fi mai mic si valoarea totala va fi mai mica. Cred ca reculul este unul dintre cele mai drastice din toate industriile. Eu sunt insa foarte optimist, cred ca in urmatorii ani vor fi din ce in ce mai buni.<\/p>\n

Radu Craciun<\/strong>: Cred ca este necesar sa despartim lucrurile in doua planuri: macroeconomistii spun ca trimestrul III va fi cel mai rau, adica scaderea in acest trimestru, an la an, va fi cea mai semnificativa, raportata la alte scaderi an la an. Asta nu inseamna ca va fi punctul de jos. Pur si simplu se schimba sistemul de referinta. Depinde la ce trimestru din anul trecut ma raportez. Daca spre exemplu am o scadere de doar 3-4-5%, poate fi pur si simplu datorita faptului ca ma raportez la un trimestru mai slab, ultimul din anul trecut. Cred ca situatia se va inrautati si in trimestrul IV, ca vom vedea in continuare somajul crescand, ca vom vedea in continuare o crestere a incidentelor de plata, ceea ce va face bancile sa fie mai precaute in activitatea de creditare, prabusirea consumului va face ca firmele sa sufere si mai mult, iar in acest context, cheltuiala publica, modul in care ea va fi facuta vor deveni esentiale. Din punctul de vedere al impactului asupra nivelului de trai al populatiei, cred ca punctul cel mai de jos va fi atins inspre sfarsitul anului. Va fi esential cum va evolua si mediul extern. Cand economia europeana va incepe sa-si revina, va mai trebui sa treaca inca 6-9 luni pentru ca economia locala sa isi revina. Si de dragul literelor, cred ca in cazul Romaniei va fi vorba de un U mai prelungit, dar cred ca inca nu am ajuns in partea de jos si acest lucru se va intampla in trimestrul IV.
\n\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

Radu Stoicoviciu<\/strong>: Sunt de acord ca incepand de acum, in urmatorul an vom vedea cel mai rau moment. Vom vedea niste transformari deosebite, in sensul peisajului corporativ, care se va schimba foarte mult; multi jucatori ar putea sa dispara si sa fie inlocuiti cu altii. <\/p>\n

Shachar Shaine<\/strong>: Cred ca fetita mea, de sapte ani, stie mai bine decat noi. Daca ma uit la prognozele despre cursul valutar, acum un an, in octombrie de fapt, estimarile indicau un curs de 3,8–3,9 lei\/euro. Nimeni nu a sesizat actualul curs. Un alt mare semn de intrebare este legat de stabilitatea politica din Romania. Aici nu sunt sigur ce va fi. Din alt punct de vedere, cine a fost bogat si a avut un milion de euro inainte acum are 500.000, si a ramas bogat la un nivel mai mic. Cine a fost inainte in Romania a facut bani si trebuie sa inteleaga ca in orice business exista perioade cand nu faci bani. Daca ai venit pe termen lung, nu te deranjeaza daca un an, doi, trei nu ai ROI de 50%, si 2-3% e bun. Si nu poti lua investitie de 200 de milioane de euro si sa pleci.<\/p>\n

Cornelia Coman<\/strong>: Compania pe care o reprezint activeaza in afaceri pe termen lung. Au venit aici pierzand bani in primii cinci ani de activitate, urmand ca undeva, in viitor, sa faca si profit si sa-si recupereze investitia. Revenind la optimism, este extrem de important.<\/p>\n

Adrian Volintiru<\/strong>: Nici nu poti sa ii minti.<\/p>\n

Cornelia Coman<\/strong>: Nu trebuie sa mintim, ci sa…<\/p>\n

Adrian Volintiru<\/strong>: Atunci sa o definim altfel: nu ca o criza, ci ca o mare provocare.<\/p>\n

Dan Ioan Popp<\/strong>: Si in cazul nostru, numarul tranzactiilor este aproape acelasi ca acum un an, numai ca valoarea lor este cu 25% mai mica. Optimismul a revenit.<\/p>\n

Alin Tapalaga<\/strong>: Incasarile noastre au scazut in trei luni cu 55%. Cati dintre dumnevoastra ar rezista trei luni cu o astfel de scadere? Daca acum nu vin specialistii din Guvern, care sa gaseasca solutii la nivel macroeconomic, o sa ajungem ca Ungaria, unde 30% dintre dealeri au intrat in faliment in ultimele doua luni. Eu consider ca sistemul bancar trebuie sa ne ajute, fiindca trebuie sa avem leasing si credit. Noi am vandut, la nivel de grup, undeva la peste 10.000 de masini, 5.000 de masini, si nu am avut un singur retur la leasing, la cele vandute in acest an. Un al doilea punct este la Guvern: programul de reinnoire a parcului auto. In Germania a avut succes fiindca s-a lansat intr-o cantitate suficienta, cu bani suficienti, la toate masinile posibile. La noi s-au alocat 60.000 de cote, intai persoanele fizice, apoi cele juridice, usor in leasing… Efectul s-a deteriorat, programul nu si-a mai atins scopul. Probabil ca rata de succes la noi va fi de 30–35%. Punctul minim il vad undeva in prima parte a anului trecut.<\/p>\n

Adrian Stanciu<\/strong>: Una dintre problemele pe care le avem cu totii este ca economiile libere au tendinta de a se ambala si pozitiv, si negativ. In mod cert, vad ca exista un risc ca criza sa se termine mai tarziu decat dorim. S-ar putea sa asistam la reveniri de scurta durata. Pe de alta parte, criza nu este uniforma, nu arata la fel in toate industriile. Eu cred ca, pe cat de puternic si de repede a fost lovita o industrie, pe atat de repede isi va reveni. Dupa ce momentul de soc va trece si va aparea un pic de optimism, lucrurile vor reincepe sa se aseze. Din pacate, nu avem o gandire pe termen lung si asta ne va expune riscului de a nu mai avea poate niciodata cresterea puternica de anii trecuti. Ma astept, pe considerente empirice, la o revenire in trimestrul II din 2010, la un an dupa americani.<\/p>\n

\n\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Daca majoritatea managerilor si a analistilor se uita direct la 2010 atunci cand vorbesc de redresarea economiei dupa criza, parerile sunt oarecum impartite in privinta a ceea ce se va intampla in lunile ramase din acest an. Pentru unii, e de preferat ideea ca actuala criza e o provocare, o oportunitate de a face curatenie in companii si in modul de a gandi afacerile; pentru altii, se contureaza riscul ca in toamna somajul sa creasca mai rapid, consumul sa se reduca mai accentuat, iar creditarea sa fie si mai dificila decat acum.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[640],"tags":[1765,182,188,5823,179],"class_list":["post-14264","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-club-bm","tag-club-bm","tag-criza","tag-economie","tag-manageri","tag-recesiune"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14264","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14264"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14264\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":85982,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14264\/revisions\/85982"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14264"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14264"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14264"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}