\nWolfgang Amadeus Mozart s-a n\u0103scut la Salzburg, pe atunci capitala unui principat-arhiepiscopat ce f\u0103cea parte din Sf\u00e2ntul Imperiu Roman de Na\u0163iune German\u0103 (dup\u0103 1804 devenit Imperiul Austriac).<\/p>\n
\n\u00cen registrul de botez, Mozart a fost \u00eenregistrat cu numele: Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus. Mai t\u00e2rziu, \u00een Italia, \u015fi-a luat numele de \u201eAmadeus”, traducerea latin\u0103 a lui \u201eTheophilus\u201d (\u201eIubitorul de Dumnezeu\u201d).<\/p>\n
\u00cenc\u0103 de mic copil, Wolfgang d\u0103 dovada geniului s\u0103u muzical. La v\u00e2rsta de cinci ani, \u00eenainte de a \u015fti s\u0103 scrie, compune c\u00e2teva piese pentru pian, transcrise imediat de tat\u0103l s\u0103u. \u00cen ianuarie 1762, Leopold Mozart ob\u0163ine de la arhiepiscopul Schrattenbach un concediu de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, pentru \u201ea ar\u0103ta lumii acest miracol”. Acest turneu va dura nou\u0103 ani! Prima apari\u0163ie are loc la M\u00fcnchen, unde Wolfgang execut\u0103 muzic\u0103 la clavecin \u00een fa\u0163a prin\u0163ului elector de Bavaria, dup\u0103 care familia Mozart pleac\u0103 la Viena, t\u00e2n\u0103rul Wolfgang concert\u00e2nd \u00een fa\u0163a familiei imperiale. Urmeaz\u0103 un lung turneu european, la finalul c\u0103ruia Mozart, deja adolescent, revine la Viena. Ora\u015ful era \u00een acea epoc\u0103 capitala mondial\u0103 a muzicii clasice. Mozart se simte \u00een sf\u00e2r\u015fit independent \u015fi \u00ee\u015fi creeaz\u0103 un cerc de rela\u0163ii, con\u015ftient de faptul de a fi un virtuoz f\u0103r\u0103 egal al pianului. \u00cenregistreaz\u0103 primul mare succes cu opera \u201eR\u0103pirea din serai\u201d, fiind felicitat de \u00eensu\u015fi \u00eemp\u0103ratul Iosif II cu cuvintele: o muzic\u0103 prea frumoas\u0103 pentru urechile noastre. Mozart d\u0103 numeroase concerte publice \u015fi private, execut\u00e2nd din propriile compozi\u0163ii, improvizeaz\u0103 spontan pe teme date, aplauzele nu contenesc, publicul este \u00een extaz.<\/p>\n
La 4 august 1782 se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Constanze Weber. La 1785 este vizitat de tat\u0103l s\u0103u, Leopold, care – p\u00e2n\u0103 atunci foarte reticent – constat\u0103 cu satisfac\u0163ie reu\u015fita lui Wolfgang. \u00cen timp ce Mozart termin\u0103 compozi\u0163ia operei \u201eDon Giovanni\u201d, tat\u0103l s\u0103u se \u00eemboln\u0103ve\u015fte \u015fi moare la 28 mai 1787. Leopold a jucat un rol important \u00een educa\u0163ia muzical\u0103 a fiului s\u0103u, instruindu-l \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie \u015fi contribuind astfel la dezvoltarea geniului muzical al lui Mozart.<\/p>\n
\u00centre 1784 \u015fi 1786, Mozart realizeaz\u0103 \u00een medie o compozi\u0163ie la fiecare dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, cele mai multe adev\u0103rate capodopere. Premiera operei \u201eDon Giovanni\u201d are loc la Praga \u015fi este primit\u0103 de public cu entuziasm. Urmeaz\u0103 opera \u201eCos\u00ec fan tutte\u201d, reprezentat\u0103 cu mai pu\u0163in succes. Mozart pierde treptat din popularitate, \u00eentre timp murise \u015fi protectorul s\u0103u, \u00eemp\u0103ratul Iosif II, cel care \u00eel numise \u201ecompozitor al cur\u0163ii imperiale”.<\/p>\n