{"id":142562,"date":"2017-01-26T10:00:00","date_gmt":"2017-01-26T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=142562"},"modified":"2017-01-26T10:00:00","modified_gmt":"2017-01-26T10:00:00","slug":"romanii-o-duc-mai-bine-dar-sunt-inca-departe-de-tarile-din-vestul-europei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=142562","title":{"rendered":"Rom\u00e2nii o duc mai bine, dar sunt \u00eenc\u0103 departe de \u0163\u0103rile din vestul Europei"},"content":{"rendered":"<p>\nCu alte cuvinte, de\u015fi Rom\u00e2nia a evoluat mai repede dec\u00e2t alte state din Europa Central\u0103 \u015fi de Est, diferen\u0163ele deja existente la \u00eenceputul anilor &#8217;90 fa\u0163\u0103 de state precum Germania se men\u0163in \u015fi \u00een ziua de azi.<\/p>\n<p>\nMai boga\u0163i? Mai educa\u0163i? Mai mul\u0163umi\u0163i? Opiniile pe aceast\u0103 tem\u0103 acoper\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de r\u0103spunsuri. Cifrele concrete arat\u0103 c\u0103 PIB-ul de anul trecut a fost mai mare dec\u00e2t valorile \u00eenregistrate \u00eenainte de revolu\u0163ie, c\u0103 mortalitatea infantil\u0103 a sc\u0103zut, iar speran\u0163a de via\u0163\u0103 a crescut. Cu toate acestea, ca \u00eentotdeauna, conteaz\u0103 termenii de compara\u0163ie.<\/p>\n<p>\nRaportul Evolu\u0163ia bun\u0103st\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia \u00een perioada 1990-2014, realizat de compania de audit \u015fi consultan\u0163\u0103 fiscal\u0103 KPMG, a analizat serii de date din mai multe state din Europa Central\u0103 \u015fi de Est pentru a determina gradul de cre\u015ftere a bun\u0103st\u0103rii generale. Astfel, studiul face distinc\u0163ie \u00eentre trei perioade: cea dintre anii 1990 \u015fi 2000, care corespunde primei decade de tranzi\u0163ie la economia de pia\u0163\u0103 \u00een \u0163\u0103rile din Europa Central\u0103 \u015fi de Est, asociate cu un declin al performan\u0163ei economice \u015fi cu o l\u0103rgire a decalajelor. A doua etap\u0103, \u00eentre anii 2000 \u015fi 2008, a \u00eensemnat o cre\u015ftere economic\u0103 sus\u0163inut\u0103 \u00een \u0163\u0103rile CEE \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, o tendin\u0163\u0103 de reducere a decalajelor fa\u0163\u0103 de vestul Europei. \u00cen fine, \u00een cea de-a treia etap\u0103 (2008-2014) asist\u0103m din nou la o u\u015foar\u0103 ad\u00e2ncire a decalajelor, a explicat \u015eerban Toader, senior partner \u00een cadrul KPMG Rom\u00e2nia, la lansarea raportului.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/16120788\/2\/alte-grafice.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/16120788\/2\/alte-grafice.jpg?height=620&#038;width=326\" style=\"width: 326px; height: 620px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\nAutorii analizei spun c\u0103 au vrut s\u0103 studieze, comparativ, modul \u00een care au evoluat diferi\u0163i indicatori ai bun\u0103st\u0103rii din cinci \u0163\u0103ri central \u015fi est-europene (CEE) \u2013 Rom\u00e2nia, Bulgaria, Republica Ceh\u0103, Ungaria \u015fi Polonia \u2013, al\u0103turi de o \u0163ar\u0103 vest-european\u0103 dezvoltat\u0103 \u2013 Germania \u2013 pentru compara\u0163ii, \u00een ultimele dou\u0103 decenii \u015fi jum\u0103tate, mai precis \u00een perioada 1990\u20132014. Anul ales drept baz\u0103 \u00een analiza dinamicii bun\u0103st\u0103rii a fost 1990 deoarece constituie un punct de cotitur\u0103 \u00een evolu\u0163ia economic\u0103 a statelor din CEE: momentul de trecere de la sistemul centralizat la economia de pia\u0163\u0103.<\/p>\n<p>\nUn prim indice folosit de compania de consultan\u0163\u0103 a fost Human Development Index (HDI), elaborat de Programul Na\u0163iunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), \u00eencep\u00e2nd cu anul 1990. Indicele se concentreaz\u0103 pe aspecte considerate semnificative pentru bun\u0103starea uman\u0103 \u015fi pentru dezvoltare, a\u015fa cum sunt s\u0103n\u0103tatea, educa\u0163ia \u015fi nivelul de trai (evaluat prin intermediul venitului na\u0163ional brut pe cap de locuitor).<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/16120788\/3\/grafice.jpg?height=620&#038;width=547\" style=\"width: 547px; height: 620px;\" \/><\/p>\n<p>\n\u00cen clasamentul dup\u0103 HDI, Rom\u00e2nia ocup\u0103 locul 52 din cele 188 de \u0163\u0103ri analizate \u015fi este pozi\u0163ionat\u0103 \u00een categoria \u201edezvoltare uman\u0103 ridicat\u0103\u201d, dep\u0103\u015find Bulgaria dar afl\u00e2ndu-se \u00een urma altor \u0163\u0103ri precum Ungaria, Polonia \u015fi Republica Ceh\u0103. Prin compara\u0163ie, scorurile ob\u0163inute de aceste \u0163\u0103ri le plaseaz\u0103 \u00een categoria \u201edezvoltare uman\u0103 foarte ridicat\u0103\u201d. Totu\u015fi, este important de remarcat evolu\u0163ia Rom\u00e2niei, cu un salt impresionant \u00eenregistrat \u00eentre anii 2000 \u015fi 2010 \u015fi o dezvoltare lent\u0103, dar ascendent\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2014, noteaz\u0103 studiul KPGM.<\/p>\n<p>\nUn alt indice este cel extras din World Happiness Report, care ia \u00een calcul factori precum PIB-ul pe cap de locuitor, speran\u0163a de via\u0163\u0103 la na\u015ftere, asisten\u0163a social\u0103, libertatea de a face alegeri \u00een via\u0163\u0103, generozitatea sau percep\u0163ia asupra corup\u0163iei. \u201eCu un scor de 5,528, Rom\u00e2nia prezint\u0103 o situa\u0163ie superioar\u0103 \u00een compara\u0163ie cu Ungaria \u015fi Bulgaria, \u00een timp ce scorul mare din dreptul Republicii Cehe o plaseaz\u0103 pe aceasta din urm\u0103 mai aproape de Germania dec\u00e2t de vecinii din zona CEE\u201d, arat\u0103 studiul.<\/p>\n<p>\nDe remarcat sunt rezultatele ob\u0163inute de Rom\u00e2nia \u00een clasamentul bazat pe indicele HPI (Happy Planet Index), care se refer\u0103 la modul \u00een care locuitorii diferitelor \u0163\u0103ri utilizeaz\u0103 \u00een mod eficient resursele de mediu. \u00cen Raportul HPI din 2016 (cele mai recent) Rom\u00e2nia ocup\u0103 locul 55 dintr\u2011un total de 140 de \u0163\u0103ri: \u201e\u00een compara\u0163ie cu celelalte \u0163\u0103ri utilizate \u00een analiza noastr\u0103, pozi\u0163ia Rom\u00e2niei este destul de surprinz\u0103toare (mai ales dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare rezultatele indicilor prezenta\u0163i anterior). Ca atare, cu un scor total de 28,8 suntem pozi\u0163iona\u0163i destul de aproape de Germania \u015fi mult mai bine clasa\u0163i \u00een compara\u0163ie cu Bulgaria sau Ungaria.<\/p>\n<p>\n\u00cen cadrul acestui indice, \u0163\u0103rile dezvoltate economic (cum ar fi Germania), ob\u0163in scoruri semnificativ mai mici comparativ cu state mai pu\u0163in dezvoltate (de exemplu, Luxemburg ocup\u0103 locul 139 din 140 de \u0163\u0103ri analizate). Una dintre principalele explica\u0163ii este faptul c\u0103, de\u015fi sus\u0163in o speran\u0163a de via\u0163\u0103 ridicat\u0103, clas\u00e2ndu-se foarte bine \u00een ceea ce prive\u015fte nivelul de trai, \u0163\u0103rile active economic au o amprent\u0103 ecologic\u0103 corespunz\u0103toare mare, ceea ce le afecteaz\u0103 \u00een cele din urm\u0103 scorul final\u201d, arat\u0103 reprezentan\u0163ii KPMG.<\/p>\n<p>\nEvolu\u0163ia PIB-ului per capita \u00een Rom\u00e2nia pe parcursul a 60 de ani: datele arat\u0103 c\u0103 perioada ulterioar\u0103 celui de-al doilea r\u0103zboi mondial a adus o revigorare puternic\u0103 a PIB \u00een termeni reali, \u00eenregistr\u00e2nd un v\u00e2rf \u00een 1987. Astfel, declinul PIB a survenit \u00eenainte de schimb\u0103rile economice \u00eencepute \u00een 1989. Aceast\u0103 inflexiune poate fi interpretat\u0103 ca o inflexiune a ciclului economic, dar \u015fi ca un semnal c\u0103 performan\u0163a economiei centralizate rom\u00e2ne\u015fti ajunsese la un moment critic, iar un argument \u00een acest sens este faptul c\u0103 existase deja un punct de inflexiune \u00een anul 1984, arat\u0103 studiul.&nbsp;<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nComparativ, valoarea din 2015 a PIB per capita real a fost de 1,5 ori mai mare fa\u0163\u0103 de v\u00e2rful din 1987 \u015fi de 11,5 ori mai ridicat\u0103 dec\u00e2t nivelul din 1950. De-a lungul perioadei 1991-2014, Polonia conduce \u00een ce prive\u015fte cre\u015fterea relativ\u0103, urmat\u0103 de Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria. PIB-ul Poloniei a crescut \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mult mai ridicat\u0103 comparativ cu celelalte state, \u00eenregistr\u00e2nd \u00een 2014 un nivel de aproximativ 2,5 ori mai ridicat fa\u0163\u0103 de 1991. Polonia este singura \u0163ar\u0103 \u00een care efectele crizei au fost aproape absente; pe de alt\u0103 parte, Rom\u00e2nia a fost considerabil afectat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t nivelul PIB din 2014 a fost de doar 1,8 ori mai ridicat comparativ cu 1991.<\/p>\n<p>\n\u201eRezultatele cercet\u0103rii arat\u0103 c\u0103 decalajul PIB per capita, \u00een valori absolute, la paritatea puterii de cump\u0103rare dintre Rom\u00e2nia \u015fi Germania s-a ad\u00e2ncit\u201d, a declarat Dan Olteanu, membru al Institutului de Cercet\u0103ri Economice din cadrul Academiei Rom\u00e2ne \u015fi unul dintre autorii studiului. Fa\u0163\u0103 de \u00eenceputul perioadei analizate \u00een cadrul studiului, \u00eens\u0103, diferen\u0163ele sunt evidente. \u201ePIB-ul per locuitor \u00een Rom\u00e2nia a fost \u00een 2015 cam de 11 ori mai mare dec\u00e2t \u00een 1950. Din acest punct de vedere, datele sunt destul de clare, nu \u015ftiu cine ar putea s\u0103 mai spun\u0103 c\u0103 era mai bine \u00een perioada comunist\u0103\u201d, a spus \u015eerban Toader.<\/p>\n<p>\n\u00cen ceea ce prive\u015fte educa\u0163ia, dup\u0103 1990 apari\u0163ia universit\u0103\u0163ilor private a generat o cre\u015ftere sus\u0163inut\u0103 a num\u0103rului de studen\u0163i \u00een statele din Europa Central\u0103 \u015fi de Est. Rom\u00e2nia, aflat\u0103 \u00een anul 1990 pe ultimul loc \u00eentre \u0163\u0103rile analizate, cu o rat\u0103 de 8,4%, a beneficiat ulterior de cea mai puternic\u0103 ascensiune \u015fi a ajuns pe primul loc \u00een 2009, cu o rat\u0103 a \u00eenmatricul\u0103rii de 71,3% (o cre\u015ftere de 8,5 ori).&nbsp;<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/16120788\/4\/si-alte-grafice.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/16120788\/4\/si-alte-grafice.jpg?height=620&#038;width=479\" style=\"width: 479px; height: 620px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\nA doua jum\u0103tate a anilor 2000 a adus o plafonare accentuat\u0103 a evolu\u0163iei \u00eenmatricul\u0103rii, iar autorii studiului spun c\u0103 acest lucru s-a datorat cre\u015fterii dificult\u0103\u0163ii examenului de bacalaureat, precum \u015fi neconcordan\u0163ei \u00eentre calific\u0103rile oferite de facult\u0103\u0163i \u015fi cerin\u0163ele pie\u0163ei muncii. Salariile au fost, de asemenea, afectate de recesiunea resim\u0163it\u0103 \u00een urma crizei financiare. \u201eCa rezultat, tinerii au optat fie pentru locuri de munc\u0103 mai pu\u0163in calificate, fie au decis s\u0103 emigreze &#8211; pentru a studia sau pentru a ob\u0163ine un venit decent. Prin urmare, \u00eentre 2007 \u015fi 2013, num\u0103rul de studen\u0163i din Rom\u00e2nia s-a redus la jum\u0103tate\u201d, a explicat Victor Iancu, senior manager \u00een cadrul KPMG Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>\n\u201ePutem concluziona c\u0103 dezvoltarea bun\u0103st\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia \u00een perioada 1990-2014, determinat\u0103 pe baza indicatorilor \u015fi a metodologiei deja prezentate, pare s\u0103 fi fost una coerent\u0103 \u015fi robust\u0103. Dac\u0103 ne uit\u0103m la scorurile relative generale, Rom\u00e2nia ocup\u0103 locul doi dintre cele \u015fase state analizate \u00een cadrul studiului, dup\u0103 Polonia. \u00cen consecin\u0163\u0103, chiar dac\u0103 Rom\u00e2nia s-a clasat \u00een urma altor \u0163\u0103ri din regiune \u00een cifre absolute, evolu\u0163iile pozitive pe care le-am observat pentru unii indicatori indic\u0103 o tendin\u0163\u0103 de convergen\u0163\u0103 cu \u0163\u0103ri mai bine pozi\u0163ionate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, fapt confirmat de reducerea decalajelor aferente acestor indicatori\u201d, arat\u0103 raportul. Potrivit reprezentan\u0163ilor KPMG, performan\u0163ele sunt mixte. \u201eE greu s\u0103 se trag\u0103 concluzii din cauz\u0103 c\u0103 sunt foarte multe zone gri\u201d, subliniaz\u0103 \u015eerban Toader.<\/p>\n<p>\nCa exemplu, din punct de vedere al speran\u0163ei de via\u0163\u0103, \u00eenmatricul\u0103rii universitare \u015fi al capitalului uman, evolu\u0163ia Rom\u00e2niei a fost inferioar\u0103 altor state din Europa Central\u0103 \u015fi de Est. Pe aceste segmente, decalajele s-au ad\u00e2ncit; mai mult, \u00een cazul PIB, de\u015fi cre\u015fterea relativ\u0103 a Rom\u00e2niei este mai redus\u0103 doar prin compara\u0163ie cu cea a Poloniei, decalajele \u00een cifre absolute \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Germania sunt mai pronun\u0163ate \u00een 2014 dec\u00e2t \u00een 1990. \u201eAm remarcat faptul c\u0103 indicatorii bun\u0103st\u0103rii din Rom\u00e2nia plaseaz\u0103 \u0163ara noastr\u0103 \u00een prima treime din state la nivel global, iar evolu\u0163ia este semnificativ\u0103 fa\u0163\u0103 de anii &#8217;90. Acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu trebuie s\u0103 mai lucr\u0103m la decalajele fa\u0163\u0103 de alte state, mai ales la capitolele educa\u0163ie \u015fi s\u0103n\u0103tate, unde exist\u0103 cele mai mari discrepan\u0163e\u201d, a mai spus Toader. \u00cen plus, \u00een ultimii doi ani Rom\u00e2nia pare c\u0103 e pe drumul cel bun din perspectiva reducerii decalajelor, \u015fi exist\u0103 condi\u0163ii ca acest fenomen s\u0103 continue.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nivelul de bun\u0103stare \u00een rom\u00e2nia s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it semnificativ \u00een ultimul sfert de secol, dar mul\u0163i dintre indicatorii economici de referin\u0163\u0103 \u0163in \u0163ara la finalul clasamentului european.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[17325,246,7442,8337,7921,19981,98],"class_list":["post-142562","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-bunastare","tag-crestere","tag-dezvoltare","tag-evolutie","tag-germania","tag-perioada","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/142562","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=142562"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/142562\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=142562"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=142562"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=142562"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}