{"id":142422,"date":"2017-01-23T09:30:00","date_gmt":"2017-01-23T09:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=142422"},"modified":"2017-01-23T09:30:00","modified_gmt":"2017-01-23T09:30:00","slug":"razboiul-antibioticelor-cu-superbacteriile-cine-va-iesi-castigator","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=142422","title":{"rendered":"R\u0103zboiul antibioticelor cu superbacteriile: cine va ie\u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103tor?"},"content":{"rendered":"

\nMedicina se afl\u0103 acum la un pas de dezastru: \u00een lipsa unor m\u0103suri ferme, de anvergur\u0103, la nivel mondial, rezisten\u0163a la antibiotice ar putea provoca o cre\u015ftere a pierderilor de vie\u0163i omene\u015fti:  circa 10 milioane de decese \u00een fiecare an. Costurile ar putea exploda, \u00eenregistr\u00e2nd un plus de 100.000 de miliarde de dolari.<\/p>\n

\n\u201eP\u00e2n\u0103 la mijlocul secolului, rezisten\u0163a bacteriilor \u00een fa\u0163a antibioticelor va fi un pericol pentru umanitate mai mare dec\u00e2t este cancerul \u00een prezent; asta dac\u0103 marii lideri ai lumii nu stabilesc un acord interna\u0163ional pentru a combate aceast\u0103 amenin\u0163are\u201d, spunea \u00een prim\u0103vara anului trecut George Osborne, fostul cancelar al Marii Britanii. A atras aten\u0163ia, de asemenea, asupra sumelor enorme pe care acest lucru le-ar implica, ajung\u00e2nd la o valoare cumulat\u0103 estimat\u0103 la 100.000 de miliarde de dolari p\u00e2n\u0103 la nivelul anului 2050. \u201eNu este o problem\u0103 ce \u0163ine doar de s\u0103n\u0103tate, ci \u015fi de economie, iar costurile suferite dac\u0103 nu facem nimic ar fi mult prea mari, at\u00e2t \u00een ceea prive\u015fte vie\u0163ile pierdute, c\u00e2t \u015fi din punct de vedere financiar. Statele lumii trebuie s\u0103 se uneasc\u0103 \u00eentr-o abordare comun\u0103\u201d, a completat Osborne \u00een cadrul \u00eent\u00e2lnirii FMI la Washington.<\/p>\n

\nAvertiz\u00e2nd c\u0103 modelele actuale de decontare din partea statelor pentru tratamente sunt ineficiente, dar \u015fi metodele de diagnosticare, el sublinia necesitatea de a sprijini propunerile economistului britanic Jim O\u2019Neill de a crea \u201erecompense de facilitare a accesului pe pia\u0163\u0103\u201d ca \u201eprim\u0103\u201d pentru companiile farmaceutice ce reu\u015fesc s\u0103 produc\u0103 un nou antibiotic. \u201eMesajul meu aici, la reuniunea FMI de la Washington, este c\u0103 avem nevoie ca liderii din industria farma \u015fi guvernele lumii s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103 la modul cel mai serios.<\/p>\n

\nTrebuie s\u0103 schimb\u0103m stimulentele pentru companiile farmaceutice, cu scopul de a crea o solu\u0163ie pe termen lung la aceast\u0103 problem\u0103, cu recompense noi, finan\u0163ate la nivel global, care s\u0103 sprijine dezvoltarea de antibiotice inovative \u015fi s\u0103 asigure accesul acestora \u00een \u0163\u0103rile \u00een curs de dezvoltare. Pentru a pune bazele unei solu\u0163ii pe termen lung avem nevoie, de asemenea, de o diagnosticare mai rapid\u0103, care va reduce cantitatea de utilizare a antibioticelor inutile\u201d, mai declara George Osborne.<\/p>\n

\nLa nivel european, \u00een prezent, circa 25.000 de oameni \u00ee\u015fi pierd via\u0163a anual ca urmare a infec\u0163iilor produse de bacterii rezistente la antibiotice. Cu ocazia celei de-a noua edi\u0163ii a Zilei europene a sensibiliz\u0103rii cu privire la utilizarea antibioticelor, Centrul European de Prevenire \u015fi Control al Bolilor (ECDC) a publicat spre finele anului trecut cele mai recente date \u00een leg\u0103tur\u0103 cu rezisten\u0163a \u015fi consumul de antibiotice la nivelul UE. Rezultatele arat\u0103 negru pe alb c\u0103 rezisten\u0163a la antibiotice a continuat s\u0103 creasc\u0103 \u00een 2015.<\/p>\n

\n\u00cen intervalul 2010-2014, consumul total de antibiotice \u00een ambulator, la nivelul UE (\u00een doze zilnice definite DDD\/1.000 locuitori\/zi), a prezentat o dinamic\u0103 semnificativ cresc\u0103toare. Indicativul numit \u00een cercurile medicale DDD – drug dose per day – este media dozelor zilnice la adult, pentru un medicament folosit conform indica\u0163iilor. \u00cen 2014, consumul de antibiotice \u00een afara spitalelor a variat de la 10,6 DDD\/1.000 locuitori\/zi \u00een Olanda la 34,1 DDD\/1.000\/locuitori\/zi \u00een Grecia, iar media consumului ponderat pe popula\u0163ie \u00een UE\/SEE a fost de 21,6 DDD\/1.000 locuitori\/zi \u015fi aceste valori denot\u0103 plusuri an de an. Totu\u015fi, lu\u00e2nd \u00een calcul consumul de antibiotice, exprimat \u00een num\u0103r de cutii\/1.000 locuitori\/zi (care ar reflecta mai fidel num\u0103rul re\u0163etelor eliberate), mai multe \u0163\u0103ri se pot l\u0103uda cu sc\u0103deri \u00een intervalul amintit. \u00cen 2014, cele mai mari doze de antibiotice le-au luat francezii (4,6\/1.000 de locuitori\/zi), iar la polul opus s-au plasat suedezii (1,0\/1.000 locuitori pe zi). La nivelul \u00eentregului continent, consumul a fost de 3,1\/1.000 locuitori pe zi \u015fi nu s-a modificat semnificativ \u00een perioada 2010-2014.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nConsumul de antibiotice a crescut \u015fi \u00een Rom\u00e2nia \u00een 2015, fa\u0163\u0103 de 2014, iar \u0163ara noastr\u0103 se men\u0163ine \u00een topul marilor consumatoare de antibiotice, potrivit celui mai recent raport al Centrului European de Preven\u0163ie \u015fi Control al Bolilor (ECDC). \u00cen 2015, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat un consum de antibiotice de 33,3 DDD\/1.000 de locuitori pe zi, fa\u0163\u0103 de 31,16 DDD\/1.000 locuitori pe zi \u00een 2014, al doilea cel mai ridicat rezultat din Europa, dup\u0103 Grecia, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aproximativ 600.000 de rom\u00e2ni au urmat un astfel de tratament.<\/p>\n

\n\u201e\u00cenainte de a discuta despre automedica\u0163ie, a\u015f dori s\u0103 subliniez c\u0103 antibioticele salveaz\u0103 \u00een continuare vie\u0163i, chiar \u00een epoca rezisten\u0163ei bacteriene, \u015fi multe dintre procedurile medicale moderne nu s-ar putea realiza f\u0103r\u0103 ele\u201d, precizeaz\u0103 Mihaela Mo\u015fnegu\u0163u, directorul medical al companiei Antibiotice, cel mai mare produc\u0103tor de pe plan local \u00een acest segment de medicamente, cu procesul de produc\u0163ie aflat integral \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen opinia ei, este responsabilitatea fiec\u0103ruia din noi – autorit\u0103\u0163i, medici, farmaci\u015fti, pacien\u0163i, companii farmaceutice, companii din agricultur\u0103 \u015fi zootehnie – s\u0103 p\u0103str\u0103m eficacitatea antibioticelor, astfel \u00eenc\u00e2t genera\u0163iile viitoare s\u0103 poat\u0103 beneficia \u00een continuare de tratamente adecvate ale bolilor infec\u0163ioase.<\/p>\n

<\/p>\n

\n\u00centrebat\u0103 care este contribu\u0163ia companiei Antibiotice la fenomenul de consum ra\u0163ional de medicamente, Mo\u015fnegu\u0163u declar\u0103 c\u0103 implicarea \u015fi sus\u0163inerea campaniilor de informare corect\u0103 asupra utiliz\u0103rii antibioticelor reprezint\u0103 principala strategie, realizat\u0103 at\u00e2t prin asocia\u0163iile profesioni\u015ftilor din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, c\u00e2t \u015fi al\u0103turi de asocia\u0163ii studen\u0163e\u015fti sau asocia\u0163ii ale pacien\u0163ilor. \u201eDeoarece prin intermediul companiei noastre antibioticele ajung \u00een m\u00e2inile a milioane de profesioni\u015fti din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi salveaz\u0103 vie\u0163i, pre\u0163uim cu grij\u0103 aceste \u00abmiracole\u00bb \u015fi consider\u0103m c\u0103 este important\u0103 ra\u0163iunea \u015fi cre\u015fterea nivelului de informare, pentru p\u0103strarea eficacit\u0103\u0163ii acestei pre\u0163ioase resurse terapeutice pe termen lung\u201d, declar\u0103 directorul medical al Antibiotice.<\/p>\n

\nCel mai frecvent, automedica\u0163ia cu antibiotice este generat\u0103 de lipsa corect\u0103 de informare, consider\u0103 Mo\u015fnegu\u0163u. \u201eDe exemplu, mare parte dintre pacien\u0163i nu \u015ftiu c\u0103 antibioticele nu combat febra sau durerile \u015fi c\u0103 aceste simptome asociate unor boli infec\u0163ioase nu se trateaz\u0103 astfel. De cele mai multe ori, \u00een baza unor simptome similare \u00een trecut, pentru care au primit tratament pe baz\u0103 de antibiotice de la medic, pacien\u0163ii cred c\u0103 au suficient\u0103 cunoa\u015ftere pentru a-\u015fi administra singuri un antibiotic\u201d, spune reprezentanta produc\u0103torului de medicamente.  Pe de alt\u0103 parte, \u00een opinia sa, nu ar trebui s\u0103 vorbim de \u201ereducerea consumului\u201d, ci de \u201eun consum ra\u0163ional\u201d de antibiotice, a c\u0103rui strategie ar trebui s\u0103 \u00eensumeze un plan cu m\u0103suri pentru toate domeniile de utilizare \u015fi la nivelul tuturor celor implica\u0163i \u00een utilizarea antibioticelor. \u201ePentru a nu ne \u00eentoarce \u00een era pre-antibiotic\u0103, de importan\u0163\u0103 primordial\u0103 sunt at\u00e2t investi\u0163ia \u00een dezvoltarea unor noi antibiotice, c\u00e2t \u015fi utilizarea ra\u0163ional\u0103 a celor pe care le avem, doar atunci c\u00e2nd trebuie, pe durata potrivit\u0103 de timp \u015fi diferen\u0163iat\u201d, consider\u0103 reprezentanta Antibiotice.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCele mai recente date arat\u0103 c\u0103 \u00een primul semestru din 2016 v\u00e2nz\u0103rile companiei Antibiotice au fost de circa 128 de milioane lei, la pre\u0163 de produc\u0103tor, conform Cegedim, companie de analiz\u0103 \u015fi studii de pia\u0163\u0103 ce furnizeaz\u0103 date de marketing \u015fi v\u00e2nz\u0103ri pentru industria farmaceutic\u0103. Urm\u0103torul clasat, GlaxoSmithKline, a \u00eenregistrat \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 pu\u0163in peste 40 de milioane de lei, \u00eens\u0103, de la \u00eenchiderea fabricii Europharm din Bra\u015fov (februarie 2016), acesta nu mai produce medicamente \u00een Rom\u00e2nia. Urm\u0103torii clasa\u0163i sunt la distan\u0163\u0103 relativ mare de cei doi \u015fi nu au procese complete de produc\u0163ie \u00een Rom\u00e2nia, conform aceleia\u015fi surse. Per total, \u00een semestrul I al lui 2016, v\u00e2nz\u0103rile de antibiotice \u00een farmacii au fost de 229,2 milioane de lei la pre\u0163 cu am\u0103nuntul, fa\u0163\u0103 de o valoare de 503,5 milioane lei \u00een 2015. Pentru perioada men\u0163ionat\u0103, sc\u0103derea total\u0103 a fost de 20% \u00een valoare \u015fi de 10% \u00een zile de tratament, mai arat\u0103 Cegedim. \u201eCel mai frecvent folosite antibiotice sunt amoxicilina, simpl\u0103 sau \u00een combina\u0163ie cu acid clavulanic, cefuroxim, ciprofloxacina, ampicilina \u015fi claritromicina\u201d, spune Petru Cr\u0103ciun, directorul general al Cegedim.<\/p>\n

\nEste relativ dificil de preconizat un trend raportat la consumul de antibiotice. Pe de o parte exist\u0103 o tendin\u0163\u0103 de sc\u0103dere – at\u00e2t din cauza disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163ilor pie\u0163ei farmaceutice (generate de reducerea pre\u0163urilor etc.), c\u00e2t \u015fi din cauza dificult\u0103\u0163ilor de acces \u015fi a ritmului slab de descoperire a unor antibiotice noi. Pe de alt\u0103 parte, exist\u0103 o tendin\u0163\u0103 de stagnare, deoarece obiceiurile de prescriere se schimb\u0103 destul de lent. Ar fi posibil\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi o cre\u015ftere a num\u0103rului de situa\u0163ii \u00een care folosirea antibioticelor este o op\u0163iune, pe fondul cre\u015fterii riscului infec\u0163iilor, enumer\u0103 reprezentantul Cegedim. \u201eDin fericire, situa\u0163ia \u00een care se g\u0103sea Rom\u00e2nia acum 20 ani, \u00een care antibioticele erau pe primul loc ca grup\u0103 terapeutic\u0103 utilizat\u0103, s-a schimbat de c\u00e2\u0163iva ani buni\u201d, subliniaz\u0103 Petru Cr\u0103ciun.<\/p>\n

\nLa nivel general, pia\u0163a farmaceutic\u0103 local\u0103 a \u00eenregistrat o sc\u0103dere de 6,12% \u00een perioada iunie 2015 – mai 2016, primul semestru aduc\u00e2nd, \u00eens\u0103 o schimbare \u00een clasamentul produc\u0103torilor, dup\u0103 ce grupul francez Sanofi a pierdut pozi\u0163ia de lider. Potrivit datelor Cegedim Romania, citate \u00eentr-un raport al Antibiotice Ia\u015fi, \u00een 2015 pia\u0163a farma s-a redus cu 4,7% comparativ cu 2014, v\u00e2nz\u0103rile totale de medicamente fiind de 11,7 miliarde de lei; aceasta a fost prima sc\u0103dere a pie\u0163ei din ultimii zece ani. Sc\u0103derea valorii v\u00e2nz\u0103rilor din 2015 a fost determinat\u0103 de reducerile de pre\u0163 la medicamentele pe baz\u0103 de prescrip\u0163ie \u015fi de modific\u0103rile legislative privind modul de compensare al medicamentelor, mai arat\u0103 raportul. Compania Antibiotice se afla la jum\u0103tatea anului trecut \u00eentre primele cinci companii din top 20 al c\u0103ror portofoliu \u00eenregistreaz\u0103 cre\u015fteri comparativ cu perioada similar\u0103 din 2015: Abbvie (+440%), Menarini (+6,1%), Antibiotice (+3,3%), Sun Pharma (+1,2%) \u015fi Bayer AG (+1%).<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nLa nivel european, exist\u0103 state \u00een care au fost deja aplicate planuri de utilizare ra\u0163ional\u0103 a antibioticelor, iar efectele au \u00eenceput s\u0103 se vad\u0103; unele m\u0103suri sunt puse \u00een practic\u0103 \u015fi pe pia\u0163a local\u0103. De pild\u0103, a fost interzis\u0103 folosirea antibioticele de uz veterinar pentru a accelera ritmul de cre\u015ftere a animalelor; a fost limitat\u0103 \u015fi utilizarea profilactic\u0103 a substan\u0163elor antimicrobiene pentru animale sau \u00een agricultur\u0103. Mai mult, \u00een concordan\u0163\u0103 cu recomand\u0103ri ale Agen\u0163iei Europene a Medicamentului \u015fi Comisiei Europene, ar trebui desemnate anumite clase de substan\u0163e antimicrobiene care s\u0103 fie rezervate exclusiv tratamentului uman, \u015fi nu \u00een agricultur\u0103 sau \u00een domeniul veterinar.<\/p>\n

\nConform raportului prezentat de Comisia European\u0103, un sondaj Eurobarometru despre utilizarea antibioticelor \u015fi despre informa\u0163iile consumatorilor cu privire la acestea la nivel european, cuno\u015ftin\u0163ele europenilor r\u0103m\u00e2n reduse. Spre exemplu, 57% nu \u015ftiu c\u0103 antibioticele sunt ineficiente \u00eempotriva virusurilor. 58% dintre rom\u00e2ni cred, \u00een mod gre\u015fit, c\u0103 antibioticele distrug virusurile, comparativ cu 46% media european\u0103; pe de alt\u0103 parte, num\u0103rul rom\u00e2nilor care au r\u0103spuns corect la aceast\u0103 \u00eentrebare a crescut semnificativ, de la 15% \u00een 2013, la 29% \u00een prezent. <\/p>\n

<\/p>\n

\nDe asemenea, 79% din rom\u00e2ni, mai mul\u0163i cu 21% fa\u0163\u0103 de Eurobarometrul din 2013, consider\u0103 c\u0103 antibioticile devin ineficiente dac\u0103 sunt luate c\u00e2nd nu este necesar (apropiat de media UE, de 84%). Rezultatele sondajului mai demonstreaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u00eentre nivelul mai bun de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi un consum ra\u0163ional de antibiotice.<\/p>\n

\nPe 21 ianuarie 2016, \u00eentr-unul dintre evenimentele din cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elve\u0163ia, a fost lansat\u0103 \u201eDeclara\u0163ia Companiilor din Industriile Farmaceutic\u0103, de Biotehnologii \u015fi de Diagnostic cu privire la combaterea rezisten\u0163ei la antimicrobiene\u201d. La publicarea sa, \u00een urm\u0103 cu un an, declara\u0163ia a fost redactat\u0103, \u00eensu\u015fit\u0103 \u015fi semnat\u0103 de 85 de companii \u015fi nou\u0103 asocia\u0163ii globale din industriile farmaceutic\u0103, de diagnostic \u015fi de biotehnologii. Trei luni mai t\u00e2rziu, num\u0103rul semnatarilor ajunsese la 98 de companii \u015fi 11 asocia\u0163ii din industrie, din 21 de \u0163\u0103ri.<\/p>\n

\nAl doilea pas a fost f\u0103cut \u00een toamna anului trecut, c\u00e2nd, \u00eenaintea \u00eent\u00e2lnirii la nivel \u00eenalt pe tema rezisten\u0163ei la antimicrobiene, din cadrul Adun\u0103rii Generale a Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite (AGONU), 13 companii farmaceutice de v\u00e2rf au prezentat un nou plan de ac\u0163iune, cu patru angajamente majore pentru reducerea rezisten\u0163ei la antimicrobiene, pe care \u00ee\u015fi propun s\u0103 le \u00eendeplineasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2020. A\u015fadar, sunt semnale clare c\u0103 tot mai multe companii \u015fi asocia\u0163ii sunt con\u015ftiente de pericolul pe care \u00eel reprezint\u0103 pentru societate rezisten\u0163a la antimicrobiene.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u00cen mod concret, cele patru mari direc\u0163ii ale planului de ac\u0163iune stabilit sunt: s\u0103 reduc\u0103 impactul produc\u0163iei de antibiotice asupra mediului \u00eenconjur\u0103tor, s\u0103 se implice \u00een activit\u0103\u0163i de promovare a utiliz\u0103rii de antibiotice doar de c\u0103tre pacien\u0163ii care au nevoie de ele, s\u0103 \u00eembun\u0103\u0163esc\u0103 accesul la antibioticele \u015fi vaccinurile existente \u015fi viitoare \u015fi s\u0103 valorifice oportunit\u0103\u0163ile de colaborare deschis\u0103 \u00eentre industrie \u015fi sectorul public. Printre companiile semnatare ale strategiei se num\u0103r\u0103 Allergan, AstraZeneca, Cipla, DSM-Sinochem Pharmaceuticals, F. Hoffman-La Roche, GSK, Johnson & Johnson, Merck & Co., Novartis, Pfizer, Sanofi, Shionogi & Co., Wockhardt.<\/p>\n

\n\u201eFactorii globali ai crizei rezisten\u0163ei la antibiotice r\u0103m\u00e2n aceia\u015fi \u015fi \u00een cazul Rom\u00e2niei. Diferen\u0163a fa\u0163\u0103 de alte state ale UE ar putea veni din educa\u0163ia deficitar\u0103 a pacientului privind efectele unui consum exagerat de antibiotice \u015fi automedica\u0163ia, \u00eens\u0103 nu exist\u0103 date statistice care s\u0103 confirme acest aspect\u201d, declar\u0103 Eduard Pris\u0103cariu, director medical al filialei locale Sanofi, una dintre companiile semnatare a declara\u0163iei de la Davos. \u201eNu exist\u0103 niciun studiu referitor la cauzele automedica\u0163iei excesive \u00een Rom\u00e2nia, putem doar considera c\u0103 lipsa de timp, programul aglomerat al medicilor, accesul la internet \u015fi social media sunt printre principalele cauze ale inform\u0103rii deficitare, lacunare, incorecte, care st\u0103 la baza unui comportament gre\u015fit privind administrarea de medicamente\u201d, afirm\u0103 reprezentantul Sanofi.<\/p>\n

\n\u00cen opinia lui, criza rezisten\u0163ei la antibiotice este cauzat\u0103 de utilizarea gre\u015fit\u0103 \u015fi excesiv\u0103 a antibioticelor de-a lungul anilor, precum \u015fi de faptul c\u0103 activit\u0103\u0163ile de cercetare \u015fi dezvoltare ale companiilor farmaceutice \u00een acest domeniu s-au redus considerabil. Mai mult, \u201edezvoltarea de noi antibiotice de c\u0103tre industria farmaceutic\u0103 a \u00eencetinit considerabil din cauza obstacolelor economice \u015fi a procesului complex de aprobare a punerii pe pia\u0163\u0103 de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile competente. Dintre cele 18 cele mai mari companii farmaceutice din lume, 15 au abandonat domeniul antibioticelor\u201d, adaug\u0103 Pris\u0103cariu. <\/p>\n

\nLa nivel local, pentru combaterea acestui fenomen, ar trebui s\u0103 fie luate \u00een considerare deopotriv\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea m\u0103surilor de supraveghere \u015fi control al bolilor infec\u0163ioase prin identificarea agen\u0163ilor patogeni \u015fi a sensibilit\u0103\u0163ilor acestora la antibiotice, dar \u015fi cre\u015fterea num\u0103rului de ac\u0163iuni educative privind tratamentul corect, sub \u00eendrumare medical\u0103, mai spune directorul medical al Sanofi. Raportat la contribu\u0163ia companiei \u00een acest sens, pe l\u00e2ng\u0103 strategia semnat\u0103 la Davos, Pris\u0103cariu spune c\u0103 promovarea comercial\u0103 a antibioticelor Sanofi de c\u0103tre speciali\u015fti con\u0163ine \u015fi o component\u0103 educa\u0163ional\u0103, \u201ede la materialele promo\u0163ionale \u00een care am inclus mesajul de informare, p\u00e2n\u0103 la discursul colegilor no\u015ftri care interac\u0163ioneaz\u0103 cu pacien\u0163ii\u201d. <\/p>\n

\nPrimele \u015fase luni din 2016 au adus o schimbare important\u0103 pentru Sanofi, care a pierdut pozi\u0163ia de lider al pie\u0163ei pe segmentul produc\u0103torilor, de\u0163inut\u0103 timp de doi ani, \u00een favoarea companiei american\u0103 Abbvie, care \u00een 2015 ocupa locul 11, cu o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 2,57%. Cre\u015fterea Abbvie, la o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 12,4% anul trecut, a venit \u00een contextul decont\u0103rii medica\u0163iei pentru hepatita viral\u0103 cronic\u0103. Astfel, brandul Viekirax, a c\u0103rui comercializare a \u00eenceput \u00een luna mai 2015, a \u00eenregistrat \u00een perioada ianuarie – iunie 2016 v\u00e2nz\u0103ri de peste 580 milioane lei.<\/p>\n

\n\u00cen Rom\u00e2nia, Sanofi a de\u0163inut, a\u015fadar, o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 6,8% \u00een perioada iulie 2015 – august 2016, potrivit datelor Cegedim, rezultate realizate \u00eempreun\u0103 cu Zentiva, divizia de medicamente generice, ce face parte dintr-o re\u0163ea european\u0103, pe care ac\u0163ionarii grupului francez doresc s\u0103 o v\u00e2nd\u0103. Zentiva este liderul pie\u0163ei autohtone de generice din punctul de vedere al volumelor, potrivit datelor de pe site-ul propriu. Aproximativ 39 milioane de cutii de medicamente Zentiva au ajuns \u00een casele rom\u00e2nilor \u00een 2015.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nDespre propor\u0163iile globale ale fenomenului de automedica\u0163ie vorbe\u015fte \u015fi R\u0103zvan Bos\u00eenceanu, pre\u015fedinte RASCI (Asocia\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 a Produc\u0103torilor de Medicamente f\u0103r\u0103 Prescrip\u0163ie, Suplimente Alimentare \u015fi Dispozitive Medicale – cea mai nou\u0103 asocia\u0163ie din cadrul industriei farmaceutice din Rom\u00e2nia). \u201eAutomedica\u0163ia se \u00eent\u00e2lne\u015fte peste tot \u00een lume, nu este ceva specific Rom\u00e2niei. Credem c\u0103 solu\u0163ia nu este de a reduce automedica\u0163ia, c\u00e2t mai degrab\u0103 de a educa \u015fi informa corect consumatorul pentru ca automedica\u0163ia s\u0103 fie un act responsabil, cu beneficii reale asupra st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a acestuia\u201d, declar\u0103 Bos\u00eenceanu. <\/p>\n

\nSpre exemplu, consumatorul trebuie s\u0103 \u015ftie \u015fi s\u0103 fie con\u015ftient c\u0103, de\u015fi se elibereaz\u0103 f\u0103r\u0103 re\u0163et\u0103, anumite produse \u2013 cum ar fi cele din categoria OTC-urilor (medicamente eliberate f\u0103r\u0103 prescrip\u0163ie medical\u0103), suplimentelor alimentare \u015fi dispozitivelor medicale \u2013 ar trebui s\u0103 fie consumate la recomandarea medicului sau farmacistului. \u00cen opinia sa, \u00een special produc\u0103torii de medicamente sunt obliga\u0163i s\u0103 se asigure c\u0103 informa\u0163iile furnizate consumatorilor sunt corecte. De asemenea, farmaci\u015ftii au responsabilitatea profesional\u0103 de a recomanda, c\u00e2nd circumstan\u0163ele o cer, consulta\u0163ii medicale, mai spune pre\u015fedintele RASCI. <\/p>\n

<\/p>\n

\nC\u00c2ND BINELE SE TRANSFORM\u0102 \u00ceN R\u0102U<\/p>\n

\nPentru sistemul modern de s\u0103n\u0103tate, cre\u015fterea rezisten\u0163ei la antibiotice reprezint\u0103 o amenin\u0163are deosebit de grav\u0103. Ne baz\u0103m pe antibiotice eficace pentru a trata infec\u0163iile comune \u015fi pentru a ne asigura c\u0103 alte proceduri medicale (de exemplu, interven\u0163iile chirurgicale) \u00ee\u015fi men\u0163in gradul de siguran\u0163\u0103 \u015fi pot fi efectuate oric\u00e2nd este nevoie. \u00cens\u0103 \u00een ultimele decenii, o combina\u0163ie de factori – impedimente \u015ftiin\u0163ifice, comerciale \u015fi reglementarea -, a f\u0103cut ca descoperirea de noi antibiotice s\u0103 nu \u0163in\u0103 pasul cu infec\u0163iile rezistente la tratamente. \u00cen plus, am ajuns s\u0103 ne confrunt\u0103m cu problema utiliz\u0103rii incorecte a antibioticelor \u015fi a altor substan\u0163e antimicrobiene, at\u00e2t la oameni, c\u00e2t \u015fi la animale, \u00een cea mai mare parte a lumii, fapt care agraveaz\u0103 rezisten\u0163a la medicamente.<\/p>\n

\nAntibiorezisten\u0163a este procesul natural prin care bacteriile \u015fi al\u0163i microbi dezvolt\u0103 rezisten\u0163\u0103 la medicamentele folosite \u00een mod obi\u015fnuit pentru tratarea infec\u0163iilor. Medicamentele antimicrobiene includ antibioticele (care ac\u0163ioneaz\u0103 numai asupra bacteriilor), medicamentele antivirale, antiparazitare \u015fi antifungice. \u201eAntibioticele stau la baza medicinii moderne a\u015fa cum o \u015ftim, iar dac\u0103 acestea \u00ee\u015fi pierd eficien\u0163a, procedurile cheie medicale uzuale ar putea deveni prea periculoase pentru a fi efectuate. Impactul direct al rezisten\u0163ei antimicrobiene va fi resim\u0163it cel mai mult \u00een \u0163\u0103rile cu venituri mici \u015fi medii. Numai \u00een SUA, mai mult de dou\u0103 milioane de infec\u0163ii pe an sunt cauzate de bacterii rezistente la tratamente, cel pu\u0163in la prima linie de antibiotice, ce determin\u0103 cheltuieli suplimentare din buzunarul sistemului de s\u0103n\u0103tate de circa 20 de miliarde de dolari \u00een fiecare an\u201d, arat\u0103 raportul \u201eTackling Drug-Resistant Infections Globally: Final Report and Recommendations\u201c (Planul de atac asupra infec\u0163iilor rezistente la tratament, la nivel global: raport final \u015fi recomand\u0103ri) privind rezisten\u0163a antimicrobian\u0103, realizat de guvernul britanic \u015fi condus de Jim O\u2019Neill (fost economist-\u015fef la Goldman Sachs \u015fi creatorul acronimului BRIC, ce desemneaz\u0103 economiile emergente Brazilia, Rusia, India \u015fi China).<\/p>\n

\nPentru economi\u015fti, rezisten\u0163a la antibiotice se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria analitic\u0103 a problemelor de ac\u0163iune colectiv\u0103 – situa\u0163ii \u00een care actorii economici, \u00een urm\u0103rirea c\u00e2\u015ftigului privat, nu au motiva\u0163ie suficient\u0103 pentru a lua \u00een considerare costurile sociale. Poluarea aerului \u015fi a apei se \u00eencadreaz\u0103 \u00een aceea\u015fi categorie. \u00cen cazul utiliz\u0103rii frecvente a antibioticelor, rezisten\u0163a la tratament evolueaz\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-le mai pu\u0163in eficiente sau chiar de-a dreptul ineficiente. Conform raportului britanic, politicile de abordare a acestei probleme sunt simple, cel pu\u0163in teoretic: \u00een mod evident, cea mai bun\u0103 metod\u0103 ar fi s\u0103 se inventeze noi antibotice, dar demersul este costisitor \u015fi dificil. \u201eDezvoltarea este foarte greoaie: 14 din 16 tipuri de antibioticele aflate \u00een uz au fost introduse \u00eenainte de 1970\u201d, mai precieaz\u0103 echipa O\u2019Neill. Pe termen lung, ar trebui oferite stimulente companiilor de  cercetare \u015fi dezvoltare care pot produce noi antibiotice (precum \u015fi alte metode de combatere a infec\u0163iilor bacteriene). \u00cens\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 multe antibiotice existente nu mai sunt protejate de brevete de inven\u0163ie fiind disponibile \u00een versiuni generice ieftine, medicii \u015fi cercet\u0103torii pot prefera s\u0103 p\u0103streze noile antibiotice \u00een rezerve p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd actualele versiuni nu vor mai func\u0163iona.<\/p>\n

\nCum miza pe crearea de noi antibiotice nu indic\u0103 prea mul\u0163i sor\u0163i de succes, sunt necesare m\u0103suri suplimentare. Pe termen scurt, politicile ar trebui s\u0103 vizeze reducerea utiliz\u0103rii excesive de antibiotice. \u00cen cazul \u00een care ar fi folosite doar atunci c\u00e2nd avem \u00eentr-adev\u0103r nevoie, problema rezisten\u0163ei ar putea fi atenuat\u0103, mai arat\u0103 raportul condus de Jim O\u2019Neill. Fiecare medic \u015fi pacient beneficiaz\u0103 de un procent individual pentru utilizarea unui spectru larg de antibiotice pentru tratament. \u00cen trecut, mul\u0163i doctori prescriau antibiotice pe criteriul \u201enu are ce s\u0103-\u0163i fac\u0103 r\u0103u\u201d. \u201eAtunci c\u00e2nd medicii \u015fi al\u0163i profesioni\u015fti din domeniul medical decid s\u0103 prescrie un antibiotic, folosesc, de obicei, a\u015fa-numitul \u00abdiagnostic empiric\u00bb: \u00ee\u015fi folosesc expertiza, intui\u0163ia \u015fi judecata profesional\u0103 pentru \u00aba ghici\u00bb prezen\u0163a unui anumit tip de infec\u0163ie \u015fi determin\u00e2ndu-i cel mai adecvat tratament. \u00cen unele cazuri, instrumentele de diagnosticare sunt folosite mai t\u00e2rziu, pentru a confirma sau a schimba re\u0163eta. <\/p>\n

\nAcest proces a r\u0103mas practic neschimbat \u00een ultimele decenii: cele mai multe dintre aceste teste sunt realizate \u00eentr-un laborator \u015fi sunt familiare chiar \u015fi unui medic specialist din anii \u201850, folosind proceduri care \u00ee\u015fi au originea \u00een 1860. Bacteria trebuie cultivat\u0103 timp de 36 de ore sau mai mult pentru a confirma tipul de infec\u0163ie \u015fi medicamentul necesar. Un pacient bolnav acut nu poate a\u015ftepta at\u00e2t de mult pentru tratament, dar chiar \u015fi atunci c\u00e2nd riscurile pentru s\u0103n\u0103tate nu sunt at\u00e2t de mari, cei mai mul\u0163i medici \u015fi farmaci\u015fti sunt presa\u0163i de timp, pacient sau costuri\u201d, mai arat\u0103 raportul condus de O\u2019Neill. Beneficiile pentru pacient sunt imediate, \u00een timp ce costurile poten\u0163iale pentru cre\u015fterea rezisten\u0163ei la antibiotice sunt partajate \u00een societate. Eficacitatea antibioticelor este o resurs\u0103 social\u0103 extrem de important\u0103, dar poate fi erodat\u0103 prin utilizarea excesiv\u0103.<\/p>\n

\nO m\u0103sur\u0103 la fel de important\u0103 este, de asemenea, reducerea consumului de antibiotice \u00een agricultur\u0103, unde nu sunt folosite doar pentru a trata animalele bolnave, ci au \u015fi rolul de a cataliza ritmul de cre\u015ftere \u00een greutate. La r\u00e2ndul lor, acestea interac\u0163ioneaz\u0103 adesea cu mediul \u2013 de pild\u0103 prin de\u015feurile de origine animal\u0103 \u2013 \u015fi, astfel, bacteriile devin mai rezistente. La fel de adev\u0103rat este c\u0103 antibioticele se g\u0103sesc \u015fi \u00een carnea care se vinde \u00een magazine, dac\u0103 animalele au fost tratate cu medicamente. \u201eCantitatea de antibiotice utilizat\u0103 \u00een ferme este foarte mare \u015fi include, adesea, acele medicamente importante \u015fi pentru om. \u00cen Statele Unite, de exemplu, din antibioticele definite de FDA (Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 a Medicamentului din SUA) ca fiind importante din punct de vedere medical pentru om, peste 70% din volumul total utilizat (\u00een greutate) sunt v\u00e2ndute pentru uzul animalelor. \u00cen multe \u0163\u0103ri, consumul de antibiotice la animale este mult mai crescut dec\u00e2t la oameni, dar informa\u0163iile nu sunt publice\u201d, mai arat\u0103 raportul britanic.<\/p>\n

\nCriza s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii publice, la nivelul \u00eentregului glob, \u00een raport cu rezisten\u0163a la antibiotice se afl\u0103 ast\u0103zi \u00een centrul aten\u0163iei Organiza\u0163iei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Situa\u0163ia grav\u0103 \u00een care s-a ajuns a fost semnalat\u0103 chiar de Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, care, \u00een 1945, a spus: \u201eExist\u0103 un mare pericol ca omul s\u0103 \u00ee\u015fi administreze doze mici de antibiotic. Expunerea microbilor la cantit\u0103\u0163i nonletale de antibiotic va determina apari\u0163ia rezisten\u0163ei microbiene\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De la apari\u0163ia penicilinei, antibioticele au transformat din temelii sistemul de s\u0103n\u0103tate \u015fi au salvat milioane de vie\u0163i. Ast\u0103zi, la circa 90 de ani distan\u0163\u0103, pentru c\u0103 sunt folosite incorect \u015fi excesiv, antibioticele \u00ee\u015fi pierd treptat din eficien\u0163\u0103, iar descoperirea celor noi este tot mai dificil\u0103. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[7658,15374,19913,373,32766,32869,461,186,10923,33880,241],"class_list":["post-142422","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-antibiotice","tag-aparitie","tag-descoperire","tag-eficienta","tag-folosire","tag-incorect","tag-pierdere","tag-razboi","tag-salvare","tag-sistemul-de-sanatate","tag-transformare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/142422","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=142422"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/142422\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=142422"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=142422"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=142422"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}