\nPentru cei care nu \u015ftiu: utopia nu s-a realizat niciodat\u0103. Parte din cei care au tr\u0103it aproape 50 de ani de comunism au dansat o \u00eentreag\u0103 epoc\u0103 de aur, dar majoritatea au avut dreptul la distrugerea creativit\u0103\u0163ii, la anularea oric\u0103rei libert\u0103\u0163i de g\u00e2ndire. Interviu cu profesorul Carol Capi\u0163a, Universitatea Bucure\u015fti, Facultatea de Istorie.<\/p>\n
\nReporter: C\u00e2nd \u00eencepe “Epoca de aur”?<\/strong><\/p>\n \nCarol Capi\u0163a: <\/strong>Sintagma de “epoc\u0103 de aur”, tipic\u0103 ultimului deceniu al perioadei comuniste, a fost folosit\u0103 doar de propaganda oficial\u0103. Atunci, nimeni nu-\u015fi f\u0103cea iluzii c\u0103 tr\u0103ie\u015fte o epoc\u0103 de aur. La nivelul cadrelor didactice, fie ele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt mediu sau universitar, nimeni nu avea iluzii cu privire la realitate \u2013 pornind de la calitatea dot\u0103rilor \u015fi a logisticii, p\u00e2n\u0103 la limit\u0103rile \u015fi coerci\u0163iile impuse sistemului de educa\u0163ie.<\/p>\n \nFrustrarea de acum te arunc\u0103 \u00een raiul Epocii de Aur?<\/strong><\/p>\n \nAdev\u0103rat, memoria uman\u0103 este selectiv\u0103 (este puternic influen\u0163at\u0103 de sentimente) \u015fi, adesea, r\u0103m\u00e2n \u00een urm\u0103 mai degrab\u0103 amintirile considerate a fi frumoase. \u00cen plus, biologia continu\u0103 s\u0103 joace feste, \u00een condi\u0163iile \u00een care “\u00eenainte” era, inevitabil, epoca tinere\u0163ii noastre. Pe o not\u0103 mai general\u0103, toat\u0103 istoria este marcat\u0103 de percep\u0163iile fiec\u0103rei genera\u0163ii despre o epoc\u0103 de aur, cea trecut\u0103, aflat\u0103 \u00een contrast cu prezentul mai mult sau mai pu\u0163in degradat \u015fi degradant. Este un mecanism al memoriei colective pe care se bazeaz\u0103 multe din mecanismele care diferen\u0163iaz\u0103 istoria de trecut.<\/p>\n \nCum s-a ajuns la g\u00e2ndirea aceasta tran\u015fant\u0103? Comunismul-epoc\u0103 de aur, democra\u0163ia-haos.<\/strong><\/p>\n \nC\u00e2nd spunem: \u00cenainte de ’89 am avut un sistem de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de excep\u0163ie, dar democra\u0163ia prost \u00een\u0163eleas\u0103 l-a distrus, de fapt, adev\u0103rul este undeva la mijloc.<\/p>\n \n\u00centr-adev\u0103r, \u00een ciuda epur\u0103rilor din primii ani de comunism \u015fi al unor compromisuri cu sistemul f\u0103cute de unii mari intelectuali, \u00een sistem au r\u0103mas, cel pu\u0163in \u00een primele dou\u0103 decenii, cadre didactice (mai ales la nivelul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior) formate adesea \u00een universit\u0103\u0163i occidentale sau m\u0103car care avuseser\u0103 acces la literatura de ultim\u0103 or\u0103. Aceast\u0103 genera\u0163ie a format la r\u00e2ndul ei speciali\u015fti \u015fi profesori foarte buni; dar poate c\u0103 contribu\u0163ia lor a constat \u015fi \u00een faptul c\u0103 au reprezentat o punte cronologic\u0103 din 1945 p\u00e2n\u0103 \u00een perioada \u2013 prea scurt\u0103 \u2013 dintre 1968 \u015fi 1972.<\/p>\n \nComunismul a eliminat analfabetismului, dar care era valoarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului?<\/strong><\/p>\n \n\u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 preocuparea regimului pentru eliminarea analfabetismului a fost un lucru bun. La fel, existen\u0163a unui acces mai liber la educa\u0163ie, bazat pe gratuitatea acestuia. Desigur, cineva ar putea comenta faptul c\u0103 semnifica\u0163ia acestui acces este drastic alterat\u0103 de calitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului (dar am intra \u00eentr-un argument circular) sau c\u0103, dimpotriv\u0103, aceasta ar justifica sintagma metalifer\u0103 (dar, la fel, argumentul ar fi circular, c\u0103ci ar folosi ca argument ceva ce de-abia urmeaz\u0103 a fi demonstrat). Perioada comunist\u0103 a fost \u015fi o perioad\u0103 de relativ\u0103 \u00eencremenire tehnologic\u0103, ceea ce f\u0103cea ca sistemul de educa\u0163ie s\u0103 intre \u00eentr-o rutin\u0103 ce poate fi u\u015for confundat\u0103 cu calitatea. \u00cen momentul \u00een care sistemul s-a confruntat cu o economie de pia\u0163\u0103 (caracterizat\u0103 de viteza \u015fi amploarea schimb\u0103rilor), sistemul nu a mai f\u0103cut fa\u0163\u0103: logistica \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103, legisla\u0163ia general\u0103 cu sincope (sunt legi din anii ’60 \u015fi ’70 \u00eenc\u0103 \u00een vigoare), o rela\u0163ie str\u00e2mb\u0103 \u00eentre locurile de munc\u0103 (de o pia\u0163\u0103 a muncii nu putea fi vorba) \u015fi oferta educa\u0163ional\u0103 (facult\u0103\u0163i din cadrul Politehnicii aveau c\u00e2te 500 de absolven\u0163i pe promo\u0163ie, \u00een timp ce la istorie erau doar 50, iar pentru alte specializ\u0103ri num\u0103rul era chiar mai redus), de unde \u015fi repartiz\u0103ri ciudate \u015fi supranumerare dublate de lipsuri la fel de relevante (autorul a predat la un moment dat istorie, geografie \u015fi o limb\u0103 str\u0103in\u0103).<\/p>\n \n Omul cuminte, era realizat, nu?<\/strong><\/p>\n \n Da, cel mai grav lucru este c\u0103 se produceau absolven\u0163i de liceu sau de facultate care \u015ftiau c\u0103 nu au \u015fanse s\u0103 se realizeze profesioal dec\u00e2t dac\u0103 st\u0103teau cumin\u0163i sau, mai bine, pactizau cu sistemul. Selec\u0163ia era \u015fi ea subiectiv\u0103: cei ce aveau rude condamnate politic sau \u00een str\u0103in\u0103tate, sau erau copii de preo\u0163i nu puteau candida la facult\u0103\u0163ile ideologice (istorie, drept, filosofie).<\/p>\n \nDup\u0103 1989, nu democra\u0163ia (prost sau bine \u00een\u0163eleas\u0103 \u2013 formul\u0103 nefericit\u0103, c\u0103ci un sistem nu poate fi “\u00een\u0163eles” bine sau r\u0103u, el poate fi doar prost sau bine pus \u00een practic\u0103 de oameni \u015fi institu\u0163ii deopotriv\u0103), ci oamenii au distrus bruma de lucruri bune.<\/p>\n \nIeri, se impunea respect elevilor. Azi, de ce nu mai exist\u0103 respect nici pentru carte \u015fi nici pentru profesori? <\/strong><\/p>\n \nSe confund\u0103 respectul cu teama, interesul cu preocuparea pentru dezvoltare personal\u0103. \u00cen ceea ce prive\u015fte trierea, s\u0103 ne aducem aminte de faptul c\u0103, vroiai sau nu, puteai sau nu, trebuia s\u0103 termini (ca s\u0103 vezi, la fel ca ast\u0103zi) cel pu\u0163in zece clase, dup\u0103 care (poate mai bine ca ast\u0103zi) f\u0103ceai o \u015fcoal\u0103 profesional\u0103 \u015fi apoi continuai la seral (\u00een treac\u0103t fie spus, am avut privilegiul s\u0103 lucrez cu doi astfel de absolven\u0163i de seral \u2013 unul a ajuns conferen\u0163iar \u015fi pre\u0163uit coleg al meu, iar altul este ast\u0103zi un avocat de succes, a\u015fa c\u0103 …).<\/p>\n \nNu cred c\u0103 era vorba de respect, ci mai degrab\u0103 de team\u0103. Teama de note mici, de reac\u0163ia p\u0103rin\u0163ilor (care vroiau ca odraslele s\u0103 ias\u0103 din cercul limitat al fabricii sau al CAP-ului, pe un principiu precizat de Caragiale, anume c\u0103 rom\u00e2nul se na\u015fte licean, tr\u0103ie\u015fte func\u0163ionar \u015fi moare pensionar), de posibile puncte slabe la dosar (mai ales dac\u0103 vroiai s\u0103 candidezi la o facultate considerat\u0103 a fi ideologic\u0103).<\/p>\n \nIeri, se triau la s\u00e2nge absolven\u0163ii, azi, de ce nu exist\u0103 criterii?<\/strong><\/p>\n \nTrierea era \u015fi ea destul de subiectiv\u0103, c\u0103ci era influen\u0163at\u0103 ideologic (\u015fi la nivelul locurilor pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior trebuia respectat\u0103 balan\u0163a procentual\u0103 de muncitori, \u0163\u0103rani \u015fi intelectuali), de unde \u015fi dispropor\u0163iile flagrante dintre diferitele specializ\u0103ri. \u00cen ceea ce prive\u015fte selec\u0163ia actual\u0103, ea nu lipse\u015fte pentru un set de specializ\u0103ri foarte c\u0103utate sau care formeaz\u0103 \u00een domenii reglementate la nivel european. \u00cen cazul celorlalte specializ\u0103ri, exist\u0103 o obliga\u0163ie de a c\u0103uta o serie de elemente de departajare (de obicei notele de la bacalureat, un interviu \u015fi sau o scrisoare de inten\u0163ie). <\/p>\n