\n\u015eeful bancherilor enumer\u0103 principalele preocup\u0103ri la nivelul sistemului bancar pentru anul 2017: evolu\u0163ia dob\u00e2nzilor aflate la minime istorice, avansul creditelor noi la niveluri de cre\u015ftere cu dou\u0103 cifre, cel pu\u0163in \u00een zona de creditare \u00een moneda na\u0163ional\u0103, o transparentizare mai mare \u00een rela\u0163ia cu clien\u0163ii, testul de evaluare a calit\u0103\u0163ii activelor sistemului bancar (AQR), preg\u0103tirea pentru implementarea standardelor financiare interna\u0163ionale IFRS 9 din 2018, al\u0103turi de provoc\u0103rile induse de evolu\u0163iile externe.<\/p>\n
\n\u00cens\u0103 perspectivele pentru acest an sunt poate mai mult ca niciodat\u0103 legate de \u00eencredere, ca atribut principal al pie\u0163ei financiare, \u00eencredere at\u00e2t din partea sistemului bancar, c\u00e2t \u015fi din partea clien\u0163ilor, \u00een opinia \u015fefului ARB. \u00cen plus, trendul de sc\u0103dere a ratei creditelor neperformante urmeaz\u0103 s\u0103 continue \u015fi \u00een acest an. Cu o rat\u0103 a creditelor neperformante de 10% la nivelul sistemului bancar, suntem exact la trecerea de la nivelul de alert\u0103 la un nivel acceptabil, \u00een evaluarea european\u0103, \u00eendrept\u00e2ndu-ne c\u0103tre zona calm\u0103 de credite neperformante, de sub 5%, mai spune Oprescu.<\/p>\n
\n\u201eEu cred c\u0103 sistemul bancar arat\u0103 bine \u00een momentul de fa\u0163\u0103 \u015fi este \u00abcu arma la picior\u00bb – are \u015fi baza de capital necesar\u0103 ca s\u0103 \u00eenceap\u0103 o finan\u0163are sustenabil\u0103 pe termen lung a economiei rom\u00e2ne\u015fti \u00een vederea realiz\u0103rii obiectivului s\u0103u primar, anume acela de finan\u0163are a cre\u015fterii economice, \u015fi are \u015fi lichiditatea necesar\u0103 s\u0103 o fac\u0103. Sunt cele dou\u0103 elemente de care sistemul bancar are nevoie\u201d, afirm\u0103 Oprescu.<\/p>\n
\nCe se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eens\u0103 cu cererea de credite? Din perspectiva clientului, accesul la finan\u0163are este considerat ca fiind cea mai mic\u0103 problem\u0103 \u00een clipa de fa\u0163\u0103. La nivel european, accesul la finan\u0163are este considerat ca fiind o problem\u0103 de sub 15% din agen\u0163ii economici \u015fi \u00een Rom\u00e2nia procentul este similar, sus\u0163ine Oprescu. Bancherii s-au pl\u00e2ns \u00een ultimii ani de lipsa cererii solvabile de credite, \u00eens\u0103 nici nu au p\u0103rut s\u0103 fie dispu\u015fi s\u0103-\u015fi asume riscuri prea mari dup\u0103 experien\u0163a anilor trecu\u0163i \u00een care zeci de mii de firme au intrat \u00een insolven\u0163\u0103 \u015fi nu \u015fi-au mai pl\u0103tit creditele \u015fi zeci de mii de persoane fizice au clacat, iar creditele neperformante au \u201eexplodat\u201d \u00een bilan\u0163urilor b\u0103ncilor.<\/p>\n
\nProblema pe fond este \u201ede a avea \u015fi noi \u00eencredere \u00een noi\u201d, evalueaz\u0103 Oprescu. \u201eNoi suntem \u00een clipa de fa\u0163\u0103 \u00een acest paradox pe care trebuie s\u0103-l rezolv\u0103m cumva: str\u0103inii au mai mult\u0103 \u00eencredere \u00een noi\u201d, la nivel macro, poza Rom\u00e2niei este una dintre cele mai frumoase din istoria noastr\u0103, dar \u015fi \u00een interiorul UE. \u201eNe trebuie \u00eencredere at\u00e2t din partea sistemului bancar, c\u00e2t \u015fi din partea clien\u0163ilor sistemului, pentru ca ace\u015fti bani care exist\u0103 \u015fi se pot credita s\u0103 se duc\u0103 \u00een segmentele de care este nevoie \u00een aceast\u0103 economie.\u201d<\/p>\n
\n\u015eeful ARB apreciaz\u0103 c\u0103 o revigorare a finan\u0163\u0103rii antreprenoriatului rom\u00e2nesc, a agen\u0163ilor economici \u00een general \u00een Rom\u00e2nia este \u201eabsolut necesar\u0103\u201d \u015fi ea se poate baza pe \u00eencrederea companiilor c\u0103 pot s\u0103 investeasc\u0103. \u201eEu cred c\u0103 \u00een cursul lui 2017 s-ar putea s\u0103 vedem acest reviriment din punctul de vedere al credit\u0103rii companiilor. Este o continuare a sincroniz\u0103rii sectorului bancar cu cre\u015fterea economic\u0103. Trebuie s\u0103 ne relu\u0103m acest rol de a finan\u0163a cre\u015fterea bun\u0103st\u0103rii, finan\u0163area expansiunii creditului care se traduce ulterior \u00een cre\u015fterea PIB-ului \u00een Rom\u00e2nia.\u201d<\/p>\n
\nDe altfel, sunt create premisele pentru o cre\u015ftere mai dinamic\u0103 a creditului privat total, spune Oprescu, dar ar fi de dorit s\u0103 fie cu accent pe creditarea companiilor. \u201eEste mai facil s\u0103 realizezi o cre\u015ftere pe segmentul creditelor pentru persoane fizice, dar este mult mai benefic un avans al creditului neguvernamental prin creditarea persoanelor juridice, mai ales pe termen lung. Sunt necesare investi\u0163ii. Totodat\u0103, exist\u0103 o problem\u0103 de supralichiditate care trebuie angajat\u0103. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 devin\u0103 mai competitiv\u0103.\u201d<\/p>\n
\nAnul trecut, ritmul de cre\u015ftere a credit\u0103rii private a r\u0103mas anemic. Dup\u0103 primele 11 luni creditarea total\u0103 cumula un avans de doar 1%, soldul cobor\u00e2nd \u00een jurul a 220 mld. lei (48 mld. euro). \u00cen timp ce creditele \u00een lei au fost \u201epe val\u201c, gra\u0163ie sc\u0103derii dob\u00e2nzilor, \u00eemprumuturile \u00een valut\u0103 \u015fi-au continuat declinul. \u201eLa nivelul \u00eentregului credit neguvernamental am cam stat pe loc. Nu am avut o cre\u015ftere general\u0103 ampl\u0103 a creditului neguvernamental, dar am avut o relocare \u00een structura sa: o cre\u015ftere de peste 11% a creditului \u00een lei \u015fi o sc\u0103dere de aproximativ acela\u015fi nivel a creditului \u00een valut\u0103.\u201d Creditele pentru companii \u00een lei \u00eenregistrau anul trecut o cre\u015ftere de doar 2% fa\u0163\u0103 2015, \u00een timp ce \u00eemprumuturile acordate popula\u0163iei \u00een moneda na\u0163ional\u0103 aveau un ritm de cre\u015ftere de aproximativ 26%; la valut\u0103 ambele componente sunt \u00een sc\u0103dere.<\/p>\n
\nRitmurile de cre\u015ftere ale creditului de consum nu sunt \u00eenc\u0103 \u00eengrijor\u0103toare \u00een ansamblu pentru c\u0103 dinamica de cre\u015ftere mare pe creditul de consum \u00een lei trebuie \u00eentotdeauna corelat\u0103 cu sc\u0103derea creditului de consum \u00een valut\u0103, consider\u0103 \u015fefului bancherilor. \u201eLa nivelul care ar trebui s\u0103 devin\u0103 un indicator de risc \u2013 gradul de \u00eendatorare al popula\u0163iei \u2013 aceste lucruri se compenseaz\u0103 \u015fi cre\u015fterea pe pozi\u0163ii nete este mai mic\u0103 \u2013 ba chiar s-ar putea spune c\u0103 de fapt se realizeaz\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire pentru c\u0103 de fapt unul dintre riscurile care a fost at\u00e2t de comentat \u00een ultima perioad\u0103 \u2013 riscul valutar \u2013 dispare\u201d.<\/p>\n
\nApare \u00eens\u0103 alt risc \u2013 al cre\u015fterii dob\u00e2nzilor aflate la minime istorice, care trebuie luat \u00een calcul, aten\u0163ioneaz\u0103 \u015feful ARB. \u201e\u00cen prezent creditezi la niveluri istorice minime de dob\u00e2nd\u0103 \u015fi te po\u0163i a\u015ftepta la eventuale varia\u0163ii ale ratei dob\u00e2nzii in viitor. \u015ei, ca atare, \u00abstres test-ul\u00bb pe care trebuie s\u0103 \u015fi-l fac\u0103 fiecare banc\u0103 \u015fi fiecare client, legat de ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 dob\u00e2nda de baz\u0103 ar cre\u015fte cu un anumit nivel, este un subiect pentru orice client \u015fi banc\u0103 \u00een parte. Nu trebuie s\u0103 ignor\u0103m acest lucru.\u201d
\nDe altfel, \u00een urma apari\u0163iei unui nou regulament al BNR \u00een toamna anului trecut, bancherii ar trebui s\u0103 fac\u0103 evalu\u0103ri mult mai consistente cu privire la nivelul de \u00eendatorare \u015fi capacitatea de rambursare la nivelul clientului, aminte\u015fte Sergiu Oprescu. \u201eEste un regulament \u00een baza c\u0103ruia ne uit\u0103m la capacitatea de \u00eendatorare a clientului. Nu este mai restrictiv, ci este vorba despre o aten\u0163ie sporit\u0103 pe care noi o d\u0103m la evaluarea capacit\u0103\u0163ii de \u00eendatorare; trebuie s\u0103 evalu\u0103m mai corect veniturile pe care le are clientul. Este o transpunere a unei directive europene, nu este o ini\u0163iativ\u0103 proprie.\u201d<\/p>\n
<\/p>\n
\nTOT PE PLUS?<\/p>\n
\n\u00cen condi\u0163iile \u00een care este anticipat\u0103 o cre\u015ftere mai dinamic\u0103 a creditului privat total \u00een acest an, \u015fi profiturile b\u0103ncilor ar urma s\u0103 fie \u00een ascensiune. \u201e\u00cen mod normal ne a\u015ftept\u0103m la nivelul sistemului s\u0103 avem profit \u00een 2017. Ne a\u015ftept\u0103m la o profitabilitate opera\u0163ional\u0103 s\u0103natoas\u0103. \u00cen cursul anilor urm\u0103tori m\u0103 a\u015ftept la o sc\u0103dere a costului riscului\u201d.
\nSergiu Oprescu aminte\u015fte c\u0103 2016 a fost un an de profitabilitate autentic\u0103, c\u00e2\u015ftigul baz\u00e2ndu-se \u00een principal pe o reducere semnificativ\u0103 a costului riscului. Rata creditelor neperformante s-a redus de 2,3 ori fa\u0163\u0103 de maximul din 2014, de la 23% p\u00e2n\u0103 la 10% \u00een septembrie 2016.<\/p>\n
\nSistemul bancar afi\u015fa dup\u0103 primele nou\u0103 luni din 2016 un profit net de aproximativ 3,7 mld. lei. 2015 a fost primul an de revenire pe profit a sistemului dup\u0103 o perioad\u0103 \u00een care sistemul a fost neprofitabil, \u00eens\u0103 atunci revenirea pe profit nu a avut loc neap\u0103rat pe baz\u0103 de cre\u015ftere de profit opera\u0163ional, aminte\u015fte \u015feful ARB.<\/p>\n
\nCu toate c\u0103 exist\u0103 premise ca sistemul bancar s\u0103 fie pe profit \u015fi \u00een 2017, exist\u0103 c\u00e2teva elemente care ar putea s\u0103 afecteze c\u00e2\u015ftigurile. \u201eUnele sunt lebede gri, anun\u0163ate, dar \u00eenc\u0103 neevaluate p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, \u00een timp ce altele pot fi de natura lebedelor negre, de care nu \u015ftim \u00een prezent, dar ar putea s\u0103 apar\u0103. Evenimentele anului 2016 au fost \u00een principal de natura lebedelor negre.\u201d \u00cen ceea ce prive\u015fte testul AQR \u2013 de evaluare a calit\u0103\u0163ii activelor sistemului bancar rom\u00e2nesc \u2013 Sergiu Oprescu afirm\u0103 c\u0103 este mai degrab\u0103 un exerci\u0163iu de resetare, de reconsolidare a \u00eencrederii at\u00e2t \u00eentre b\u0103nci (pentru c\u0103 ai mai mult\u0103 \u00eencredere \u00eentr-o banc\u0103 care a trecut printr-un proces de AQR), c\u00e2t \u015fi din exterior.<\/p>\n
\nEl nu se a\u015fteapt\u0103 ca acest test s\u0103 aib\u0103 un impact semnificativ asupra sistemului bancar, dar se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 duc\u0103 la o \u00eencredere sporit\u0103 \u00een interiorul sistemului \u015fi din afara sistemului \u2013 dinspre investitori, clien\u0163i, corpora\u0163ii, societ\u0103\u0163i bancare interna\u0163ionale, acces la pia\u0163a de capital interna\u0163ional\u0103. \u201eP\u00e2n\u0103 acum sistemul bancar \u015fi-a demonstrat rezilien\u0163a. \u00cenc\u0103 nu \u015ftim c\u00e2nd se face AQR. Trebuie s\u0103 avem calendarul ca s\u0103 putem s\u0103 discut\u0103m \u00een mod concret. Astept\u0103m s\u0103 vedem dac\u0103 AQR se va desf\u0103\u015fura \u00een cursul lui 2017 sau poate \u00een 2018. AQR este un exerci\u0163iu care trebuie s\u0103 adreseze, \u00een principal, credibilitatea sistemului bancar rom\u00e2nesc. Aveam o mare nevoie \u00eentr-o perioad\u0103 anterioar\u0103 de un astfel de exerci\u0163iu. Acum cred c\u0103 foarte pu\u0163in\u0103 lume contest\u0103 soliditatea sistemului bancar rom\u00e2nesc, \u015fi intern, \u015fi pe plan extern.\u201d<\/p>\n
\nReferindu-se la noile standarde interna\u0163ionale de raportare financiar\u0103 IFRS 9, care ar urma s\u0103 se aplice din 2018, \u015feful ARB spune c\u0103 reprezint\u0103 un exerci\u0163iu care \u00een mod normal nu ar trebui s\u0103 duc\u0103 la o schimbare de nivel de provizionare. Dar este un exerci\u0163iu care se axeaz\u0103 pe o recunoa\u015ftere, pe o abordare mai proactiv\u0103 a fenomenului de neperforman\u0163\u0103, \u00een sensul unei provizion\u0103ri mai timpurii a fenomenului de neperforman\u0163\u0103. Noile standarde IFRS \u00een sine nu pot s\u0103 schimbe fundamental performan\u0163a sistemului pe intervale mai lungi de timp, dar la nivelul unui an s-ar putea s\u0103 afecteze profitul dac\u0103 se \u00eencarc\u0103 mai timpuriu contul de profit \u015fi pierdere cu provizioane care aveau maturit\u0103\u0163i de ani de zile, explic\u0103 Oprescu.
\nRiscul legislativ intern, o alt\u0103 provocare pentru sistemul bancar, pare a fi corectat \u00een prezent, apreciaz\u0103 pre\u015fedintele ARB. <\/p>\n
\nAt\u00e2t legea privind darea \u00een plat\u0103 a imobilelor, c\u00e2t \u015fi legea privind conversia \u00een lei a creditelor \u00een franci elve\u0163ieni la cursul istoric au ajuns la Curtea Constitu\u0163ional\u0103. \u201eDin p\u0103cate, el a produs efecte, chiar dac\u0103 sunt cumva minimizate. Con\u015ftientizarea acestui risc legislativ produce efecte la nivelul sistemelor de risc ale b\u0103ncilor. Noi lu\u0103m riscul \u00een calcul acum cu ponderi poate mai mari dec\u00e2t \u00een trecut. Acest lucru, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, conduce la ajust\u0103ri de produse \u015fi de pre\u0163uri. Reac\u0163ia b\u0103ncilor la realizarea \u015fi la evaluarea riscului legislativ este diferit\u0103 acum dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani.\u201d<\/p>\n
\nPre\u015fedintele ARB afirm\u0103 c\u0103 \u00een cazul legii privind darea \u00een plat\u0103 a imobilelor, riscurile par s\u0103 fi fost corectate de Curtea Constitu\u0163ional\u0103. \u201eDar exist\u0103 un cost remanent, rezidual al acestui risc legislativ pe care poate nu-l con\u015ftientizam \u00eenainte, dar acum \u00eel avem \u015fi trebuie s\u0103-l lu\u0103m \u00een calcul. Ini\u0163ial, existau dou\u0103 feluri de impact \u2013 direct, pe individual \u2013 pe fiecare caz \u00een parte, \u015fi un impact de provizionare pe colectiv, pe total portofoliu \u2013 doar prin simpla apari\u0163ie a legii, indiferent de num\u0103rul de cazuri. Acum, prin precizarea Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale riscul colectiv s-a diminuat.\u201d<\/p>\n
\nPe de alt\u0103 parte, exist\u0103 \u015fi riscuri externe. La capitolul vulnerabilit\u0103\u0163i induse de decizii externe r\u0103m\u00e2ne \u015fi ie\u015firea Marii Britanii din Uniunea European\u0103, context \u00een care evaluarea impactului pe ambele sensuri de mers este \u00eenc\u0103 \u00een analiz\u0103.<\/p>\n
\nMIZA PE CONSOLIDARE \u015eI DIGITALIZARE<\/p>\n
\nReferindu-se la consolidarea sistemului bancar, \u015feful ARB spune c\u0103 subscrie la opinia general\u0103, c\u0103 sistemul bancar rom\u00e2nesc este suprapopulat ca num\u0103r: \u201e37 de b\u0103nci, care au \u00een sold credite de 48 mld. euro, este un num\u0103r destul de semnificativ pe o pia\u0163\u0103 de dimensiunea Rom\u00e2niei\u201d. El nu crede, \u00eens\u0103, c\u0103 vom vedea o consolidare masiv\u0103 a sectorului bancar. \u201eB\u0103ncile din Rom\u00e2nia sunt \u00een general subsidiare ale unor grupuri straine. Cump\u0103rarea unor subsidiare presupune decizii la nivelul grupurilor. Avem \u00eentr-adev\u0103r \u015fi un segment de cot\u0103 de pia\u0163\u0103 mai mic\u0103 – b\u0103ncile locale – \u015fi probabil c\u0103 ne putem a\u015ftepta la consolid\u0103ri repetate. \u00cen sensul cump\u0103r\u0103rii unei b\u0103nci \u015fi folosirea ei ca platform\u0103 de consolidare \u00een segmentul respectiv. Dar ca s\u0103 vorbim de o consolidare masiv\u0103 a sistemului bancar trebuie s\u0103 ne uit\u0103m la categoria b\u0103ncilor sistemice mari. Or, marea majoritatea sunt subsidiare ale unor b\u0103nci europene mari \u015fi decizia nu este una local\u0103.\u201d<\/p>\n
\n\u015eeful ARB a amintit c\u0103 Rom\u00e2nia are indicatori afla\u0163i mult sub media european\u0103, cum ar fi gradul de intermediere financiar\u0103, iar convergen\u0163a cu media european\u0103 presupune viteze de parcurs mai mari din partea Rom\u00e2niei, \u00eenseamn\u0103 cre\u015fteri \u015fi oportunit\u0103\u0163i mai mari pentru cei care particip\u0103 la curs\u0103. \u201eAl\u0163ii vor realiza consolidarea prin cre\u015ftere organic\u0103. Dar toat\u0103 lumea estimeaz\u0103 c\u0103 undeva viteza de cre\u015ftere va fi mai mare aici. Ne-am \u00eentors undeva la nivelul anului 2006 din multe puncte de vedere: num\u0103r de oameni, num\u0103r de sucursale. Cred c\u0103 este o restructurare semnificativ\u0103, dar trendul ar putea s\u0103 continue. Nu cred c\u0103 a ajuns la un obiectiv final. Cred c\u0103 acest trend de reducere a amprentei sucursalelor va continua – poate nu din acelea\u015fi considerente de reducere de costuri pe care le-am avut, ci din considerente de cre\u015ftere a importan\u0163ei unui canal de distribu\u0163ie prin compara\u0163ie cu cel\u0103lalt.\u201d <\/p>\n
\nOprescu d\u0103 ca exemplu situa\u0163ia \u00een care dac\u0103 \u00een cinci sau zece ani interac\u0163iunea client-banc\u0103 se va realiza \u00een propor\u0163ie de 70% pe canale digitale, nu va fi men\u0163inut\u0103 aceea\u015fi structur\u0103 de re\u0163ea de sucursal\u0103 ca ast\u0103zi, c\u00e2nd interac\u0163iunea cu clientul se produce exact invers: 70% \u00een sucursale \u015fi diferen\u0163a pe canale alternative. \u201eVedem c\u0103 interac\u0163iunea banc\u0103 – client se mut\u0103 \u00een zona online. Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 se elimin\u0103 reciproc, ci este o combina\u0163ie, o evolu\u0163ie de continuitate, nu o abordare dihotomic\u0103. \u00cencet-\u00eencet reducem o anumit\u0103 amprent\u0103 \u015fi o cre\u015ftem pe cealalt\u0103.\u201d \u015eeful bancherilor crede c\u0103 digitalizarea, un proces continuu, devine o nou\u0103 filosofie a unui proces de \u201ecum s\u0103 faci business\u201d. \u201e\u00cen primul r\u00e2nd, digitalizarea nu este determinat\u0103 de inten\u0163ia b\u0103ncilor, ci este r\u0103spuns la o cerere a clien\u0163ilor. Este reac\u0163ia b\u0103ncii, deoarece clien\u0163ii devin din ce \u00een ce mai digitali. Peste zece ani s-ar putea s\u0103 vorbim numai de o lume digital\u0103.\u201d<\/p>\n
Sergiu Oprescu, pre\u015fedintele Consiliului Director al Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne a B\u0103ncilor (ARB), anticipeaz\u0103 c\u0103 \u00een acest an sistemul bancar ar trebui, \u00een mod normal, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe profit. Sunt condi\u0163ii pentru o cre\u015ftere mai dinamic\u0103 a creditului privat comparativ cu 2016. \u00cen plus, este posibil s\u0103 vedem \u00een cursul anului 2017 revirimentul \u00eemprumuturilor corporate, o continuare a sincroniz\u0103rii sectorului bancar cu cre\u015fterea economic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[8444,4124,4126,201,7736,557,485,246,8986,472,10595,10179,4466,8037],"class_list":["post-142218","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-avans","tag-bancheri","tag-clienti","tag-companii","tag-credit","tag-creditare","tag-credite","tag-crestere","tag-evaluare","tag-finantare","tag-incredere","tag-oprescu","tag-sef","tag-sistem-bancar"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/142218","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=142218"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/142218\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=142218"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=142218"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=142218"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}