![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16060449\/2\/24-33-cover-7.jpg\")
<\/a><\/p>\n\nMajoritatea indicatorilor arat\u0103 c\u0103 efectele integr\u0103rii au fost pozitive; prognozele pentru 2017 sunt optimiste, \u00eens\u0103 stau sub rezerva evolu\u0163iilor ce pot fi generate de tensiunile cauzate de Brexit. \u00cen plus, tot mai multe semne de \u00eentrebare apar \u00een leg\u0103tur\u0103 cu r\u0103m\u00e2nerea Fran\u0163ei \u015fi Italiei \u00een Uniune.<\/p>\n
\nCu toate acestea, rom\u00e2nii r\u0103m\u00e2n eurooptimi\u015fti, cum au fost \u00eenc\u0103 de la aderare. \u00cen prezent, potrivit celui mai recent sondaj Euromonitor, majoritatea rom\u00e2nilor au \u00eencredere \u00een UE (52%, fa\u0163\u0103 de 36% media european\u0103), mai mult dec\u00e2t \u00een propriul guvern (29% \u00een Rom\u00e2nia, fa\u0163\u0103 de 31% media european\u0103). De asemenea, majoritatea rom\u00e2nilor au o percep\u0163ie pozitiv\u0103 cu privire la UE, 36% una neutr\u0103, iar 13% una negativ\u0103.<\/p>\n
\nPe plan european, procentele \u00eenregistrate sunt 35% pentru percep\u0163ia pozitiv\u0103, 38% pentru cea neutr\u0103 \u015fi 25% pentru cea negativ\u0103. Despre integrarea \u00een Uniunea European\u0103, Ionu\u0163 Simion, country manager partner al PwC Rom\u00e2nia, spune c\u0103 aceasta a maturizat mediul de business, semnal\u00e2nd faptul c\u0103 \u00een anii dinainte ader\u0103rii \u201eau presupus rate foarte ridicate de cre\u015ftere economic\u0103, de major\u0103ri salariale, dar \u015fi de acumulare gradual\u0103 a unor dezechilibre economice\u201d. \u00cen prezent, mediul de afaceri este v\u0103zut ca fiind \u201emult mai dinamic, mai competitiv \u015fi mai preg\u0103tit pentru a face fa\u0163\u0103 competi\u0163iei din celelalte state membre dec\u00e2t \u00een 2007. \u00cen decurs de zece ani, PIB-ul Rom\u00e2niei a crescut cu peste 75%, ajung\u00e2nd la aproape 169 de miliarde euro, iar exporturile \u0163\u0103rii s-au dublat \u00een acela\u015fi interval\u201d, adaug\u0103 Simion.<\/p>\n
\n\u201eMarele c\u00e2\u015ftig al integr\u0103rii \u00een UE este eliminarea necesit\u0103\u0163ii v\u0103muirii m\u0103rfurilor comunitare. \u00cenainte de integrare, orice transport din sau \u00eenspre Uniune, trebuia v\u0103muit, ceea ce ducea de cele mai multe ori la numeroase bariere de ordin birocratic, administrativ. S\u0103 nu mai vorbim de corup\u0163ie sau abuzuri\u201d, spune Rare\u015f M\u0103cinic\u0103, managing director al companiei de logistic\u0103 Lagermax AED Romania.<\/p>\n
\n \nVictor Iancu, senior manager la KPMG, vede aderarea ca un moment strategic esen\u0163ial pentru dezvoltarea economic\u0103 \u015fi men\u0163ioneaz\u0103 faptul c\u0103 aceasta a adus accesul nerestric\u0163ionat la o pia\u0163\u0103 de 500 milioane de consumatori, dar \u015fi \u00eenscrierea \u0163\u0103rii \u00eentr-un program informal de cre\u015ftere \u00een care fondurile nerambursabile joac\u0103 un rol important. \u201eConform unor statistici oficiale guvernamentale realizate de Ministerul Fondurilor Europene, efectul implement\u0103rii fondurilor la nivelul economiei a fost o cre\u015ftere a PIB\u2011ului real cumulat \u00een perioada 2008-2015 de peste 10%, comparativ cu scenariul \u00een care aceste fonduri nu ar fi existat. De altfel, conform acelora\u015fi surse, o serie de al\u0163i indicatori macroeconomici importan\u0163i resimt cre\u015fteri procentuale importante, atunci c\u00e2nd sunt luate \u00een calcul fondurile europene (de exemplu consumul privat, rata \u015fomajului sau nivelul salariului mediu)\u201d, spune Victor Iancu. El precizeaz\u0103 c\u0103 \u201ebeneficiul apartenen\u0163ei la UE nu este \u00eenc\u0103 unul exploatat la capacit\u0103\u0163i optime, poten\u0163ialul \u015fi oportunit\u0103\u0163ile r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een continuare uria\u015fe\u201d.<\/p>\n <\/p>\n \nPe de alt\u0103 parte, analistul Mircea Co\u015fea este dezam\u0103git de ultimii zece ani: \u201eA\u015ftept\u0103rile au fost mai mari dec\u00e2t ceea ce s-a ob\u0163inut. Nu am folosit la maximum avantajul unei pie\u0163e libere \u015fi nu ne-am dovedit capabili s\u0103 fructific\u0103m oportunit\u0103\u0163ile care ni s-au ar\u0103tat; \u00een acest timp am pierdut mult la capitolele agricultur\u0103, industrie\u201d. Totu\u015fi, Mircea Co\u015fea nu neag\u0103 progresele pe care \u0163ara noastr\u0103 le-a f\u0103cut de c\u00e2nd a ie\u015fit din comunism: \u201eProgresele din ultimii 25 de ani sunt evidente, extraordinare, noi rom\u00e2nii avem tendin\u0163a de a subevalua aceste lucruri, dar s-au \u00eent\u00e2mplat progrese mari din punct de vedere economic, cultural, lucru la care a contribuit \u015fi Uniunea European\u0103\u201d.<\/p>\n \n\u201eMulte oportunit\u0103\u0163i au fost ratate din cauza ritmului de recuperare a decalajelor \u015fi unui protec\u0163ionism \u00een zona companiilor de stat. Decalajul e cel mai mult vizibil \u00een atitudinea fa\u0163\u0103 de munc\u0103 \u015fi antreprenoriat, precum \u015fi \u00een a\u015ftept\u0103rile \u00eenc\u0103 mari de la stat ca furnizor de protec\u0163ie social\u201d, este de p\u0103rere \u015fi Andrei Benghea-M\u0103l\u0103ie\u015f, director executiv \u00een cadrul departamentului de asisten\u0163\u0103 \u00een afaceri al EY Rom\u00e2nia.<\/p>\n \nPlusuri \u015fi minusuri<\/strong><\/p>\n \n\u00cen 2006, \u00eenainte de aderare, PIB-ul pe cap de locuitor ajustat cu puterea de cump\u0103rare era de numai 39% din media UE. \u00cen 2015, acest indicator a ajuns la 57% din media european\u0103, potrivit Eurostat. Spre compara\u0163ie, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, Bulgaria a reu\u015fit s\u0103 urce de la 38% la numai 47% din media UE, Ungaria de la 61% la 68%, iar Slovenia a sc\u0103zut de la 86% la 83%.<\/p>\n \n \nAceast\u0103 cre\u015ftere nu s-a v\u0103zut doar la nivel macroeconomic, ci \u015fi \u00een buzunarul rom\u00e2nului, deoarece \u015fi salariul mediu net a s\u0103rit \u00een ultimul deceniu: de la 866 de lei (246 de euro) \u00een 2006 la 2.108 lei (respectiv 468 de euro) \u00een octombrie 2016, adic\u0103 o cre\u015ftere de 143%, potrivit datelor INS. \u201eSigur c\u0103 integrarea a adus foarte multe beneficii de ambele p\u0103r\u0163i, \u015fi pentru Rom\u00e2nia, \u015fi pentru UE (pia\u0163a unic\u0103, uniunea vamal\u0103, intensificarea schimburilor cu bunuri \u015fi servicii), dar a adus \u015fi intensificarea competi\u0163iei. Iar noi, ca pia\u0163\u0103 \u00een dezvoltare, am pornit din start dezavantaja\u0163i din punctul de vedere al competitivit\u0103\u0163ii, predictibilit\u0103\u0163ii \u015fi clarit\u0103\u0163ii, \u00eens\u0103 am compensat, \u00een transporturi cel pu\u0163in, prin costuri reduse, ceea ce ne-a transformat \u00eentr-o pia\u0163\u0103 de temut din acest punct de vedere\u201d, este de p\u0103rere M\u0103cinic\u0103.<\/p>\n \nEconomia rom\u00e2neasc\u0103 a devenit, de asemenea, mult mai conectat\u0103 la cea global\u0103. Dac\u0103 \u00een 2007 exportam m\u0103rfuri \u00een valoare de 29,5 miliarde de euro, iar valoarea importurilor era de 47,3 miliarde de euro, \u00een 2015 am ajuns la un nivel de 54,6 miliarde de euro pentru exporturi (cu 111% mai mult dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu zece ani) \u015fi de 62,9 miliarde de euro pentru importuri (cu 54% mai mult). \u201eImportul masiv de produse \u00abde afar\u0103\u00bb a dus la dezechilibre majore \u00een balan\u0163a comercial\u0103 a \u0163\u0103rii. Acest aspect ne-a afectat puternic \u015fi pe noi, cei din transporturile de marf\u0103, av\u00e2nd situa\u0163ii cu cereri de 90% camioane pentru import \u015fi doar 10% la export. Iar pentru a onora contractele, multe companii au \u00eenregistrat sc\u0103deri importante \u00een profitabilitate\u201d, spune directorul Lagermax AED Rom\u00e2nia.<\/p>\n \nNu poate fi trecut\u0103 cu vederea nici evolu\u0163ia investi\u0163iilor str\u0103ine \u00een Rom\u00e2nia. Astfel soldul investi\u0163iilor str\u0103ine a crescut de 1,8 ori \u00een ultimii zece ani, valoarea total\u0103 a acestora ajung\u00e2nd de la 34,5 mld. euro \u00een 2006 la 64,4 mld. de euro \u00een 2015, arat\u0103 datele B\u0103ncii Na\u0163ionale. Cu alte cuvinte, ac\u0163ionarii de peste hotare au pompat \u00een \u0163ar\u0103, \u00een medie, c\u00e2te 3 miliarde de euro net pe an.<\/p>\n \nTotu\u015fi investi\u0163iile str\u0103ine directe s-au pr\u0103bu\u015fit dup\u0103 intrarea \u00een criz\u0103. Cele mai multe investi\u0163ii str\u0103ine noi din ultimul deceniu au venit \u00een perioada de boom economic, 2006-2008, c\u00e2nd valoarea anual\u0103 a investi\u0163iilor str\u0103ine directe varia \u00eentre 7 \u015fi peste 9 miliarde de euro pe an. \u00cen anii de criz\u0103, investi\u0163iile str\u0103ine s-au pr\u0103bu\u015fit la 2-3 miliarde de euro pe an, nivel la care s-au men\u0163inut chiar \u015fi dup\u0103 ce economia a revenit pe cre\u015ftere. \u00cen 2015, investi\u0163iile directe s-au situat \u00een jurul a 3,5 ilairde de euro, fluxul acestora fiind cu un miliard de euro peste nivelul din anul anterior.<\/p>\n \n\u201eMarele beneficiu al integr\u0103rii a fost, \u015fi va continua s\u0103 fie, cre\u015fterea num\u0103rului investi\u0163iilor str\u0103ine. De\u015fi antreprenoriatul rom\u00e2nesc trebuie s\u0103 reprezinte cea mai important\u0103 dimensiune \u00een dezvoltarea pe termen lung a unei economii proprii \u00abs\u0103n\u0103toase\u00bb, f\u0103r\u0103 standardul adus de investitiile str\u0103ine prin tehnologie, \u00een special, nu am fi putut \u00abimporta\u00bb sau copia modele de business \u00een Rom\u00e2nia\u201d, explic\u0103 M\u0103cinic\u0103.<\/p>\n \n \n\u00cen primele nou\u0103 luni ale anului 2016, cre\u015fterea PIB\u2011ului a fost de 4,9% fa\u0163\u0103 de acela\u015fi interval din 2015, \u00eenregistr\u00e2nd cel mai mare plus din Europa. Cu un asemenea ritm, \u00een Rom\u00e2nia a revenit optimismul, lucru care se reflect\u0103 deopotriv\u0103 \u00een co\u015furile de cump\u0103r\u0103turi, dar \u015fi \u00een dispozi\u0163ia angajatorilor de a cre\u015fte num\u0103rul salaria\u0163ilor. Cele mai mari contribu\u0163ii pentru aceast\u0103 cre\u015ftere a avut-o comer\u0163ul urmat\u0103 de sectorul ITC. Pentru 2016 \u015fi 2017, prognoza UniCredit referitoare la cre\u015fterea economic\u0103 din Rom\u00e2nia este de circa 4% pentru Rom\u00e2nia, \u015fi, respectiv, circa 3,5%, fiind campioni \u00een regiune. \u201e\u015etim \u015fi noi c\u0103 Rom\u00e2nia are una dintre cele mai dinamice rate de cre\u015ftere din UE. Este de remarcat \u00een astfel de vremuri grele. \u00cen privin\u0163a \u00eendator\u0103rii – \u015fi vorbesc \u00een calitate de ministru de finan\u0163e – de sub 40% din PIB, trebuie p\u0103strat\u0103 aceast\u0103 valoare. S\u0103 nu o pune\u0163i \u00een pericol! Rom\u00e2nia are \u015fi un \u015fomaj destul de sc\u0103zut, \u00een anumite regiuni chiar zero. Dar, ca \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri ale UE, exist\u0103 \u015fomaj \u00een r\u00e2ndul tinerilor\u201c, a spus ministrul de finan\u0163e german Wolfgang Sch\u00e4uble \u00eentr-un articol anterior publicat de Business Magazin. Pentru a reduce \u015fomajul \u00een r\u00e2ndul tinerilor, \u00eenc\u0103 ridicat, ministrul de finan\u0163e german sus\u0163ine c\u0103 Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 extind\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul dual, care presupune \u00eembinarea cursurilor obi\u015fnuite cu practica \u00een companii.<\/p>\n <\/p>\n \n\u201eReferitor la integrare, ce putem spune este c\u0103 acesta este un proces cu durat\u0103 mai lung\u0103 dec\u00e2t simpla aderare la Uniunea European\u0103, Rom\u00e2nia av\u00e2nd de recuperat un decalaj de dezvoltare substan\u0163ial fa\u0163\u0103 de restul statelor membre. Pentru a accelera ritmul acestei recuper\u0103ri este nevoie de un set complex de m\u0103suri pe multiple planuri \u2013 economic, institu\u0163ional, demografic, investi\u0163ii \u00een infrastructur\u0103, \u00een educa\u0163ie, cercetare \u015fi s\u0103n\u0103tate etc.\u201d , este de p\u0103rere Ionu\u0163 Simion.<\/p>\n \nLa nivel european, se estimeaz\u0103 c\u0103 ritmul cre\u015fterii economice va r\u0103m\u00e2ne moderat. Factorii favorabili cre\u015fterii sunt sc\u0103derea \u015fomajului \u015fi cre\u015fterea consumului privat, \u00eens\u0103 ace\u015ftia sunt contrabalansa\u0163i de unele obstacole \u015fi de sl\u0103birea altor factori favorabili, precum sc\u0103derea pre\u0163ului petrolului. \u201eToat\u0103 economia european\u0103 este mai degrab\u0103 stagnant\u0103. Aceste cre\u015fteri economice de 1-2% cu care se laud\u0103 statele europene \u00een ultima vreme nu sunt, evident, foarte stimulative pentru investitori. De aceea, nu cred c\u0103 investi\u0163iile \u00ee\u015fi vor reveni semnificativ pe termen prea scurt, adic\u0103 \u00een urm\u0103torii 2-3 ani, ci va fi un proces lent \u015fi \u00eendelungat\u201c, a explicat economistul Aurelian Dochia pentru Ziarul Financiar. Potrivit previziunilor economice de toamn\u0103 publicate de Comisia European\u0103, PIB-ul va cre\u015fte \u00een zona euro cu 1,7 % \u00een 2016, cu 1,5 % \u00een 2017 \u015fi cu 1,7 % \u00een 2018 (previziunile de prim\u0103var\u0103 ar\u0103tau o cre\u015ftere de 1,6 % \u00een 2016 \u015fi de 1,8 % \u00een 2017). \u00cen ceea ce prive\u015fte PIB-ul total al UE, valorile au o traiectorie similar\u0103, cre\u015fterea fiind estimat\u0103 la 1,8 % \u00een acest an, la 1,6 % \u00een 2017 \u015fi la 1,8 % \u00een 2018 (previziunile de prim\u0103var\u0103 ar\u0103tau o cre\u015ftere de 1,8 % \u00een 2016 \u015fi de 1,9 % \u00een 2017). Consumul privat ar urma s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 principalul motor al cre\u015fterii p\u00e2n\u0103 \u00een 2018, sus\u0163inut de cre\u015fterea preconizat\u0103 a ratei de ocupare a for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi a salariilor.<\/p>\n \n\u00cen ceea ce prive\u015fte consumul individual efectiv (AIC), datele Eurostat indic\u0103 o cre\u015ftere de 5 puncte procentuale \u00een ultimii trei ani pentru Rom\u00e2nia, de la 54% \u00een 2013, la 59% \u00een 2015. Valorile extreme \u00eenregistrate se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentre 53% din media european\u0103 \u00een Bulgaria \u015fi 137% \u00een Luxemburg. Zece state membre erau clasate \u00een categoria peste medie, 13 \u00een cea imediat sub medie, iar restul de cinci, printre care \u015fi Rom\u00e2nia, \u00een categoria mult sub media european\u0103 (peste 40%). \u201eNivelul de trai din Rom\u00e2nia a crescut \u00een ace\u015fti 10 ani. Pentru c\u0103 aderarea a adus cu sine investi\u0163ii str\u0103ine de zeci de miliarde de euro, s-au creat locuri de munc\u0103 mai bine remunerate, iar fondurile europene au transformat profund anumite sectoare economice \u2013 a\u015fa cum este cel al agriculturii. Desigur, beneficiile ader\u0103rii nu au fost repartizate uniform la nivelul societ\u0103\u0163ii. Sunt \u015fi cet\u0103\u0163eni care se simt l\u0103sa\u0163i \u00een urm\u0103 \u015fi care nu au \u00eenregistrat o astfel de cre\u015ftere a nivelului de trai\u201d, afirm\u0103 Simion. Tot el ad\u0103ug\u0103 c\u0103 pentru a atenua impactul negativ asupra celor care au pierdut de pe urma ader\u0103rii este nevoie de politici publice \u201efie c\u0103 vorbim de sprijin pentru firme de a se retehnologiza sau pentru angaja\u0163i de a se recalifica \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163a abilit\u0103\u0163i noi\u201d.<\/p>\n \n \nRom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 una dintre cele mai mari discrepan\u0163e pentru salarizarea brut\u0103 orar\u0103, se arat\u0103 \u00eentr-un studiu Eurostat. Cei mai bine pl\u0103ti\u0163i 10% dintre rom\u00e2ni c\u00e2\u015ftig\u0103, \u00een medie, de 4,6 ori mai mult dec\u00e2t cei mai slab pl\u0103ti\u0163i. La nivel european, Rom\u00e2nia este dep\u0103\u015fit\u0103 doar de Polonia, cu 4,7 ca nivel de discrepan\u0163\u0103. De fapt, Rom\u00e2nia se afl\u0103 printre statele membre cu cel mai mare num\u0103r de lucr\u0103tori cu salarii mici. Ordinea statelor cu cel mai mare num\u0103r de lucr\u0103tori \u00een categoria cu salarii mici este urm\u0103toarea: Letonia (25,5%), Rom\u00e2nia (24,4%), Lituania (24%) \u015fi Polonia (23,6%). Pe ansamblul Uniunii Europene, unul din \u015fase lucr\u0103tori e inclus \u00een aceast\u0103 categorie, statele membre unde acest num\u0103r este redus fiind Suedia (2,6%), Belgia (3,8%) \u015fi Finlanda (5,3%).<\/p>\n \n\u201e\u00cen mod natural ar fi fost de a\u015fteptat ca decalajele s\u0103 se mic\u015foreze \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi celelalte state membre, \u015fi, mai ales, \u00eentre regiunile Rom\u00e2niei. Ei, bine, fa\u0163\u0103 de 2007 \u2013 anul ader\u0103rii \u2013 aceast\u0103 coeziune s-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it. Cu alte cuvinte, \u00een loc s\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103m to\u0163i, dar cu prec\u0103dere cei r\u0103ma\u015fi \u00een urm\u0103, au c\u00e2\u015ftigat cei mai puternici, mai competitiv\u201d, spune Radu Kubinschi, director consultan\u0163\u0103 \u00een management la Deloitte Rom\u00e2nia.<\/p>\n \nRaportul dintre cei mai bine pl\u0103ti\u0163i rom\u00e2ni \u015fi salariul mediu include Rom\u00e2nia tot \u00een categoria statelor membre cu cele mai mari discrepan\u0163e. Media salariului brut orar este de 2,5 ori mai mic\u0103 dec\u00e2t cea pentru salariile de top. Aceea\u015fi diferen\u0163\u0103 este \u00eenregistrat\u0103 \u00een Bulgaria, Cipru \u015fi Polonia, \u00een timp ce Portugalia se claseaz\u0103 pe primul loc \u00eentre statele membre, cu o diferen\u0163\u0103 2,8. La polul opus se afl\u0103 Danemarca \u015fi Suedia, unde o or\u0103 de lucru este pl\u0103tit\u0103 \u00een medie cu doar 1,7 ori mai pu\u0163in dec\u00e2t \u00een categoria de v\u00e2rf. Astfel, un muncitor din Rom\u00e2nia care prime\u015fte o remunera\u0163ie medie pentru ora de lucru c\u00e2\u015ftig\u0103 doar de 1,9 ori mai mult dec\u00e2t salariul minim orar. Aceea\u015fi disparitate se \u00eenregistreaz\u0103 \u015fi \u00een Germania, Polonia, Irlanda \u015fi Polonia. Cea mai mic\u0103 diferen\u0163\u0103 este \u00eenregistrat\u0103 \u00een Suedia (1,3), iar cea mai mare \u00een Estonia (2,0).<\/p>\n \nReferitor la nivelul mediu de salarizare raportat \u00een euro, studiul Eurostat arat\u0103 c\u0103 un rom\u00e2n c\u00e2\u015ftig\u0103 brut, \u00een medie, doi euro pe or\u0103, ocup\u00e2nd astfel penultimul loc la nivel european, dup\u0103 bulgari, care c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00een medie doar 1,7 euro. La polul opus se situeaz\u0103 Danemarca, unde un muncitor prime\u015fte o remunera\u0163ie orar\u0103 brut\u0103 de 25,5 euro. Potrivit raportului citat, perspectivele de cre\u015ftere sunt \u00eens\u0103 limitate de incertitudinile politice, de cre\u015fterea economic\u0103 lent\u0103 \u00een \u0163\u0103rile din afara UE \u015fi de \u00eencetinirea comer\u0163ului mondial.<\/p>\n <\/p>\n \n\u201e\u00cen 2017, cre\u015fterea economic\u0103 din Europa va avea de \u00eenfruntat provoc\u0103ri \u015fi mai mari dec\u00e2t cele care se prefigurau \u00een prim\u0103vara acestui an. Ve\u015ftile \u00eembucur\u0103toare sunt c\u0103 a crescut ritmul de creare a locurilor de munc\u0103, stimulat de reformele recente din multe \u0163\u0103ri, s-au redus deficitele publice din zona euro, s-au relansat investi\u0163iile \u015fi s-a intensificat comer\u0163ul \u00een interiorul UE. Vremurile sunt \u00eens\u0103 nesigure \u015fi instabile, a\u015fa c\u0103 trebuie s\u0103 facem tot ce putem pentru a men\u0163ine \u015fi consolida redresarea economic\u0103 \u015fi pentru a ne asigura c\u0103 toate segmentele societ\u0103\u0163ii simt beneficiile acesteia\u201d, a declarat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice \u015fi financiare, impozitare \u015fi vam\u0103.<\/p>\n \nDe\u015fi economiile \u0163\u0103rilor membre continu\u0103 s\u0103 evolueze foarte diferit, PIB-ul UE a dep\u0103\u015fit acum valoarea pe care o avea \u00eenaintea crizei, ajung\u00e2nd \u00een 2015 la 14,635 de miliarde de euro. Se estimeaz\u0103 c\u0103 activitatea economic\u0103 \u00een toate statele membre va r\u0103m\u00e2ne pe o curb\u0103 ascendent\u0103.<\/p>\n \n \n\u015ei ocuparea for\u0163ei de munc\u0103 \u00een UE \u015fi \u00een zona euro a crescut \u00een 2016 cu 1,4 % \u2013 un ritm mai rapid dec\u00e2t \u00een orice alt an din 2008 \u00eencoace. Se estimeaz\u0103 c\u0103 vor ap\u0103rea noi locuri de munc\u0103 datorit\u0103 cre\u015fterii economice generate de sporirea cererii pe pia\u0163a intern\u0103, major\u0103rilor salariale moderate, m\u0103surilor de politic\u0103 bugetar\u0103 \u015fi reformelor structurale din unele state membre. Ocuparea for\u0163ei de munc\u0103 ar urma s\u0103 creasc\u0103 \u00een continuare moderat \u00een 2017 \u015fi 2018. De asemenea, potrivit Eurostat, se a\u015fteapt\u0103 ca \u015fomajul \u00een UE s\u0103 fie stabilit la 8,6 % \u00een 2016, apoi s\u0103 scad\u0103 la 8,3 % \u00een 2017 \u015fi la 7,9 % \u00een 2018. Pentru compara\u0163ie, rata \u015fomajului a atins punctul maxim, de 12%, \u00een 2013 \u015fi punctul minim, de 7,5 %, \u00een 2007.<\/p>\n \nOdat\u0103 cu intrarea \u00een Uniunea European\u0103, \u015fi por\u0163ile \u0163\u0103rilor din vest s-au deschis \u015fi accesul c\u0103tre pie\u0163ele europene de munc\u0103 a devenit mai facil. Tot mai mul\u0163i rom\u00e2ni au plecat \u00een Europa Occidental\u0103 \u00een c\u0103utarea unui trai mai bun. De aceea, aproximativ 2,5 milioane de rom\u00e2ni au emigrat pe perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 din \u0163ar\u0103 \u015fi al\u0163i circa 500.000 au plecat pe termen scurt \u00een alte \u0163\u0103ri \u00een ultimul deceniu. Mirajul salariilor mari, dar \u015fi lipsa locurilor de munc\u0103 din \u0163ar\u0103 au determinat popula\u0163ia cu v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara, iar consecin\u0163ele au fost deopotriv\u0103 pozitive \u015fi negative.<\/p>\n \nDin 2006 p\u00e2n\u0103 \u00een 2015, rom\u00e2nii din str\u0103in\u0103tate au trimis acas\u0103 peste 52 miliarde de euro, cu mult peste nivelul investi\u0163iilor str\u0103ine din aceea\u015fi perioad\u0103 (de circa 41 miliarde de euro \u00een ultimii zece ani). \u201eDin perspectiva celor r\u0103ma\u015fi acas\u0103, c\u00e2\u015ftigurile au fost mari, pentru c\u0103 banii veni\u0163i de la migran\u0163i au fost considerabili \u015fi continu\u0103 s\u0103 fie importan\u0163i. Totu\u015fi, este firesc s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m la o sc\u0103dere a volumului remiten\u0163elor odat\u0103 cu cre\u015fterea v\u00e2rstei medii a diasporei rom\u00e2ne\u015fti \u00een str\u0103in\u0103tate. Cu c\u00e2t rom\u00e2nii emigran\u0163i stau mai mult acolo, cu at\u00e2t vor veni mai pu\u0163ini bani \u00een \u0163ar\u0103\u201d, explic\u0103 profesorul Dumitru Sandu, de la Facultatea de Sociologie \u015fi Asisten\u0163\u0103 Social\u0103 din cadrul Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, pentru Ziarul Financiar. \u201eLibera circula\u0163ie a persoanelor a dus la un exod al rom\u00e2nilor \u00een Occident. Ceea ce a dezechilibrat inclusiv zone care \u0163in de securitatea na\u0163ional\u0103, a\u015fa cum este s\u0103n\u0103tatea\u201d, comenteaz\u0103 Rare\u015f M\u0103cinic\u0103.<\/p>\n \nMigra\u0163ia a avut efecte negative \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte alte aspecte ale popula\u0163iei, cum ar fi problemele legate de situa\u0163iile copiilor r\u0103ma\u015fi singuri acas\u0103 pentru c\u0103 p\u0103rin\u0163ii au plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate sau de cre\u015fterea num\u0103rului de divor\u0163uri \u00een zonele \u00een care s-au \u00eenregistrat plec\u0103ri mai intense ale locuitorilor.<\/p>\n \n \nPe de alt\u0103 parte, \u00een Rom\u00e2nia a avut loc \u015fi o maturizare a rela\u0163iei dintre autorit\u0103\u0163i \u015fi contribuabili, fapt semnalat \u015fi de \u015feful PwC Rom\u00e2nia, care spune c\u0103 \u00een 2007 Rom\u00e2nia \u201eavea transpus\u0103 \u00een linii mari legisla\u0163ia comunitar\u0103, dar modul de interpretare \u015fi de aplicare a acesteia r\u0103m\u0103sese \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 cel cu care autorit\u0103\u0163ile erau obi\u015fnuite. \u00cen urm\u0103 cu un deceniu ar fi fost de neconceput ca statul s\u0103 datoreze unui contribuabilul dob\u00e2nzi pentru rambursarea cu \u00eent\u00e2rziere a TVA. Iat\u0103 c\u0103 \u00een urma unui litigiu \u00een care s-a reclamat rambursarea de TVA \u015fi plata de dob\u00e2nzi de c\u0103tre ANAF, Curtea European\u0103 de Justi\u0163ie a consfin\u0163it acest drept al contribuabilului. Este vorba de cazul rafin\u0103riei Steaua Rom\u00e2n\u0103\u201d.<\/p>\n \nDe-a lungul ultimului deceniu, unele afaceri au prosperat, altele s-au pr\u0103bu\u015fit \u015fi, \u00een general, au c\u00e2\u015ftigat cele care au reu\u015fit s\u0103 se adapteze la noile norme ale UE; au pierdut cei care au r\u0103mas bloca\u0163i \u00een ideile vechi. \u00cen aceste condi\u0163ii C\u0103t\u0103lin Olteanu, director general al firmei de logistic\u0103 FM Rom\u00e2nia, vede \u201eun grad de ipocrizie sau utopie\u201d \u00een politica UE. \u201eS\u0103 crezi c\u0103, de pild\u0103, ceva care func\u0163ioneaz\u0103 \u00een cultura vestic\u0103 va merge de la sine \u00een economiile central europene sau balcanice ne duce spre lipsa de informare. S\u0103 impui atunci c\u00e2nd nu reuse\u015fti s\u0103 \u00eei convingi, e \u015fi mai r\u0103u. \u00cen cele din urm\u0103 \u015fi vesticii au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 se adapteze la noi – pentru c\u0103 aveau nevoie \u00een egal\u0103 m\u0103sura de for\u0163a de munc\u0103 dar \u015fi de pia\u0163a local\u0103, dar \u015fi noi am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 colabor\u0103m cu ei. \u00cen mod cert, Rom\u00e2nia la nivel macro a \u00eenv\u0103\u0163at, s-a educat \u00een colaborarea cu UE \u015fi a avut de c\u00e2\u015ftigat\u201d, spune C\u0103t\u0103lin Olteanu. Dup\u0103 10 ani de la aderare, Drago\u015f Dinu, CEO al Tiriac Holdings, remarc\u0103 principala caracteristic\u0103 a mediului de business postaderare ca fiind o cre\u015ftere a profesionalismului. \u201eAccesul la informa\u0163ie din afar\u0103, schimbul de idei, de competen\u0163e, odat\u0103 cu p\u0103trunderea mai multor expa\u0163i \u00een mediul de business local, care au venit cu abord\u0103ri diferite, a avut o contribu\u0163ie la cre\u015fterea profesionalismului pe plan local. \u00cen plus, companiile au \u00een\u0163eles c\u0103 pentru a fi competitive \u00een context european, trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi creasc\u0103 standardele de lucru, calitatea produselor \u015fi a serviciilor.\u201d<\/p>\n <\/p>\n \nDinu a mai spus c\u0103 Rom\u00e2nia se \u00eendreapt\u0103 spre o repozi\u0163ionare \u00een raport cu UE. \u201eDac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum eram privi\u0163i \u00een special ca o pia\u0163\u0103 cu for\u0163\u0103 de munc\u0103 ieftin\u0103, \u00een prezent, datorit\u0103 rezultatelor \u00een special din domeniul IT, facem pa\u015fi \u00eencrez\u0103tori spre o pozi\u0163ionare \u00een zona serviciilor care aduc o plus valoare notabil\u0103 la un cost competitiv.\u201d<\/p>\n \n \nAndrei Benghea-M\u0103l\u0103ie\u015f de la EY Rom\u00e2nia identific\u0103 faptul c\u0103 cel mai mult de pierdut au avut industria grea \u201elipsit\u0103 de capital\u201d, pie\u0163ele de desfacere \u201ef\u0103r\u0103 acces la progresul tehnologic\u201d, iar de c\u00e2\u015ftigat au avut \u201eantreprenorii locali sau interna\u0163ionali care au fost capabili s\u0103 se adapteze la industrii oportuniste cum ar fi lohn-ul \u00een zon\u0103 textil\u0103, centrele de servicii suport\u201d<\/p>\n \nPe de alt\u0103 parte, Gabriel Sincu, director executiv \u00een cadrul departamentului de asisten\u0163\u0103 fiscal\u0103 al EY Rom\u00e2nia consider\u0103 c\u0103 nu \u201eau existat perdan\u0163i \u00een acest joc, \u00een condi\u0163iile \u00een care PIB-ul Rom\u00e2niei a crescut de la cca 98 mld. euro \u00een 2006 la peste 160 mld. euro \u00een 2016. Iar din asta a c\u00e2\u015ftigat at\u00e2t contribuabilul rom\u00e2n (impozitul de 16% a fost poate cel mai bun lucru care ni s-a \u00eent\u00e2mplat din perspectiv\u0103 fiscal\u0103 \u00een perioad\u0103 asta), c\u00e2t \u015fi statul, care are acum de administrat un buget semnificativ mai mare\u201d.<\/p>\n \nG\u00e2ndire, munc\u0103 \u015fi imagine<\/strong><\/p>\n \n\u201eZece ani \u00een Uniunea European\u0103, pentru Rom\u00e2nia, \u00eenseamn\u0103 zece ani de cre\u015ftere, de dezvoltare, de consolidare a democra\u0163iei. Pentru oamenii din Rom\u00e2nia, zece ani \u00een Uniunea European\u0103 se pot vedea aproape zilnic, de la tinerii care au posibilitatea s\u0103 studieze, s\u0103 aib\u0103 experien\u0163e profesionale \u00een \u0163\u0103ri din Uniunea European\u0103, p\u00e2n\u0103 la primarul de comun\u0103 rural\u0103, care, cu fonduri europene, a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 pentru s\u0103teni un drum mai ac\u0103t\u0103rii\u201d, a declarat fostul premier, Dacian Ciolo\u015f. Fostul premier a mai afirmat c\u0103 din punct de vedere profesional el este produsul apropierii \u015fi integr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103. Experien\u0163a sa \u00een cadrul institu\u0163iilor europene care a \u00eenceput din perioada studen\u0163iei \u015fi a culminat cu cei cinci ani \u00een care a fost comisar european pentru agricultur\u0103 \u015fi dezvoltare rural\u0103.<\/p>\n \nAderarea la UE este v\u0103zut\u0103 pozitiv \u015fi de Leonard Orban, primul comisar european al Rom\u00e2niei, care spune c\u0103 \u0163ara noastr\u0103 s-a transformat \u201emajor, dup\u0103 p\u0103rerea mea, \u00een beneficiul rom\u00e2nilor; (…) dac\u0103 m\u0103 uit acum retrospectiv, \u00eemi dau seama c\u0103 \u00eentr-o serie \u00eentreag\u0103 de domenii am realizat mai mult dec\u00e2t ne a\u015fteptam la acel moment. Direc\u0163ia pe care mergem este benefic\u0103, ne va permite \u00een contiunare s\u0103 ne consolid\u0103m ca stat \u015fi le va permite cet\u0103\u0163enilor rom\u00e2ni s\u0103 fie mai prosperi \u015fi mai siguri cu privire la viitorul lor\u201d.<\/p>\n \n \nNu numai politicienii apreciaz\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 petrecut\u0103 \u00een interiorul UE, ci \u015fi oameni de afaceri. \u201eConsider aderarea \u015fi integrarea Rom\u00e2niei \u00een UE un success \u015fi o imens\u0103 deschidere spre mai bine, pentru poporul rom\u00e2n. Sigur, aderarea are \u015fi dezavantaje, dar le putem transforma \u00een avantaje, g\u00e2ndind \u015fi apoi muncind\u201d, spune Alexandru Rizea, fondatorul produc\u0103torului de mobilier Lemet.<\/p>\n \n\u00cen tot acest ansamblu, rolul imaginii este esen\u0163ial. C\u0103t\u0103lin Olteanu sumarizeaz\u0103: \u201eCu regret, constat c\u0103 am devenit \u0163ara de ar\u0103tat cu degetul. Din p\u0103cate PR\u2011ul de \u0163ar\u0103 nu a f\u0103cut nimic pentru imaginea noastr\u0103. Particip\u0103rile la evenimentele europene au fost dezastru, reputa\u0163ia negativ\u0103 a unei minorit\u0103\u0163i a devenit brand de \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een ciuda unei gr\u0103mezi de lucruri bune pe care le face sau le d\u0103 Rom\u00e2nia Uniunii, suntem v\u0103zu\u0163i ca o povar\u0103 de \u0163inut \u00een spate. Libera circula\u0163ie venit\u0103 la pachet cu intrarea \u00een UE parc\u0103 s-a \u00eentors \u00eempotriva noastr\u0103\u201d. Totu\u015fi, puncteaz\u0103 C\u0103t\u0103lin Olteanu, \u00eentre atuurile Rom\u00e2niei se num\u0103r\u0103 faptul c\u0103 este o \u0163ar\u0103 stabil\u0103, \u201e\u00een ciuda balamucului politic balcanic\u201d, o pia\u0163\u0103 de desfacere destul de mare, \u201echiar dac\u0103 sensibil\u0103 la pre\u0163\u201d, \u015fi c\u0103 este o \u0163ar\u0103 \u201e\u00een care po\u0163i face afaceri, \u00een care merit\u0103 s\u0103 investe\u015fti\u201d.<\/p>\n \nUltimii 10 ani reprezint\u0103 o perioad\u0103 de progres pentru Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 unele lucruri nu se schimb\u0103 la fel de rapid, iar altele nu se modific\u0103 deloc. Soba cu lemne este, \u00eenc\u0103, cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 modalitate de \u00eenc\u0103lzire a locuin\u0163elor. Potrivit celor mai recente statistici disponibile, la nivelul \u0163\u0103rii numai 45,71% din locuin\u0163e sunt \u00eenc\u0103lzite prin sistemul centralizat de \u00eenc\u0103lzire sau cu central\u0103 termic\u0103 proprie – cel mai adesea alimentat\u0103 cu gaze naturale. \u00cen rest, jum\u0103tate de Rom\u00e2nie se \u00eenc\u0103lze\u015fte cu soba cu lemne, 46,29% dintre locuin\u0163e apel\u00e2nd la aceast\u0103 modalitate. Potrivit datelor din recens\u0103m\u00e2ntul popula\u0163iei din 2011, \u00een Rom\u00e2nia sunt circa 8,5 milioane de locuin\u0163e, din care 4,6 milioane sunt \u00een mediul urban.<\/p>\n \n\u201eAdev\u0103rul este c\u0103 \u00een ace\u015fti 10 ani Rom\u00e2nia a f\u0103cut progrese semnificative, inclusiv \u00een ceea ce prive\u015fte \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea mediului economic \u015fi a nivelului de trai, iar ce pot spune din propria experien\u0163\u0103 este c\u0103 investitorii str\u0103ini care vin \u00een Rom\u00e2nia sunt cel mai adesea pl\u0103cut surprin\u015fi de situa\u0163ia de aici\u201d, spune Simion.<\/p>\n \nCe s-a schimbat la modul de a face afaceri \u00eenainte \u015fi dup\u0103 aderare? \u201ePrincipala diferen\u0163\u0103 vine din nevoia de adaptare a legisla\u0163iei la normele europene. Dac\u0103 \u00een anumite cazuri acestea au dus la simplific\u0103ri \u015fi ajutor pentru mediul de business, \u00een altele au dus la complica\u0163ii. O alt\u0103 component\u0103 important\u0103 a venit din taxabilitate, \u015fi mai ales din taxele de vam\u0103, care au disp\u0103rut pentru mediul intracomunitar\u201d, explic\u0103 Olteanu.<\/p>\n <\/p>\n \nUn viitor nesigur<\/strong><\/p>\n \nDup\u0103 anii \u00een care Europa a fost zguduit\u0103 de criza economic\u0103, a ap\u0103rut un nou test pentru b\u0103tr\u00e2nul continent: exitul Marii Britanii. O decizie care poate s\u0103 devin\u0103 un precedent ce amenin\u0163\u0103 \u201evisul european\u201d. \u00cen plus, Uniunea s-a confruntat \u015fi cu valul de emigran\u0163i din Siria, a \u00eent\u00e2mpinat dificult\u0103\u0163i \u00een gestionarea crizei din Ucraina, iar popularitatea UE \u00een r\u00e2ndul cet\u0103\u0163enilor din Europa Occidental\u0103 se afl\u0103 la cel mai sc\u0103zut nivel de popularitate.<\/p>\n \n\u00cen ultimii ani, num\u0103rul euroscepticilor a crescut, iar extremi\u015fti de dreapta au c\u00e2\u015ftigat popularitate \u00een toate \u0163\u0103rile din Europa. \u201eAm speran\u0163a c\u0103, \u00een ciuda acestor dificult\u0103\u0163i, construc\u0163ia european\u0103 va rezista, pentru c\u0103 Uniunea European\u0103 este o construc\u0163ie politic\u0103 unic\u0103, ce a creat o zon\u0103 de pace \u015fi prosperitate f\u0103r\u0103 precedent \u00een Europa. Sper c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 cet\u0103\u0163enii europeni vor alege aceast\u0103 cale \u00eempreun\u0103 (…). Izolarea \u00een spatele grani\u0163elor na\u0163ionale nu este o solu\u0163ie viabil\u0103, ci doar una pe termen scurt\u201d, comenteaz\u0103 Simion obstacolele cu care UE s-a confruntat \u00een ultimii ani.<\/p>\n \nCea mai lung\u0103 noapte a Europei, din 24 iunie 2016, cea \u00een care au devenit clare rezultatele votan\u0163ilor din Marea Britanie, au ar\u0103tat cum s-au r\u0103sturnat toate sondajele. Britanicii au ales. \u0162ara lor a devenit primul stat care p\u0103r\u0103se\u015fte UE. Celelalte \u0163\u0103ri \u00ee\u015fi manifest\u0103 \u00een continuare \u00eengrijorarea fa\u0163\u0103 de viitorul construc\u0163iei europene; o declara\u0163ie recent\u0103 a unui oficial italian sintetizeaz\u0103 modul \u00een care restul statelor se raporteaz\u0103 la situa\u0163ie: \u201eDepinde de celelalte 27 de guverne s\u0103 relanseze Europa. Aceasta a fost politica noastr\u0103; acesta a fost \u0163elul nostru \u00een cadrul guvernului Renzi. Este clar acum c\u0103 Europa pierde un actor politic important \u00een procesul s\u0103u de relansare\u201d, a spus Sandro Gozi, ministrul italian al afacerilor europene. \u201eCred c\u0103 \u00eenceputul dezinteg\u0103ririi UE s-a declan\u015fat odat\u0103 cu Brexitul.\u201d<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n