{"id":141771,"date":"2017-01-09T10:03:00","date_gmt":"2017-01-09T10:03:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=141771"},"modified":"2017-01-09T10:03:00","modified_gmt":"2017-01-09T10:03:00","slug":"personalitatea-anului-consumatorul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=141771","title":{"rendered":"Personalitatea anului: Consumatorul"},"content":{"rendered":"

\nMotiva\u0163ie:<\/p>\n

\nBusiness Magazin a acordat titlul \u201epersonalitatea anului\u201d consumatorului rom\u00e2n, deoarece plusurile din consum au dus la o cre\u015ftere economic\u0103 peste a\u015ftept\u0103rile anali\u015ftilor. Astfel, consumatorul rom\u00e2n este cel care a pus \u00een mi\u015fcare ro\u0163ile sistemului economic rom\u00e2nesc \u00een 2016.<\/p>\n

\n\u201eConsumul cre\u015fte, economia duduie\u201d, \u201eC\u00e2t mai poate cre\u015fte consumul \u00een Rom\u00e2nia?\u201d Sau \u201eEste aceast\u0103 cre\u015ftere sustenabil\u0103?\u201d Sunt titluri pe care le-am v\u0103zut \u015fi rev\u0103zut anul trecut. Pe m\u0103sur\u0103 ce consumatorii s-au \u00eendreptat tot mai des c\u0103tre casele de marcat, pun\u00e2nd capitalul \u00een mi\u015fcare, indicii economici au reac\u0163ionat pe m\u0103sur\u0103, duc\u00e2nd Rom\u00e2nia \u00een topul statelor cu cea mai bun\u0103 cre\u015ftere economic\u0103 din Uniunea European\u0103. Dar consumul s-a dovedit, \u00een alte r\u00e2nduri, insuficient pentru o cre\u015ftere pe termen lung; care sunt factorii care au dus la acest fenomen, ce industrii au beneficiat \u015fi cum se va manifesta consumul \u00een 2017 sunt \u00eentreb\u0103rile la care acest material \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103.<\/p>\n

\nPrincipalul motor ce a contribuit la aceast\u0103 cre\u015ftere este consumul privat. \u201eConsumul a fost impulsionat de cre\u015fterea venitului mediu, reducerea ratei \u015fomajului, sc\u0103derea pre\u0163urilor la anumite produse. De asemenea, \u00eencep\u00e2nd cu 2016, \u015fi reducerea cotei de TVA a avut un rol major \u00een cre\u015fterea consumului. Potrivit Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103, banii trimi\u015fi de rom\u00e2nii care muncesc \u00een str\u0103in\u0103tate au impulsionat, \u00een primele trei luni ale anului 2016, v\u00e2nz\u0103rile cu am\u0103nuntul\u201d, spune Dan B\u0103din, partener coordonator servicii fiscale \u015fi juridice \u00een cadrul Deloitte Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u0162in\u00e2nd cont de previziunile pentru anul acesta, B\u0103din se a\u015fteapt\u0103 ca \u015fi consumul s\u0103 creasc\u0103 \u00een valori absolute. \u201eRaport\u00e2ndu-ne \u00eens\u0103 la cre\u015fterea din acest an, impulsionat\u0103 \u015fi de reducerea TVA-ului, ne a\u015ftept\u0103m ca aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 ascendent\u0103 s\u0103 fie mai limitat\u0103 \u00een 2017. \u00cen plus, consumul este influen\u0163at \u00een mare m\u0103sur\u0103 de optimismul popula\u0163iei, iar acesta \u0163ine de contextul macroeconomic \u015fi geopolitic care pot s\u0103 impulsioneze sau nu cre\u015fterea.\u201d<\/p>\n

\nCu cea mai mare cre\u015ftere economic\u0103 din toate \u0163\u0103rile Uniunii Europene, \u00een Rom\u00e2nia optimismul a revenit \u015fi se reflect\u0103 deopotriv\u0103 \u00een co\u015furile de cump\u0103r\u0103turi, dar \u015fi \u00een dispozi\u0163ia angajatorilor de a cre\u015fte num\u0103rul salaria\u0163ilor. Pentru 2016 \u015fi 2017, prognoza UniCredit pentru cre\u015fterea economic\u0103 din Rom\u00e2nia este de circa 4% pentru Rom\u00e2nia, \u015fi, respectiv, circa 3,5%, fiind campioni \u00een regiune, afirm\u0103 Dan Buc\u015f\u0103, lead CEE economist \u00een cadrul UniCredit Bank.<\/p>\n

\nEl spune c\u0103 previziunea institu\u0163iei financiare pe care o reprezint\u0103 este mai pesimist\u0103 dec\u00e2t cele ale guvernului \u015fi ale BNR, care v\u0103d cre\u015fterea \u00een jurul a 5%. \u201eNoi vedem un impact mai mare al importurilor \u015fi credem \u015fi c\u0103 \u00een trimestrul II am avut un efect de baz\u0103 din agricultur\u0103. \u00cen majoritatea \u0163\u0103rilor din regiune, cre\u015fterea de anul viitor va fi mai mic\u0103 dec\u00e2t anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem c\u0103 am ajuns la v\u00e2rful ciclului economic, nu numai \u00een Rom\u00e2nia, ci \u00een regiune, \u00een general.\u201d UniCredit vede posibil\u0103 o accelerare a cre\u015fterii pentru foarte pu\u0163ine \u0163\u0103ri \u2013 Ungaria \u015fi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi m\u0103re\u015fte decalajul fa\u0163\u0103 de alte \u0163\u0103ri, suntem \u015fi mai campioni dec\u00e2t \u00een privin\u0163a cre\u015fterii economice. Iar Dan Buc\u015f\u0103 arat\u0103 c\u0103 poten\u0163ialul de cre\u015ftere al Rom\u00e2niei se plaseaz\u0103 la 2-2,5%, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 rata de cre\u015ftere a consumului este dubl\u0103, salariile fiind motorul acestor plusuri. \u201eMotivul pentru care consumul nu poate s\u0103 \u0163in\u0103 cre\u015fterea peste 5% este c\u0103 de\u015fi consum\u0103m foarte mult, import\u0103m tot excesul de consum. Suntem singurii care facem asta, polonezii erau ca noi, dar au \u00eenceput \u015fi ei s\u0103 produc\u0103 mai mult\u201d, adaug\u0103 Dan Buc\u015f\u0103.<\/p>\n

\nConsumul privat este cel care a \u00eempins economia \u00eenainte; dar aceast\u0103 cre\u015ftere s-a temperat spre finalul anului: dac\u0103 \u00een luna mai vorbeam de un plus de 18% al consumului privat, \u00een luna octombrie aceast\u0103 rat\u0103 sc\u0103zuse p\u00e2n\u0103 la 8%. Potrivit INS, cifra de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata (cu excep\u0163ia comer\u0163ului cu autovehicule \u015fi motociclete), \u00een termeni nominali, a \u00eenregistrat o cre\u015ftere cu 7,8% \u00een primele 10 luni ale anului 2016 comparativ cu perioada similar\u0103 din 2015. Aceasta s-a datorat, \u00een principal, comer\u0163ului cu ridicata al altor ma\u015fini, echipamente \u015fi furnituri (+26,2%), al produselor agricole brute \u015fi al animalelor vii (+17,2%), al comer\u0163ului cu ridicata nespecializat (+13,0%), al produselor alimentare, b\u0103uturilor \u015fi al tutunului (+10,7%). Sc\u0103deri au \u00eenregistrat activit\u0103\u0163ile de intermediere \u00een comer\u0163ul cu ridicata (-4,3%) \u015fi comer\u0163ul cu ridicata specializat al altor produse (-1,2%).<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nO consecin\u0163\u0103 pozitiv\u0103 este cre\u015fterea PIB, cu impact direct asupra cre\u015fterii economice. Pe fondul plusurilor din consum, \u00een primul trimestru al anului trecut, PIB a crescut la 1,6% fa\u0163\u0103 de trimestrul anterior \u015fi cu 4,3% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 \u00een 2015, conform datelor publicate de INS. De asemenea, potrivit Eurostat, Rom\u00e2nia a avut cel mai accelerat ritm de cre\u015ftere a PIB din UE \u00een lunile aprilie-iunie.<\/p>\n

\nAcest avans are \u00eens\u0103 \u015fi efecte ce se pot dovedi riscante pe termen lung, a\u015fa cum este cre\u015fterea accelerat\u0103 a gradului de \u00eendatorare. \u201eLa nivelul popula\u0163iei, evolu\u0163ia consumului a determinat \u015fi va angrena \u00een continuare o cre\u015ftere a gradului de \u00eendatorare\u201d, crede Dan B\u0103din. Dar venitul suplimentar al rom\u00e2nilor este mai degrab\u0103 cheltuit dec\u00e2t economisit. \u00cen ultimii patru ani, potrivit statisticilor, \u00een Rom\u00e2nia existau mai multe credite dec\u00e2t economii. \u201eCreditul de consum \u00een Rom\u00e2nia este deja la valori mai mari, comparativ cu \u0163\u0103rile din jur, acest lucru realiz\u00e2ndu-se \u00een condi\u0163iile unei reduceri a ratei de economisire. Este posibil ca acesta s\u0103 fie un indicator ce reflect\u0103 c\u0103 o astfel de cre\u015ftere a consumului va suferi corec\u0163ii, \u00een viitor, fie prin, sper\u0103m, maturizarea consumatorilor, care se vor \u00eendrepta mai mult c\u0103tre economisire \u015fi investi\u0163ii pe termen lung, fie prin corec\u0163ii negative, generate de pia\u0163\u0103.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\nCUM V\u0102D COMPANIILE DIN ROM\u00c2NIA CRE\u015eTEREA CONSUMULUI?<\/p>\n

\n\u201eConsumul este doar una dintre componentele care formeaz\u0103 Produsul Intern Brut \u00eentr-o economie na\u0163ional\u0103, ar trebui de asemenea stimulate investi\u0163iile\u201d, crede Vasile Andrei Vita, fondator al Vitacom Electronics. \u201eUn alt element \u00eengrijor\u0103tor este faptul c\u0103 aceast\u0103 cre\u015ftere a consumului a avut la baz\u0103 importurile, deficitul comercial avans\u00e2nd cu peste 30% \u00een 2016.\u201d
\n\u00cen 2016 compania Vitacom Electronics a consemnat o cre\u015ftere a cifrei de afaceri cu circa 16%, mare parte a v\u00e2nz\u0103rilor fiind realizate c\u0103tre alte persoane juridice; ponderea v\u00e2nz\u0103rilor c\u0103tre persoane fizice \u00een totalul cifrei de afaceri, explic\u0103 Vasile Andrei Vita, e de 15%. \u201e\u00cen cadrul magazinelor proprii pe care le avem, valoarea medie a bonului a crescut cu circa 10%. De asemenea, per total Vitacom Electronics, valoarea medie a valorii produselor aflate pe un document de livrare a crescut cu 22%\u201d, spune fondatorul Vitacom.<\/p>\n

\nC\u00e2t despre apetitul rom\u00e2nilor pentru produse mai scumpe, Vasile Andrei Vita spune c\u0103 nu a observat o asemenea schimbare \u00een comportamentul clien\u0163ilor s\u0103i, produsele ieftine fiind \u00een continuare cele mai c\u0103utate.
\n\u201eCre\u015fterea consumului a avut la baz\u0103 cre\u015fterea puterii de cump\u0103rare a popula\u0163iei, odat\u0103 cu cre\u015fterile veniturilor salariale, iar un impact pozitiv l-a avut \u015fi sc\u0103derea TVA de la 1 ianuarie 2016\u201d, remarc\u0103 Vasile Andrei Vita. \u201eApreciem c\u0103 \u015fi \u00een anul 2017 va continua aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 de cre\u015ftere a consumului.\u201d Principala consecin\u0163\u0103 a cre\u015fterii consumului, crede el, va fi continuarea cre\u015fterii economice.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u201e2016 a fost un an bun pentru Kaufland Rom\u00e2nia \u015fi pentru pia\u0163a de retail \u00een general\u201d, spune Valer Hanca\u015f, manager corporate affairs & comunicare Kaufland Rom\u00e2nia. \u201ePia\u0163a local\u0103 este \u00een plin\u0103 dezvoltare, lucru pozitiv, deoarece concuren\u0163a \u015fi competitivitatea se transform\u0103 \u00een avantaje pentru consumator. Mai este loc de extindere a retailului \u00een Rom\u00e2nia.\u201d Reprezentantul Kaufland mai spune c\u0103 studiile disponibile la nivel european arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia are cea mai mare cre\u015ftere a valorii de retail per capita. \u201eDe asemenea, exist\u0103 un cumul de factori care au marcat 2016, printre care se num\u0103r\u0103 cre\u015fterea economiei \u015fi a consumului, reducerea cotei de TVA, cre\u015fterea competi\u0163iei \u00een retailul modern, acestea av\u00e2nd ca efect firesc cre\u015fterea valorii co\u015fului de cump\u0103r\u0103turi. Rom\u00e2nii se \u00eendreapt\u0103 spre produse de calitate maibun\u0103, sunt mai aten\u0163i la ce aleg.\u201d<\/p>\n

\nIar Hanca\u015f d\u0103 ca exemplu, o cre\u015ftere a interesului consumatorilor pentru produsele bio, motiv pentru care retailerul a lansat anul trecut marca proprie K-Bio, pentru sortimente ca br\u00e2nza din lapte acru sau produsele de panifica\u0163ie cu ov\u0103z \u015fi alac.
\nAnul care s-a \u00eencheiat a fost bun \u015fi pentru angaja\u0163i, explic\u0103 managerul Kaufland, prin m\u0103suri precum majorarea salariului minim al lucr\u0103torilor comerciali din companie; de la 1 martie 2017, venitul mediu \u00een companie va ajunge la 2.000 de lei brut, incluz\u00e2nd tichete de mas\u0103. \u00cen func\u0163ie de vechime, salariul unui lucr\u0103tor comercial poate ajunge p\u00e2n\u0103 la suma de 3.800 lei brut, cu sporuri \u015fi tichete de mas\u0103. Mai mult, compania a ad\u0103ugat o zi liber\u0103 \u00een plus la concediul de odihn\u0103.  <\/p>\n

\n\u201eNe p\u0103str\u0103m ritmul de cre\u015ftere, deschiz\u00e2nd circa 6-7 magazine pe an. Am ajuns \u00een prezent la o re\u0163ea de 112 magazine. \u00cen acela\u015fi timp, suntem \u00een plin proces de modernizare a magazinelor existente; investim circa 100 de milioane de euro pe an \u00een deschideri \u015fi moderniz\u0103ri\u201d, spune Valer Hanca\u015f referindu-se la evolu\u0163ia companiei \u00een 2016. Tot el poveste\u015fte c\u0103 anul trecut, compania pe care o reprezint\u0103 a lansat o serie de ini\u0163iative importante, \u00eentre care se num\u0103r\u0103 lansarea aplica\u0163iei Kaufland Scan & Pay, prin care clien\u0163ii \u00ee\u015fi pot face cump\u0103r\u0103turile cu telefonul \u00een magazin. \u201e\u00cen august 2016 am adus \u00een premier\u0103 pe \u00eentreaga pia\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia aceast\u0103 tehnologie digital\u0103 care scurteaz\u0103 timpul petrecut la cas\u0103 \u015fi permite clien\u0163ilor s\u0103-\u015fi scaneze singuri produsele puse \u00een co\u015f \u015fi s\u0103 le achite rapid doar ar\u0103t\u00e2nd telefonul mobil, la o cas\u0103 special\u0103. Conform calculelor noastre, timpul petrecut la casa de marcat este scurtat de trei ori \u00een acest fel.\u201d<\/p>\n

\nPia\u0163a de retail din Rom\u00e2nia este \u00eentr-un moment bun, ceea ce aduce a\u015ftept\u0103ri pozitive pentru 2017, crede Hanca\u015f. Cre\u015fterea competi\u0163iei \u00een pia\u0163\u0103 va continua, ceea ce se va traduce prin avantaje pentru clien\u0163i. \u201eDe asemenea, o alt\u0103 m\u0103sur\u0103 care va impulsiona pozitiv pia\u0163a este legat\u0103 de sc\u0103derea TVA-ului de la 20% la 19% la categoriile de produse nealimentare. Legea intr\u0103 \u00een vigoare de la 1 ianuarie 2017, \u00eens\u0103 Kaufland este prima companie care aplic\u0103 o reducere de pre\u0163uri echivalent\u0103 cu procentul de reducere a cotei de TVA mai devreme (din 10 decembrie 2016)\u201d, arat\u0103 managerul Kaufland. Modificarea cotei TVA de la 20% la 19% la o serie de produse (b\u0103uturi alcoolice, detergen\u0163i, produse de cur\u0103\u0163at, produse cosmetice, flori \u015fi plante necomestibile \u015fi alte produse nealimentare \u2013 cu excep\u0163ia articolelor care au cota de TVA 5%) echivaleaz\u0103 cu o sc\u0103dere a pre\u0163urilor de 0,83%, arat\u0103 reprezentantul liderului din pia\u0163a de retail.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u201eCre\u015fterea consumului are un rol important \u00een dezvoltarea economiei. M\u0103surile de reducere a pre\u0163urilor, majorarea salariilor sunt factori pe care \u00eei sus\u0163inem \u015fi care contribuie la cre\u015fterea nivelului de trai al oamenilor\u201d, afirm\u0103 \u015fi Valer Hanca\u015f.
\nUn sector extrem de important pentru economia Rom\u00e2niei este cel auto: potrivit reprezentan\u0163ilor Asocia\u0163iei Produc\u0103torilor \u015fi Importatorilor de Autovehicule (APIA), dup\u0103 primele 11 luni ale anului se consemna un volum total al v\u00e2nz\u0103rilor de autovehicule noi de 128.106 unit\u0103\u0163i, \u00een cre\u015ftere cu 16,7% fa\u0163\u0103 de 2015. Avansul a avut la baz\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, performan\u0163a autoturismelor, care \u00eenregistreaz\u0103 v\u00e2nz\u0103ri cu peste 16% mai mari. \u015ei pe plan european se consemnau, \u00een primele 11 luni din 2016, plusuri consistente ale v\u00e2nz\u0103rilor de autoturisme (+7,1%), cele mai mari pie\u0163e (care \u00eempreun\u0103 acoper\u0103 circa trei sferturi din totalul statelor membre UE) \u00eenregistr\u00e2nd cre\u015fteri importante: Fran\u0163a +5%, Germania +4,6%, Italia +16,5%, Spania +11,1% \u015fi UK +2,5%.<\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\nCu toate acestea, un factor de distorsiune a pie\u0163ei auto pe plan local \u015fi cu impact negativ asupra acesteia continu\u0103 s\u0103 \u00eel reprezinte afluxul de autovehicule rulate, marea lor majoritate nefiscalizate, \u201eceea ce face ca, anual, bugetul de stat s\u0103 piard\u0103 sute de milioane de euro. \u00cen acest context, \u00een primele 11 luni din 2016, \u00eenmatricul\u0103rile de autoturisme rulate provenite din import au atins un nou record, respectiv 280.000 de unit\u0103\u0163i, ceea ce \u00eenseamn\u0103 o cre\u015ftere de 23,4% comparativ cu anul 2015\u201d, notau reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei. Astfel, se poate vorbi despre \u201eo conjunctur\u0103 deloc favorabil\u0103\u201d, care a f\u0103cut ca, pe ansamblul primelor 11 luni din 2016, num\u0103rul autoturismelor rulate s\u0103-l dep\u0103\u015feasc\u0103 semnificativ pe cel \u00eenregistrat pe \u00eentreg anul anterior. Astfel, num\u0103rul autoturismelor rulate importate \u00een Rom\u00e2nia \u00een primele 11 luni din 2016 este de 3,3 ori mai mare dec\u00e2t cel al autoturismelor noi (din produc\u0163ia intern\u0103 \u015fi import).<\/p>\n

\nAr mai fi de remarcat faptul c\u0103 aproape 90% din produc\u0163ia na\u0163ional\u0103 realizat\u0103 \u00een primele 11 luni din 2016 a fost exportat\u0103, fa\u0163\u0103 de 92,4% – c\u00e2t se \u00eenregistra \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 din anul 2015, potrivit reprezentan\u0163ilor APIA. La autoturisme, topul pe m\u0103rci, dup\u0103 primele 11 luni ale anului 2016, era condus de c\u0103tre Dacia, cu 31.844 de unit\u0103\u0163i (30,6% cot\u0103 de pia\u0163\u0103, pe un volum \u00een cre\u015ftere cu 3,3% fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 din 2015), urmat\u0103 de Volkswagen cu 11.067 de unit\u0103\u0163i (10,6% cot\u0103 de pia\u0163\u0103, volum \u00een cre\u015ftere cu 21,9% fa\u0163\u0103 de 2015); Skoda 9.483 de unit\u0103\u0163i (9,1% din total pia\u0163\u0103, volume \u00een cre\u015ftere cu 16,4%); Renault 7.491 de unit\u0103\u0163i (7,2% cot\u0103 de pia\u0163\u0103, volume mai mari cu 35,9%); Ford 6.241 de unit\u0103\u0163i (6% din total pia\u0163\u0103, volume \u00een cre\u015ftere cu 12,5%) \u015fi Opel 4.854 de unit\u0103\u0163i (4,7% din total pia\u0163\u0103, volume mai mari cu 47,9%). Dacia Logan a fost \u00een continuare cel mai bine v\u00e2ndut model, urmat de Dacia Sandero cu 6.271 de unit\u0103\u0163i (+19,9%), Dacia Duster 6.116 unit\u0103\u0163i (+2,5%), Skoda Octavia 4.085 de unit\u0103\u0163i (+13,4%), \u015fi Dacia Logan MCV 3.117 unit\u0103\u0163i (+6,5%).<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nChiar \u00een aceste condi\u0163ii de cre\u015ftere, spune Dan B\u0103din, produc\u0163ia intern\u0103 trebuie \u00een continuare stimulat\u0103. \u201eO cre\u015ftere a consumului peste oferta intern\u0103 poate avea diverse consecin\u0163e. \u00cen primul r\u00e2nd, pot ap\u0103rea presiuni infla\u0163ioniste, dar care momentan nu exist\u0103 datorit\u0103 reducerii de taxe. \u00cen plus, balan\u0163a comercial\u0103 poate fi afectat\u0103.\u201d Cre\u015fterea din ultimii ani a consumului a determinat un dezechilibru \u00een balan\u0163a comercial\u0103 a Rom\u00e2niei, importurile dep\u0103\u015find exporturile realizate, \u00een timp ce produc\u0163ia intern\u0103 nu este \u00eendeajuns stimulat\u0103. Conform datelor BNR, \u00een perioada ianuarie \u2013 iunie 2016, contul curent al balan\u0163ei de pl\u0103\u0163i a \u00eenregistrat un deficit de 2,5 miliarde euro, fa\u0163\u0103 de 374 milioane euro, suma \u00eenregistrat\u0103 \u00een 2015, diferen\u0163a fiind una semnificativ\u0103, remarc\u0103 analistul Deloitte. \u201ePrin urmare, pentru ca aceast\u0103 cre\u015ftere a consumului s\u0103 aib\u0103 un efect efect s\u0103n\u0103tos \u015fi pozitiv asupra cre\u015fterii economice, este necesar\u0103 o \u00eencurajare a produc\u0163iei interne, a productivit\u0103\u0163ii \u015fi a competivit\u0103\u0163ii economiei rom\u00e2ne\u015fti.\u201d<\/p>\n

\nP\u0103strarea macrostabilit\u0103\u0163ii este esen\u0163ial\u0103 \u015fi \u201etrebuie s\u0103 avem grij\u0103 de echilibrul economiei ca de ochii no\u015ftri din cap\u201d, declara anul trecut \u015fi viceguvernatorul B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei (BNR), Lucian Croitoru. \u201eCre\u015fterea consumului a creat locuri de munc\u0103 mai degrab\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri, importurile cresc\u00e2nd mai repede dec\u00e2t exporturile. Produc\u0163ia intern\u0103 nu a f\u0103cut fa\u0163\u0103 cererii. Nu suntem \u00eempotriva stimul\u0103rii consumului, dar recomand\u0103m un dozaj \u00een aplicarea m\u0103surilor \u015fi stimulentelor\u201d, a mai oficialul BNR.<\/p>\n

\nCauzele cre\u015fterii consumului \u00een Rom\u00e2nia sunt evolu\u0163ia economic\u0103 pozitiv\u0103 \u015fi majorarea salariilor din Rom\u00e2nia \u00een ultimii ani, crede Adina Ionescu, director dezvoltare durabil\u0103 \u00een cadrul produc\u0103torului de mobilier Lemet. Tendin\u0163a se ve men\u0163ine \u015fi anul viitor, este ea de p\u0103rere, \u00een condi\u0163iile \u00een care Rom\u00e2nia are cea mai bun\u0103 prognoz\u0103 de cre\u015ftere din UE \u00een 2017. \u201eTendin\u0163a clien\u0163ilor \u00een 2016 a fost de a achizi\u0163iona cumulat mai multe produse, simultan \u2013 consecin\u0163\u0103 a cre\u015fterii puterii de cumparare\u201d, remarc\u0103 \u015fi Daniel Belu, director de marketing al Lemet. C\u00e2t despre valoarea produselor achizi\u0163ionate, cre\u015fterea nu este una semnificativ\u0103.<\/p>\n

\n\u201eLa 9 luni, am atins cifra de afaceri de 214,3 milioane de lei, \u00een cre\u015ftere cu 14% fa\u0163\u0103 de anul trecut. Am continuat investi\u0163iile \u00een extinderea re\u0163elei de magazine \u015fi am inaugurat anul acesta 7 noi showroomuri Lem\u2019s \u00een \u0163ar\u0103 cu o valoare cumulat\u0103 de 12 milioane de lei\u201d, spune Adina Ionescu. Din 2009, explic\u0103 ea, v\u00e2nz\u0103rile au crescut constant de la an la an. \u201eCre\u015fterea economic\u0103 trebuie s\u0103 se bazeze \u00een primul r\u00e2nd pe investi\u0163ii \u00een economie, care s\u0103 reflecte ulterior o cre\u015ftere a consumului\u201d, este de p\u0103rere Daniel Belu.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u015ei cifra de afaceri a firmei de marketing digital The MasterPlan s-a dublat \u00een 2016, iar v\u00e2nz\u0103rile au fost constante pe parcursul \u00eentregului an, dovedind \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 publicitatea \u00een mediul online a devenit mai mult dec\u00e2t campanii izolate care aduc rezultate pe termen scurt, explic\u0103 Adrian Enache, managerul companiei. Enache poveste\u015fte c\u0103 s-a resim\u0163it o cre\u015ftere \u00een perioadele de v\u00e2rf pentru anumite industrii, astfel \u00eenc\u00e2t cre\u015fterea a fost posibil\u0103 cu un num\u0103r de clien\u0163i mai mic. Valoarea medie a bugetelor cheltuite de clien\u0163i a crescut u\u015for, de regul\u0103 cu c\u00e2teva procente, ajung\u00e2nd \u00een cazul unor domenii care se axeaz\u0103 pe publicitatea pe internet la 20%, de pild\u0103 \u00een cazul farma, e-commerce, real estate, asigur\u0103ri sau auto.<\/p>\n

\nAdrian Enache spune c\u0103 a identificat din ce \u00een ce mai multe firme care realoc\u0103 buget c\u0103tre publicitatea online. \u201eDac\u0103 acum un an sau doi pe anumite industrii identificam 5-8 competitori pe aceea\u015fi pia\u0163\u0103, acum avem situa\u0163ii \u00een care sunt peste 30 de competitori online. Majoritatea juc\u0103torilor mari cu investi\u0163ii \u00een publicitatea online reu\u015fesc \u2013 unii dintre ei al\u0103turi de noi \u2013 s\u0103 ajung\u0103 din ce \u00een ce mai repede la o metod\u0103 transparent\u0103 \u015fi calculabil\u0103 a profitabilit\u0103\u0163ii campaniilor at\u00e2t pe termen scurt, c\u00e2t \u015fi pe termen lung.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\nC\u00e2t despre motoarele consumului, Adrian Enache spune c\u0103 reducerea TVA \u015fi cre\u015fterea salariilor, pe alocuri, au ajutat. \u201eMai ales \u00eentr-o industrie \u00een care suntem pu\u0163in favoriza\u0163i (precum online \u015fi IT) putem observa o cre\u015ftere acelerat\u0103 a consumului prin prisma perspectivelor pozitive pe care le au cei care activeaz\u0103 \u00een acest domeniu. Diversele studii pe care le-am citit pe aceast\u0103 tem\u0103 confirm\u0103 aceast\u0103 cre\u015ftere mai ales pentru nevoi de baz\u0103, precum alimente, b\u0103utur\u0103 \u015fi \u0163ig\u0103ri. Cred c\u0103 se va p\u0103stra un trend ascendent al consumului pentru urm\u0103torii doi ani chiar, \u00eens\u0103 ar trebui s\u0103 ne preg\u0103tim riguros pentru un context nefavorabil economic, \u00een care popula\u0163ia \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte constant \u015fi va deveni nesustenabil\u0103 o astfel de cre\u015ftere constant\u0103 \u2013 deseori urmat\u0103 de o criz\u0103, fapt dovedit acum doar c\u00e2\u0163iva ani.\u201d Enache este de p\u0103rere c\u0103 un context economic mai relaxat sau pozitiv aduce de la sine o concentrare mai mare asupra felului \u00een care comunic\u0103 firmele cu consumatorii, ce le pun la dispozi\u0163ie pentru a alege produsele lor.<\/p>\n

\n\u00cen mod firesc, imaginea apetitului pentru cheltuial\u0103 este clar zugr\u0103vit\u0103 \u00een afacerile centrelor comerciale. \u00cen primele 9 luni din 2016, AFI Cotroceni a avut un venit opera\u0163ional net de peste 25 milioane de euro, rezultate mai mari cu 10% fa\u0163\u0103 de cele \u00eenregistrate \u00een perioadasimilar\u0103 din 2015. Centrul comercial a fost evaluat, la finalul lunii septembrie, la 467 de milioane de euro, mai mult cu 7,6% \u00een compara\u0163ie cu anul trecut. \u201eCifrele de v\u00e2nzare \u00eenregistrate \u00een 2016 ne conduc spre concluzia c\u0103 valoarea medie a cump\u0103r\u0103turilor \u00eenregistrate \u00een centrul nostru comercial a fost mai mare fa\u0163\u0103 de 2015, dar \u00een acela\u015fi timp \u0163inem cont \u015fi de cre\u015fterile de trafic\u201d, spune Sorin Sc\u00eentei, general manager al AFI Cotroceni. AFI Cotroceni este cel mai mare centru comercial din Rom\u00e2nia, iar Sc\u00eentei spune c\u0103 traficul a crescut an de an; media de vizitatori a dep\u0103\u015fit 52.000 de persoane pe zi.<\/p>\n

\nReprezentantul AFI spune c\u0103 \u00een 2016, num\u0103rul vizitatorilor din mall a crescut cu 5,5%, cu o rat\u0103 de ocupare a centrului comercial de 99%. Pe parcursul unui an exist\u0103 perioade \u00een care centrele comerciale \u00eenregistrez\u0103 cifre de trafic mai reduse, spre exemplu \u00een sezonul estival, \u00eens\u0103 \u201epentru a men\u0163ine media normal\u0103 de trafic, ne-am adaptat cu op\u0163iuni de petrecere a timpului liber atractive; nu am resim\u0163it fluctua\u0163ii semnificative ale traficului\u201d. \u00cen plus, \u00een perioada s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103 se \u00eenregistreaz\u0103 cifre de trafic peste medie; \u00een anii trecu\u0163i, de pild\u0103, \u00een centrul compercial au intrat chiar \u015fi peste 100.000 de vizitatori \u00eentr-o singur\u0103 zi. Sorin Sc\u00eentei se arat\u0103 rezervat \u00een ce prive\u015fte previziunile pentru anul viitor, \u201eav\u00e2nd \u00een vedere dinamica evenimentelor ce au loc at\u00e2t \u00een \u0163ara noastr\u0103, c\u00e2t \u015fi peste hotare\u201d.<\/p>\n

\n\u00centre motivele pentru avansul consumului, crede Marian Alecsiu, cofondator \u015fi CEO al F64, sunt at\u00e2t m\u0103surile fiscale adoptate de guvern, \u00een principal cre\u015fterea salariului minim \u015fi reducerea TVA, c\u00e2t \u015fi men\u0163inerea unei rate sc\u0103zute a dob\u00e2nzilor, deci un cost sc\u0103zut al \u00eemprumuturilor cu impact \u00een cre\u015fterea consumului. \u201eTendin\u0163a de cre\u015ftere se poate men\u0163ine \u015fi \u00een 2017, \u00eens\u0103 nu la aceea\u015fi intensitate, dac\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 efectele m\u0103surilor fiscale \u00ee\u015fi diminueaz\u0103 impactul \u00een timp. Dar, dac\u0103 TVA scade la 19% de la 1 ianuarie, conform proiectului, \u015fi ratele dob\u00e2nzilor r\u0103m\u00e2n sc\u0103zute, prognozele pot fi din nou dep\u0103\u015fite.\u201d Plusurile din consum se traduc \u00eentr-o cerere mai mare, care, teoretic, duce la cre\u015fterea produc\u0163iei; iar c\u00e2nd consumul se reflect\u0103 \u00een produc\u0163ia intern\u0103, se creeaz\u0103 noi locuri de munc\u0103 sau importuri tot mai mari, cu impact \u00een balan\u0163a de pl\u0103\u0163i externe.<\/p>\n

\nPlusurile din consum nu constituie \u00eens\u0103 un fundament suficient pentru o economie s\u0103n\u0103toas\u0103, nu sunt corelate \u015fi cu cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ilor de produc\u0163ie a productivit\u0103\u0163ii \u015fi a competitivit\u0103\u0163ii, crede Alecsiu. De asemenea, deopotriv\u0103 investi\u0163iile str\u0103ine directe precum \u015fi autohtone sunt necesare pentru o dezvoltare s\u0103n\u0103toas\u0103 a unei economii; un rol important \u00eel pot avea deopotriv\u0103 investi\u0163iile \u00een infrastructur\u0103, dar \u015fi un mediu politic \u015fi fiscal stabil.<\/p>\n

\nO alt\u0103 companie care a \u00eenregistrat o cre\u015ftere important\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este Huawei, care se claseaz\u0103, \u00een momentul de fa\u0163\u0103, \u00een top 3 produc\u0103tori de smartphone\u2011uri \u00een Rom\u00e2nia; mai mult, Huawei Consumer Group Rom\u00e2nia estimeaz\u0103 pentru 2016 o cre\u015ftere de aproximativ 80% \u00een compara\u0163ie cu 2015. Astfel, \u00een primele 9 luni ale anului trecut, compania a v\u00e2ndut aproximativ 400.000 unit\u0103\u0163i. \u201ePre\u0163ul mediu de v\u00e2nzare pentru smartphone-urile Huawei a ajuns la 150 euro, ceea ce \u00eenseamn\u0103 mai mult cu 30% fa\u0163\u0103 de anul trecut. Segmentul premium de smartphone-uri aduce \u00een prezent p\u00e2n\u0103 la 10% din v\u00e2nz\u0103rile noastre \u00een categorie\u201d, spun reprezentan\u0163ii Huawei. \u201eSuntem reali\u015fti \u015fi ne d\u0103m seama c\u0103 sunt mul\u0163i factori care contribuie la ritmul de cre\u015ftere, ca de exemplu climatul politic \u015fi economic, regional \u015fi interna\u0163ional, m\u0103surile luate de noul guvern, investi\u0163iile locale \u015fi a\u015fa mai departe\u201d, adaug\u0103 reprezentan\u0163ii Huawei.<\/p>\n

\nC\u00e2t despre consum ca motor al economiei na\u0163ionale, reprezentan\u0163ii Huawei sunt de p\u0103rere c\u0103 importan\u0163a acestuia rezid\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, \u00een impactul psihologic, pentru c\u0103 d\u0103 \u00eentregii societ\u0103\u0163i o not\u0103 de optimism, care automat duce la mai multe investi\u0163ii sau credite pentru IMM\u2011uri. \u201eTotu\u015fi nu este suficient\u0103, iar dezvoltarea infrastructurii \u015fi produc\u0163ia propriu-zis\u0103, la nivel intern, prin deschiderea de fabrici ar garanta o cre\u015ftere sustenabil\u0103 pe termen lung. \u00cen acest sens, putem face o compara\u0163ie simpl\u0103: cu Fast Charger-ul cu care Huawei P9 vine la pachet, \u00ee\u0163i \u00eencarci telefonul 15 minute, iar bateria te \u0163ine 3 ore; e suficient, \u00ee\u0163i faci treaba pe moment, dar dac\u0103 vrei ca bateria s\u0103 dureze mai bine de o zi, trebuie s\u0103 \u00ee\u0163i \u0163ii telefonul la \u00eenc\u0103rcat 2 ore. Cam a\u015fa \u015fi cu cre\u015fterea consumului: func\u0163ioneaz\u0103 pe termen scurt, dar pe termen lung este nevoie de un plan bine pus la punct, implementat \u015fi evaluat \u00een permanen\u0163\u0103, pentru ca aceast\u0103 cre\u015ftere s\u0103 se men\u0163in\u0103 \u015fi s\u0103 duc\u0103 la rezultate bune \u00een r\u00e2ndul \u00eentregii popula\u0163ie\u201d, spun reprezentan\u0163ii Huawei.<\/p>\n

\nCE URMEAZ\u0102 \u00ceN 2017?<\/p>\n

\nInstitu\u0163iile financiare interna\u0163ionale prognozeaz\u0103 o cre\u015ftere a PIB \u00een Rom\u00e2nia, acest fapt baz\u00e2ndu-se pe stimularea consumului. Astfel, Banca Mondial\u0103, Comisia European\u0103 \u015fi FMI au prognozat o cre\u015ftere a economiei Rom\u00e2niei la 4,1% \u00een 2017.<\/p>\n

\n\u201ePentru a spori cre\u015fterea economic\u0103 au fost ini\u0163iate o multitudine de m\u0103suri fiscale \u015fi salariale pe plan legislativ \u00een perioada recent\u0103. Acestea vizeaz\u0103 reduceri de impozite \u015fi taxe, major\u0103ri de salarii \u00een sectorul bugetar, precum \u015fi cre\u015fteri de venituri ale popula\u0163iei\u201d, remarc\u0103 Dan B\u0103din. \u201eRelaxarea fiscal\u0103 sau monetar\u0103 \u00een detrimentul unor acceler\u0103ri ale reformelor structurale \u015fi a sporirii productivit\u0103\u0163ii poate avea urm\u0103ri nefavorabile pe termen mediu \u015fi lung. Al\u0103turi de m\u0103surile fiscale, este necesar\u0103 o restructurare a sistemului educa\u0163ional, urmat\u0103 de crearea unor politici active pe pia\u0163a muncii prin dezvoltarea unor programe profesionale \u00een acord cu cerin\u0163ele economice actuale. \u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Motiva\u0163ie: Business Magazin a acordat titlul \u201epersonalitatea anului\u201d consumatorului rom\u00e2n, deoarece plusurile din consum au dus la o cre\u015ftere economic\u0103 peste a\u015ftept\u0103rile anali\u015ftilor. Astfel, consumatorul rom\u00e2n este cel care a pus \u00een mi\u015fcare ro\u0163ile sistemului economic rom\u00e2nesc \u00een 2016. \u201eConsumul cre\u015fte, economia duduie\u201d, \u201eC\u00e2t mai poate cre\u015fte consumul \u00een Rom\u00e2nia?\u201d Sau \u201eEste aceast\u0103 cre\u015ftere sustenabil\u0103?\u201d […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[240,9817,246,190,13012,9359,7953,7541,20885,13021,98],"class_list":["post-141771","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-comert","tag-consum","tag-crestere","tag-crestere-economica","tag-economisire","tag-ins","tag-personalitate","tag-produse","tag-ridicare","tag-roman","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/141771","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=141771"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/141771\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=141771"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=141771"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=141771"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}