{"id":14176,"date":"2009-07-28T00:00:00","date_gmt":"2009-07-28T00:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=14176"},"modified":"2026-04-02T14:01:56","modified_gmt":"2026-04-02T14:01:56","slug":"ce-au-in-comun-cafenelele-si-cultura-video","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=14176","title":{"rendered":"Ce au in comun cafenelele si cultura &#8211; VIDEO"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify\">La cafeneaua literara de la Casa Capsa sau in cafeneaua K\u00fcbler, prin fumul gros al tigarilor, vorbele de duh ale personalitatilor erau parte a unui spectacol cu actori precum Ion Minulescu sau George Calinescu. Atunci, cafenelele culturale erau una dintre atractiile unui Bucuresti boem, unde viata sociala era conturata in jurul literaturii si al spectacolelor de teatru. <\/p>\n<p>Tendinta, desi a hibernat apoi cateva zeci de ani, a revenit in ultima perioada, inspirand tot mai multi investitori privati. Daca ar fi sa numaram, numai in ultimele doua luni cel putin zece lansari au avut legatura cu divertismentul cultural. De exemplu, la libraria Humanitas-Kretzulescu a debutat stagiunea de teatru in vitrina. Cu alte cuvinte, scena pe care actorii Raluca Urea si Stefan Ruxanda au jucat personajele din nuvela lui Milan Kundera, &ldquo;Falsul autostop&rdquo;, a fost chiar vitrina librariei. Iar saptamana trecuta s-a redeschis, pentru o luna, teatrul de vara Capitol. <\/p>\n<p>Cat despre nisa cafenelelor culturale, doi dintre cei mai importanti jucatori de pe piata librariilor au deschis in cursul lunii iulie localuri care mizeaza pe acest mix. La libraria Carturesti de pe strada Arthur Verona, cafeaua are aroma de cultura in doua spatii: sub_Carturesti, subsolul librariei unde se organizau expozitii, a fost transformat in Cafe Verona, o cafenea cu 100 de locuri, iar gradina interioara a fost extinsa la 500 de locuri. &ldquo;Investitia a presupus doua etape &#8211; prima si cea mai complicata a inceput acum doi ani, cand am renovat subsolul, iar a doua etapa a fost anul acesta, cand am definitivat cafeneaua (barul, scaunele, mesele). In total am investit in ambele etape aproximativ 150.000 de euro&rdquo;, declara Alina Jijau, PR &amp; events manager la librariile Carturesti. <\/p>\n<p>Interiorul spatiului, realizat de atelierul arhitectilor Doina si Serban Sturdza, a fost gandit astfel incat cultura sa fie vedeta &#8211; minimalist, cu materiale naturale si obiecte de mobilier concepute special pentru proiect. Cafeneaua s-a deschis cu expozitia &ldquo;Understanding History&rdquo;, semnata Dragos Burlacu. &ldquo;Aici vor fi organizate in continuare lansari de carte, concerte, ateliere de creatie sau diferite evenimente&rdquo;, afirma Jijau, adaugand ca profilul clientilor este similar cu al celor care vin la librarie. &ldquo;Sunt persoane interesate de dezvoltarea personala si profesionala continua, cu spirit critic, deschisi, de la care primim multe recomandari si de la care Carturesti invata si afla mai multe decat din cercetari de marketing&rdquo;, spune Alina Jijau, care estimeaza ca pana la finalul anului se vor obtine venituri de 100.000 de euro de pe urma noilor spatii. <\/p>\n<p>Previziunile se bazeaza si pe succesul inregistrat de ceainaria Carturesti, care are lunar aproximativ 1.200 de clienti si despre care reprezentantii librariilor spun ca nu a fost afectata de criza. &ldquo;Pentru spatiul ceainariei exista in prezent o cerere mai mare pentru desfasurarea de evenimente decat era la inceput, cand s-a deschis, si am observat ca a devenit intre timp, mai cunoscuta in randul strainilor, expati sau turisti&rdquo;, adauga Alina Jijau. Si in ceainarie va continua seria evenimentelor culturale care au consacrat-o. &ldquo;Intentionam sa reluam din toamna diminetile de<br \/>\n, sa diversificam termatica atelierelor de creatie, sa gazduim cateva concerte, dezbateri pe teme de urbanism si arhitectura, dar si evenimente de business.&rdquo; La randul sau, grupul Diverta a adus aroma de cafea la sala Dalles, unul dintre locurile cele mai cunoscute din Capitala pentru amatorii de cultura. &ldquo;Conceptul pune in valoare intr-un mod neconventional alaturarea dintre arta si spatiul dedicat relaxarii si suetelor intelectuale&rdquo;, spune Elena Platon, event manager la Dalles Revolution.\n<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>Exista un bufet de carte cu albume de arta, arhitectura si design sau frigidere de carte cu peste 1.000 de titluri. Reprezentanta Diverta spune ca lipsa panoramei si a vizibilitatii stradale a cafenelei va fi compensata prin organizarea de evenimente, precum piese de teatru, muzica live, lansari de carte, workshopuri, seri de lectura sau de tango argentinian. Cafeneaua a debutat cu un mix intre dans, teatru si desen &#8211; ritmuri de tango argentinian, picturi in ulei semnate Vladimir Zamfirescu (discipol al lui Corneliu Baba), o serie limitata de serigrafii Andy Warhol si un spectacol de teatru. Platon spune ca in toamna va avea loc primul Festival al Pantofilor din Romania, care va include istoria pantofilor, prezentari ale unor colectii particulare (cea mai veche pereche a fost creata in secolul al XVI-lea) sau expozitii ale unor designeri tineri din Europa. <\/p>\n<p>Conceptul cafenelei a fost realizat de arhitectul Daniel Ciocazanu. Grupul RTC (din care fac parte magazinele Diverta) a avut si experienta unei alte cafenele culturale din grup, Cup &amp; Cino, o franciza care in cazul magazinelor Diverta Magheru si Diverta Liberty Center a fost transformata in cafenea culturala. &ldquo;In Cup &amp; Cino Magheru, numarul de clienti variaza intre 40 si 80 in fiecare zi, numarul lor crescand odata cu deschiderea zonei pentru fumatori de la parter. In Liberty Center, traficul si numarul de clienti sunt sensibil mai mici&rdquo;, declara Ramona Stanciulescu, CEO al Rafar, divizie care include afacerile de fashion si hospitality ale grupului RTC . In Bucuresti s-au deschis si cafenele culturale care intra mai degraba in categoria &ldquo;iubirilor de o stagiune&rdquo;. Concret, sunt spatii care functioneaza pe langa o sala de teatru, unde amatorii de arta se pot opri inainte sau dupa spectacol pentru o dezbatere la o cafea. Unele dintre ele se afla in aceeasi situatie ca intreaga cultura romaneasca de acum &#8211; lipsa unui concept coerent.<\/p>\n<p>Totusi, desi in perioada de vara sunt inchise, merita mentionate cafenelele din teatrul Metropolis si din cadrul Studioului International de Teatru UNESCO &ldquo;Andr\u00e9-Louis Perinetti&rdquo;. Studioul include o sala de 90 de locuri si o cafenea in foaier, care s-a inchis insa odata cu stagiunea, la finalul lunii iunie. {i cafeneaua din cadrul teatrului Metropolis (care a inlocuit Theatrum Mundi) este inchisa temporar din cauza unor lucrari de renovare. Phonic Cafe s-a diferentiat in peisajul cafenelelor din teatru prin faptul ca aici se putea asculta teatru radiofonic, in liniste, cu ajutorul unor casti wireless. Reprezentantii celor doua teatre au declarat ca nu detin date in ceea ce priveste traficul in cafenele. In fine, chiar si brandurile internationale, precum Starbucks sau Costa, mizeaza pe apetitul consumatorilor pentru cultura. Astfel, clientii pot alege sa isi bea cafeaua in timp ce citesc una dintre cartile recomandate in cadrul cafenelelor. Costa a infiintat chiar Costa Book Awards, in cadrul carora premiaza in fiecare an cinci carti, care pot fi ulterior citite in localurile grupului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cu aroma de cafea si parfum de Bucuresti boem, cafenelele culturale sfideaza criza si atrag tot mai multi jucatori pe o nisa pe care profitul depinde de gasirea proportiei ideale dintre cafea si cultura.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3834,517],"tags":[12833,6551,88,7654,206,6083],"class_list":["post-14176","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lifestyle","category-video","tag-boem","tag-cafenele","tag-cultura","tag-expozitii","tag-lifestyle","tag-parfum"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14176","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14176"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14176\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":85959,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14176\/revisions\/85959"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14176"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14176"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14176"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}