![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16041213\/17\/03.jpg?height=104&width=640\")
<\/a><\/p>\n\nVincon a ajuns anul trecut la o cifr\u0103 de afaceri de 30 de milioane de euro, ceea ce \u00eenseamn\u0103 aproape a zecea parte din valoarea pie\u0163ei vinului, evaluat\u0103 la 350 de milioane de euro. Ce o nemul\u0163ume\u015fte \u00eens\u0103 pe Luchi Georgescu este ponderea pe care o au v\u00e2nz\u0103rile vinurilor de soi, adic\u0103 acelea care au pe etichet\u0103 pre\u0163uri din segmentele superioare de pre\u0163. \u00cen acest moment, compania vinde \u00een zona premium jum\u0103tate din volume, dar “vreau s\u0103 ajung la 80% pe nivelurile superioare”, spune hot\u0103r\u00e2t antreprenoarea.<\/p>\n
\nLuchi Georgescu poveste\u015fte c\u0103 s-a apucat de afaceri “natural, ca mul\u0163i rom\u00e2ni: a\u015fa am hot\u0103r\u00e2t”. \u00cen 1990 s-a angajat la o reprezentan\u0163\u0103 str\u0103in\u0103 specializat\u0103 \u00een export de cherestea \u015fi fier beton, pentru c\u0103 a vrut s\u0103 \u00eenve\u0163e despre rela\u0163iile comerciale cu \u0163\u0103rile capitaliste, dup\u0103 ce \u00eenainte de revolu\u0163ie lucrase \u00een domeniul comer\u0163ului exterior cu \u0163\u0103rile socialiste. Dup\u0103 “o perioad\u0103”, spune ea, \u00een care societatea a avut “destul de mult succes”, pentru c\u0103 a g\u0103sit unele oportunit\u0103\u0163i \u015fi solu\u0163ii de afaceri pe care \u015fefii nu le vedeau, s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 plece. Era con\u015ftient\u0103 c\u0103 era un pariu riscant. Avea, ca angajat\u0103, la acea vreme, un salariu de 5.000 de dolari pe lun\u0103 (“\u015fi ei considerau c\u0103 ar cam fi de ajuns pentru un rom\u00e2n”) \u015fi prin for\u0163ele proprii putea c\u00e2\u015ftiga mai pu\u0163in, dar \u015fi mai mult, a\u015fa c\u0103 “trebuia s\u0103 \u00eencerc”. Iar prima sa firm\u0103 a construit-o \u00een domeniul pe care \u00eel cuno\u015ftea: import-export. Din 1997, c\u00e2nd a intrat printr-o conjunctur\u0103 \u00een contact cu produc\u0163ia, nu a mai f\u0103cut intermedieri. A intrat “\u00eent\u00e2mpl\u0103tor” \u00een ac\u0163ionariatul unei fabrici care producea alcool, “pentru c\u0103 d\u0103dusem bani cu \u00eemprumut”. A preluat apoi Vincon (1999) \u015fi Meda (2000) \u015fi spune c\u0103 s-a \u00eendr\u0103gostit “ireversibil de produc\u0163ie, acesta fiind singurul motor veritabil al economiei; f\u0103r\u0103 produc\u0163ie nu r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t o pia\u0163\u0103 umil\u0103 de consum”.<\/p>\n
<\/p>\n
\nSocietatea la acel moment era un fost Vinalcool din perioada comunist\u0103, adic\u0103 se ocupa strict de prelucrare, de \u00eembutelierea vinului, neav\u00e2nd nicio palm\u0103 de podgorie. “Pe mine m\u0103 atr\u0103gea vinul ca b\u0103utur\u0103 \u015fi ca poveste; e un domeniu spectaculos, dincolo de greut\u0103\u0163i ofer\u0103 \u015fi satisfac\u0163ii.” Luchi Georgescu spune c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu cunoa\u015fte alt domeniu mai frumos, mai cu seam\u0103 c\u0103 “are o arom\u0103 special\u0103”. Din pricina asta nici nu s-a \u00eendurat s\u0103 se despart\u0103 de societate, chiar dac\u0103 suma oferit\u0103 \u00een 2008 de un fond de investi\u0163ii – de 60 de milioane de euro, pare mai mult dec\u00e2t generoas\u0103. De-atunci nici n-a mai deschis u\u015fa pentru cei interesa\u0163i de discu\u0163ii pe acest subiect.<\/p>\n
\n\u015ei totu\u015fi “fericirea se m\u0103soar\u0103 \u00een mililitri”, pentru cei din domeniu, iar greut\u0103\u0163ile s-au dovedit a fi multe. De pild\u0103, lipsa unei m\u0103rci, a informa\u0163iilor despre pia\u0163\u0103, a cercet\u0103rii, a unui sistem informatic, a podgoriilor. Pentru c\u0103 \u00een ciuda faptului c\u0103 Vinalcoolul din Vrancea, \u00eenfiin\u0163at \u00een 1949, era cel mai mare exportator de vinuri din perioada comunist\u0103, v\u00e2nz\u0103rile erau doar vrac. Iar c\u00e2nd Luchi Georgescu a mers la negocieri cu principalii cump\u0103r\u0103tori, \u00een Germania, “ne-au umilit, de\u015fi eu nu sunt sensibil\u0103, pentru c\u0103 sunt obi\u015fnuit\u0103 cu greut\u0103\u0163ile”. Din acel moment antreprenoarea a refuzat s\u0103 mai v\u00e2nd\u0103 vreodat\u0103 vinuri ne\u00eembuteliate \u015fi este la fel de hot\u0103r\u00e2t\u0103 \u015fi acum, c\u00e2nd, din pricina sc\u0103derii puterii de cump\u0103rare, produsele ieftine c\u00e2\u015ftig\u0103 tot mai mult teren. “Sunt c\u0103poas\u0103, nu vreau s\u0103 v\u00e2nd dec\u00e2t la sticl\u0103.”<\/p>\n
\nLa un moment dat a constatat c\u0103 planul de-acas\u0103 nu se potrive\u015fte cu cel de la t\u00e2rg. “\u00cemi imaginam c\u0103 o s\u0103 fac Vincon dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea dorin\u0163elor mele”, poveste\u015fte antreprenoarea, care m\u0103rturise\u015fte c\u0103 era la un pas s\u0103 distrug\u0103 firma. “Mi-am imaginat c\u0103 toat\u0103 lumea vrea vinuri ro\u015fii seci, b\u0103ute \u00een pahare cu picior, la lumina lum\u00e2n\u0103rilor \u015fi cu sunet de viori.” Doar c\u0103 realitatea era complet diferit\u0103 \u00een urm\u0103 cu 12 ani \u015fi, pentru a afla ce vor, de fapt, cump\u0103r\u0103torii, pre\u015fedinta Vincon \u015fi-a pus teni\u015fi \u015fi o \u015fapc\u0103, a luat o list\u0103 cu \u00eentreb\u0103ri (“ulterior am v\u0103zut c\u0103 nu erau cele mai bune”) \u015fi a \u00eenceput s\u0103 \u00eentrebe oamenii din Mall Vitan (Bucure\u015fti) ce obiceiuri de consum au.<\/p>\n
\nA\u015fa a aflat c\u0103 rom\u00e2nii sunt, \u00een privin\u0163a consumului de vin, pe un sens complet diferit fa\u0163\u0103 de tendin\u0163ele din \u0163\u0103rile cu tradi\u0163ie – pentru c\u0103 Rom\u00e2nia este al zecelea produc\u0103tor mondial de vin. La noi sunt preferate \u00een propor\u0163ie de 70% vinurile albe, \u00een vreme ce \u00een \u0163\u0103rile cu tradi\u0163ie acela\u015fi procent este adjudecat de vinurile ro\u015fii. La fel de diferit este gustul local \u00een privin\u0163a con\u0163inutului de zah\u0103r. “\u00cen loc s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m spre vinuri ro\u015fii seci, care este tendin\u0163a cvasigeneral\u0103, noi am migrat, pe parcursul ultimilor 12 ani, de la vinuri dulci \u015fi demidulci spre demidulci \u015fi demiseci.” \u00centr-un deceniu, vinul ro\u015fu abia a ajuns de la 15% la 30% pondere \u00een consum, de\u015fi licoarea este mai valoroas\u0103 pentru organism, con\u0163in\u00e2nd o cantitate mare de antioxidan\u0163i.<\/p>\n
\nDrumul firesc al strugurilor este dinspre podgorie spre centrele de vinifica\u0163ie, dar la momentul prelu\u0103rii Vincon nu avea deloc vi\u0163\u0103-de-vie. “Ne-am apucat s\u0103 facem viticultur\u0103, eu ne\u015ftiind nimic”, recunoa\u015fte franc antreprenoarea. O baz\u0103 de informa\u0163ii avea \u00een schimb Georgel Costache, directorul general al companiei, care lucra deja la firma de vinifica\u0163ie. Costache este, conform propriilor spuse, singurul oenolog rom\u00e2n care a urmat cursuri la Institutul de Vinuri din Bordeaux vreme de doi ani. Iar “anul acesta a fost cel mai frumos din via\u0163a mea”, poveste\u015fte el, cu trimitere la faptul c\u0103 a c\u00e2\u015ftigat marea medalie de aur la Bruxelles, oferit\u0103 celor mai pricepu\u0163i cinci degust\u0103tori de vin din lume la cel mai cunoscut concurs interna\u0163ional de vinuri.<\/p>\n
\nCostache spune c\u0103 viticultorul poate fi comparat cu un doctor de terapie intensiv\u0103 prin prisma cuno\u015ftin\u0163elor pe care trebuie s\u0103 le aib\u0103 \u015fi a vitezei de reac\u0163ie la nevoie. “Ne-am apucat s\u0103 facem treaba asta pu\u0163in haotic ini\u0163ial; am luat ferme, le-am cur\u0103\u0163at”, explic\u0103 antreprenoarea. Compania, care angajeaz\u0103 acum 700 de oameni, are acum \u00een jur de 2.000 ha cu podgorii proprii, dar \u00een fabricile de vin intr\u0103 \u015fi struguri cump\u0103ra\u0163i de la al\u0163i produc\u0103tori.<\/p>\n
<\/p>\n
\nNumai \u00een perioada 2010-2011 compania a investit 3,7 milioane de euro \u00een reconversia a peste 600 de hectare de vi\u0163\u0103-de-vie, iar anul acesta \u015fi cel viitor programul de replantare cu soiuri nobile continu\u0103, bugetul alocat fiind de 3,5 milioane de euro. Astfel, la finalul anului viitor podgoriile replantate vor dep\u0103\u015fi 800 de hectare plantate cu Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat, Merlot \u015fi Pinot Noir, dar \u015fi cu soiuri rom\u00e2ne\u015fti precum \u015earba, T\u0103m\u00e2ioas\u0103, Feteasc\u0103 Neagr\u0103 \u015fi Busuioac\u0103 de Bohotin. Tot pe lista de investi\u0163ii recente se afl\u0103 1,2 milioane de euro pentru utilaje (vinificatoare, prese \u015fi pompe), 250.000 euro pentru dezvoltarea parcului auto, 200.000 euro pentru achizi\u0163ii de terenuri \u015fi peste 150.000 de euro pentru sta\u0163ia de epurare de la fabrica de la C\u00e2rligele, \u00een apropiere de Foc\u015fani (Vrancea).<\/p>\n
\nVincon a cump\u0103rat peste 500 de hectare din podgoria Hu\u015fi din jude\u0163ul Ia\u015fi, loc \u00een care compania vrea ca \u00een urm\u0103torii doi ani s\u0103 ridice din temelii un centru pentru vinuri premium \u015fi super premium. Investi\u0163ia este evaluat\u0103 la peste dou\u0103 milioane de euro, c\u0103rora li se adaug\u0103 peste 600.000 de euro necesari pentru construirea unui sistem de fertilizare \u015fi a unui bazin de reten\u0163ie a apei.<\/p>\n
\n\u00cen compara\u0163ie cu investi\u0163iile \u00een tehnologie sau planta\u0163ii, de ordinul zecilor de milioane de euro, sumele dedicate departamentului de marketing par a nu fi la fel de generoase. Toate etichetele au fost desenate de cei din companie, iar una dintre primele sticle de vinuri avea o etichet\u0103 fluorescent\u0103. Acum, \u00een portofoliul companiei se reg\u0103sesc trei game de vin: Comoara Pivni\u0163ei (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, T\u0103m\u00e2ioas\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103, Feteasc\u0103 Alb\u0103, Sauvignon Blanc), Oenoteca (Feteasc\u0103 Regal\u0103, Muscat Ottonel, Merlot, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon) – care con\u0163ine colec\u0163ii de vinuri \u00eenvechite \u015fi gama Casa Vrancea (Merlot, Muscat Ottonel, Feteasc\u0103 Neagr\u0103, Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc). Pe segmentul premium Vincon are gama Beciul Domnesc (Feteasc\u0103 Neagr\u0103 \u015fi Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir \u015fi Riesling, Feteasc\u0103). “Vreau s\u0103 v\u00e2nd mult mai mult pe poten\u0163ialul acestei companii”, spune pre\u015fedinta Vincon, referindu-se la faptul c\u0103 v\u00e2nz\u0103rile sunt mari \u00een volum, dar la pre\u0163uri mici. “Vreau s\u0103 vindem mult mai mult vinuri de soi, pe segmentele superioare de pre\u0163. Avem v\u00e2nz\u0103ri destul de mari fa\u0163\u0103 de situa\u0163ia actual\u0103, dar vrem \u015fi mai mult \u015fi \u00eentr-o structur\u0103 c\u00e2t mai bun\u0103”” \u00eent\u0103re\u015fte ea ideea.<\/p>\n
\n\u00cen prezent, cam jum\u0103tate din volumele v\u00e2ndute de companie sunt adjudecate de vinurile de mas\u0103 ieftine, dar “vreau s\u0103 ajung la 80% pe nivelurile superioare”. De reu\u015fita acestui proiect depinde nu numai profitabilitatea companiei (despre care reprezentan\u0163ii spun c\u0103 exist\u0103, dar nu ofer\u0103 niciun detaliu, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 nu este mul\u0163umitoare), ci \u015fi programele de investi\u0163ii care se leag\u0103 str\u00e2ns de c\u00e2\u015ftiguri, explic\u0103 Georgescu, care spune c\u0103 n-a luat niciodat\u0103 dividende din companie \u015fi, \u00een plus, are o aversiune fa\u0163\u0103 de credite bancare. “Sunt anticredite. Din 2008, c\u00e2nd am stabilit strategia de dezvoltare, n-am mai avut niciun credit.” Din acest motiv, tocmai zona premium este cea care i-a captat aten\u0163ia acum lui Luchi Georgescu, care p\u00e2n\u0103 \u00een acest an n-a prea dat interviuri. S-a r\u0103zg\u00e2ndit acum, pentru c\u0103 “muncim zi de zi \u015fi suntem uneori ca ni\u015fte c\u00e2rti\u0163e. Trebuie s\u0103 mai \u015fi ar\u0103t\u0103m ce facem”. Antreprenoarea spune c\u0103, deopotriv\u0103, \u015fi climatul economic, dar \u015fi schimb\u0103rile meteorologice pun presiune asupra afacerii. Concret, din pricina vremii produc\u0163ia de vin este anul acesta mai mic\u0103 cu 40% fa\u0163\u0103 de cea de anul trecut – agricultura a avut puternic de suferit de pe urma secetei \u015fi a gerului din ultimul an. De fapt, podgorii de pe \u00eentregul continent au fost calamitate \u00een ultimii ani \u015fi \u0163\u0103ri cu tradi\u0163ie \u00een produc\u0163ia de vin sunt acum nevoite s\u0103 importe vinuri vrac pentru a men\u0163ine produc\u0163ia la nivelul cererii. “\u00cen momentul de fa\u0163\u0103 din Vrancea se fac exporturi \u00een Italia \u015fi Spania”, sus\u0163ine Luchi Georgescu, care spune c\u0103 un hectolitru de vin vrac ce pleac\u0103 peste hotare cost\u0103 53 de euro, fa\u0163\u0103 de 25 de euro anul trecut.<\/p>\n
<\/p>\n
\nSeceta din ultimii trei ani “ne-a \u00abrezolvat\u00bb pe to\u0163i, \u00een toat\u0103 Europa”, afirm\u0103 Luchi Georgescu, care completeaz\u0103 c\u0103 pia\u0163a se contract\u0103 \u015fi din pricina s\u0103r\u0103cirii popula\u0163iei, care p\u0103streaz\u0103 \u00een co\u015ful de cump\u0103r\u0103turi laptele \u015fi uleiul, dar renun\u0163\u0103 la sticla de vin. Cifrele sunt c\u00e2t se poate de gr\u0103itoare: dac\u0103 \u00een 2008 pia\u0163a vinului \u00eembuteliat fusese evaluat\u0103 la 450-500 de milioane de euro, \u00een prezent valoarea se plaseaz\u0103 la 350 de milioane de euro. Totu\u015fi, la aceste valori se mai adug\u0103 \u00een jur de 20%, ce reprezint\u0103 vinurile vrac \u015fi pia\u0163a neagr\u0103; despre autoconsum nu sunt niciun fel de informa\u0163ii. Pia\u0163a definit\u0103 \u015fi cuantificat\u0103 indic\u0103 un nivel al consumului per capita de 24 de litri pe an. Pentru compara\u0163ie, francezii consum\u0103 \u00een jur de 50 litri pe cap de locuitor pe an.<\/p>\n
\nCei mai importan\u0163i produc\u0103tori autohtoni, din perspectiva volumelor v\u00e2ndute \u015fi a cifrelor de afaceri, sunt Murfatlar, Vincon, Jidvei, Halewood \u015fi Cotnari. Pe de alt\u0103 parte, chiar dac\u0103 pia\u0163a vinului a \u00eenregistrat anul trecut o sc\u0103dere de 10% fa\u0163\u0103 de 2010, conform estim\u0103rilor Patronatului Na\u0163ional al Vinului \u015fi Viei din Rom\u00e2nia, exist\u0103 \u015fi o tendin\u0163\u0103 pozitiv\u0103. Partea bun\u0103, puncteaz\u0103 Ovidiu Gheorghe, director general al organiza\u0163iei, este “cre\u015fterea semnificativ\u0103 a segmentului vinului de calitate”. \u00cen ciuda faptului c\u0103 anul trecut la nivelul consumatorilor nu au fost resim\u0163ite amelior\u0103ri \u00een ceea ce prive\u015fte bugetul alocat consumului de produse alimentare, “v\u00e2nz\u0103rile de vin de calitate au crescut \u00een Rom\u00e2nia \u00een 2011 fa\u0163\u0103 de 2010”, spune Gheorghe. Un indiciu este \u015fi faptul c\u0103 num\u0103rul \u00eensemnelor de certificare pentru vinul DOC comercializate a crescut anul trecut cu 15%, comparativ cu 2010, ca volum fiind foarte apropiat de anul 2009 (32.765.000 \u00eensemne DOC \u00een 2011 fa\u0163\u0103 de 34.175.000 \u00eensemne DOC \u00een 2009), conform datelor Oficiului Na\u0163ional al Viei \u015fi Produselor Vitivinicole (ONVPV).<\/p>\n
\nTotu\u015fi greut\u0103\u0163i \u00een industrie sunt la tot pasul \u015fi apar chiar \u015fi unele noi, un exemplu fiind ceea ce antreprenoarea nume\u015fte “fenomene conexe”. “A ap\u0103rut din nou vinul vrac, ca r\u0103spuns la sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare. Dar cea mai periculoas\u0103 zon\u0103 este cea a b\u0103uturilor \u00abde tip vin\u00bb”, semnaleaz\u0103 Georgescu. Pentru c\u0103 b\u0103uturile care induc impresia c\u0103 sunt vin f\u0103r\u0103 a fi (“de aceea trebuie citit\u0103 eticheta, ca s\u0103 \u015ftii ce bei”) pot fi de-a dreptul nes\u0103n\u0103toase. Al treilea fenomen este apari\u0163ia afaceri\u015ftilor en-gros, a c\u0103ror activitate se deruleaz\u0103 \u00een cel mai bun caz \u00een zona gri \u015fi \u00eempiedic\u0103 produc\u0103torii s\u0103 \u015ftie exact cui se adreseaz\u0103. \u00cen comer\u0163ul modern Vincon vinde \u015fi acum direct. Dar \u00eenainte de criz\u0103 vinurile sale ajungeau “\u00een retailul mic prin distribuitori; apari\u0163ia angrosi\u015ftilor ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 avem o strategie coerent\u0103 \u00een a duce anumite tipuri de marf\u0103 \u0163intit – c\u0103 e vorba de magazin cu autoservire, mixt sau un restaurant”. Or, pentru fiecare canal are nevoie de produse \u015fi distribu\u0163ie corespunz\u0103toare, “pentru c\u0103 n-o s\u0103 duci vinuri premium \u00een Gara de Nord”. Una peste alta, spun reprezentan\u0163ii companiei, “comer\u0163ul, care nu este Alb\u0103 ca Z\u0103pada, dar avea ni\u015fte canale \u015fi reguli c\u00e2t de c\u00e2t respectate, s-a bulversat \u015fi mai mult. Acum se aplic\u0103 regula \u00abscap\u0103 cine poate\u00bb”.<\/p>\n
\nCompania vinde \u00een re\u0163elele moderne de retail aproximativ 45% din produse, iar comer\u0163ul tradi\u0163ional \u015fi Horeca au contribuit anul trecut cu aproximativ 55% la realizarea cifrei de afaceri. A\u015ftept\u0103rile pentru anul \u00een curs se refer\u0103 la o cifr\u0103 de afaceri similar\u0103 celei de anul trecut – 30 de milioane de euro, \u00een condi\u0163iile \u00een care pia\u0163a continu\u0103 trendul descendent din ultimii ani, iar produc\u0163ia de vin a sc\u0103zut, din pricina secetei, cu 40%. Or, din cauza cantit\u0103\u0163ilor \u00een sc\u0103dere de struguri din 2012, Luchi Georgescu se a\u015fteapt\u0103 la cre\u015fterea pre\u0163urilor la vin at\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi la nivel mondial. Aceasta s-ar traduce \u00een cre\u015fterea profitabilit\u0103\u0163ii companiei, pentru c\u0103 podgoriile pe care le are nu au fost calamitate. \u015ei Vincon vinde peste hotare doar vinuri \u00eembuteliate, ce reprezint\u0103 sub zece procente din produc\u0163ie, cea mai important\u0103 pondere fiind adjudecat\u0103 de contractul de export c\u0103tre pia\u0163a chinez\u0103, \u00een valoare de un milion de euro pe an.<\/p>\n
<\/p>\n
\nValoarea unei afaceri din vinifica\u0163ie nu st\u0103 numai \u00een podgorii, instala\u0163ii de prelucrare, cifre de afaceri sau profit, ci \u015fi \u00een comorile ce stau ascunse \u00een pivni\u0163e. Vincon are 11 crame, dintre care dou\u0103 sunt renumite: Paradis \u015fi Beciul Domnesc. Beciul Domnesc este cea mai mare vinotec\u0103 profesional\u0103 din Rom\u00e2nia, av\u00e2nd peste 100.000 sticle de vin, cele mai vechi dat\u00e2nd din 1949. Crama este monument istoric, inclus \u00een programele de conservare UNESCO; a fost fondat\u0103 \u00een timpul domniei lui \u015etefan cel Mare (deasupra intr\u0103rii se p\u0103streaz\u0103 caracterele chirilice care fac referire la domnitor \u015fi cel care a construit-o) \u015fi a fost renovat\u0103 \u00eentre 1834 -1839, \u00een perioada domniei lui Mihail Sturdza. Crama Paradis, care p\u0103streaz\u0103 rezerva de distilat de vin, este cea mai mare din sud-estul Europei, av\u00e2nd peste 4.800 de butoaie din stejar.<\/p>\n
\nValoarea licorilor celor dou\u0103 crame este greu de estimat, iar Luchi Georgescu spune despre sine c\u0103 nu este bogat\u0103. “Nu adun bani; \u00eemi plac banii c\u00e2nd sunt \u00een afaceri, nu s\u0103-i v\u0103d.” Ea argumenteaz\u0103 c\u0103 nu are bani \u00een b\u0103nci, ci a investit \u00een afaceri \u015fi calific\u0103 traiul s\u0103u de zi cu zi “nici ieftin, nici scump”. Puncteaz\u0103, de pild\u0103, c\u0103 nu are nevoi extravagante, dar \u015fi c\u0103 nu a avut lipsuri materiale nici \u00een perioada comunist\u0103 \u015fi nici nu are planuri mari de cheltuieli personale. “Mi-am cump\u0103rat creme, pantofi, diamante. Dar pe urm\u0103 ce s\u0103-\u0163i mai cumperi?”<\/p>\n
\nLuchi Georgescu poveste\u015fte c\u0103 se \u00eemparte cu greu \u00eentre cele patru afaceri pe care le are, \u015fi, \u00een func\u0163ie de perioade \u015fi priorit\u0103\u0163i, aloc\u0103 mai mult timp uneia sau alteia. Anul acesta \u015fi cel trecut, de pild\u0103, a dedicat cam jum\u0103tate din timp unuia dintre cele dou\u0103 hoteluri din Venus, unde a investit c\u00e2teva milioane de euro. “Anul trecut am terminat hotelul, iar \u00een 2012 am finalizat locurile de joac\u0103, terasele \u015fi restaurantele.” Au fost \u00eens\u0103 ani \u00een care s-a concentrat mai mult pe Meda sau Vincon, dup\u0103 caz. La Meda, compania ce produce preparate din carne, acum se afl\u0103 \u00eentr-un training ce ar putea dura \u00een jur de doi ani singura fiic\u0103 a antreprenoarei. De anul trecut, dup\u0103 ce a terminat studiile de Business Administration la Londra, “drumul ei trece prin toate departamentele \u015fi apoi cred c\u0103 vom avea o discu\u0163ie prietenoas\u0103”, afirm\u0103 Luchi Georgescu, \u00eentrebat\u0103 despre probabilitatea de a-\u015fi l\u0103sa, la un moment dat, afacerile pe m\u00e2inile fiicei sale. “Una este s\u0103 vrei \u015fi s\u0103 nu po\u0163i, s\u0103 nu po\u0163i \u015fi s\u0103 vrei \u015fi alta s\u0103 po\u0163i \u015fi s\u0103 vrei. R\u0103m\u00e2ne s\u0103 ne exprim\u0103m dup\u0103 ce va avea o idee foarte clar\u0103 despre ce \u00eenseamn\u0103 produc\u0163ia.” Despre firma de construc\u0163ii, pe care o folose\u015fte doar pentru a construi \u015fi repara tot ce e necesar pentru celelalte afaceri, spune c\u0103 i-a “m\u00e2ncat” prea mult timp \u015fi ar vrea s\u0103 limiteze aceast\u0103 activitate. A pus \u00eens\u0103 pe roate aceast\u0103 firm\u0103 pentru c\u0103 are o \u00eenclina\u0163ie c\u0103tre arhitectur\u0103 \u015fi spune c\u0103 a f\u0103cut personal proiectul de renovare \u015fi amenajare a sediului Vincon.<\/p>\n
\nPentru Meda antreprenoarea a primit de-a lungul anilor “exagerat de multe oferte”, dar n-a putut s\u0103 \u00eenstr\u0103ineze nici acea afacere, recunosc\u00e2nd c\u0103 antreprenorii rom\u00e2ni sunt foarte ata\u015fa\u0163i de afacerile pe care le-au construit. “Asta \u00eemi place \u015fi \u00eemi d\u0103 satisfac\u0163ie.”<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Proprietarei Vincon, Luchi Georgescu, nu-i pare r\u0103u c\u0103 a refuzat o ofert\u0103 de 60 de milioane de euro pentru v\u00e2nzarea companiei sale, cel mai mare produc\u0103tor de vinuri de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103. Nu s-a putut desp\u0103r\u0163i nici de celelalte afaceri, iar pentru Meda, compania procesatoare de carne, a declinat \u201e\u00cengrozitor de multe\u201e propuneri. Antreprenoarea munce\u015fte […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[27964,13422,9880],"class_list":["post-141363","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-luchi-georgescu","tag-proprietar","tag-vincon"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/141363","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=141363"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/141363\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=141363"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=141363"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=141363"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16041213\/15\/04.jpg?height=116&width=616\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16041213\/18\/02.jpg?height=128&width=634\")
<\/a><\/p>\n