{"id":141195,"date":"2016-12-22T09:00:00","date_gmt":"2016-12-22T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=141195"},"modified":"2016-12-22T09:00:00","modified_gmt":"2016-12-22T09:00:00","slug":"cele-mai-bune-carti-de-afaceri-din-2016","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=141195","title":{"rendered":"Cele mai bune c\u0103r\u0163i de afaceri din 2016"},"content":{"rendered":"<p>\nV\u0103 prezent\u0103m rezumatele celor mai bune c\u0103r\u0163i de afaceri publicate \u00een anul 2016, dintre cele recenzate \u00een redac\u0163ie.<\/p>\n<p>\nTeoria ghionturilor<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5554\/16034714\/7\/nudge.jpg?height=420&#038;width=274\" style=\"width: 274px; height: 420px;\" \/><\/p>\n<p>\nIat\u0103 o carte care face parte din ceea ce a\u015f numi volume recuperate, asta pentru c\u0103 \u201eNudge\u201c a ap\u0103rut \u00een urm\u0103 cu opt ani, gener\u00e2nd \u2013 este adev\u0103rat, nu singur\u0103 &#8211; chiar o teorie a ghionturilor, valabil\u0103 \u00een stiin\u0163ele comportamentale, \u00een politic\u0103 \u015fi \u00een economie. Principalul driver al teoriei a fost British Behaviourial Insights Team, sau Nudge Unit, organiza\u0163ie care a avut misiunea de a aplica teoria ghionurilor \u00een politicile guvernamentale \u015fi \u00een servicii, dar \u015fi s\u0103 reduc\u0103 cheltuielile bugetare din Marea Britanie. \u201eNudge\u201c a generat \u015fi un blog, activ \u00eentre 2008 \u015fi 2011, \u015fi, cel mai important, a pus um\u0103rul la apari\u0163ia economiei comportamentale. Cartea este scris\u0103 de Richard Thaler, economist \u015fi profesor de \u015ftiin\u0163e comportamentale \u00een Chicago, \u015fi de Cass Sunstein, profesor de jurispruden\u0163\u0103 la Universitatea din Chicago (ultimul a f\u0103cut parte \u015fi din cabinetul pre\u015fedintelui Obama). Singura recomandare pe care o pot face este s\u0103 citi\u0163i cartea, chiar dac\u0103 \u00eentre data scrierii \u015fi cea a apari\u0163iei \u00een limba rom\u00e2n\u0103 lumea a primit c\u00e2teva ghionturi serioase din partea crizei economice (care, de altfel, sunt analizate \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 \u00een carte, cel pu\u0163in criza imobiliar\u0103 din 2007 \u2013 2008).<\/p>\n<p>\n\u00cen esen\u0163\u0103, \u201eNudge\u201c d\u0103r\u00e2m\u0103 mitul lui homo economicus, care ia mereu cele mai bune decizii; homo sapiens, insul obi\u015fnuit, comite erori pentru c\u0103 face tot felul de asocieri \u015fi este influen\u0163at \u015fi de contextul social. Sau, altfel spus, oamenii sunt neinforma\u0163i, lipsi\u0163i de voin\u0163\u0103, inconsisten\u0163i \u015fi lene\u015fi, incapabili s\u0103 reziste \u00een fa\u0163a tenta\u0163iilor de ast\u0103zi chiar dac\u0103 m\u00e2ine ar fi recompensa\u0163i. \u015ei reac\u0163ioneaz\u0103 cumva aiurea: exemplul clasic, folosit \u00een \u201eNudge\u201c, este cel al mu\u015ftelor pictate \u00een centrul pisoarelor aflate \u00een aeroportul din Amterdam, care au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it considerabil precizia utilizatorilor, dar \u015fi condi\u0163iile de igien\u0103.<\/p>\n<p>\nO istorioar\u0103 care poate p\u0103rea u\u015for trivial\u0103, dar care p\u0103streaz\u0103 \u015fi ilustreaz\u0103 c\u00e2t se poate de bine modul \u00een care trebuie administrate ghionturile: p\u0103str\u00e2nd libertatea alegerii, dar intervenind destul de ferm \u00een actul alegerii, o form\u0103 de paternalism soft \u015fi destul de neintruziv. \u201eL\u0103comia \u015fi corup\u0163ia au contribuit la declan\u015farea crizei, dar simpla sl\u0103biciune a naturii umane a jucat \u015fi ea un rol esen\u0163ial. Nu vom putea s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m de crize viitoare dac\u0103 spumeg\u0103m \u00eempotriva l\u0103comiei, a corup\u0163iei \u015fi f\u0103r\u0103delegii f\u0103r\u0103 a ne uita \u00een oglind\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 a \u00een\u0163elege efectele poten\u0163ial devastatoare ale ra\u0163ionalit\u0103\u0163ii limitate, ale problemelor de autocontrol \u015fi ale influen\u0163elor sociale\u201c, ne avertizeaz\u0103 Thaler \u015fi Sunstein, oamenii care vor s\u0103 ne aduc\u0103 aminte c\u0103 suntem oameni \u015fi ne \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 tr\u0103im \u015fi s\u0103 accept\u0103m asta.<\/p>\n<p>\nRomanul finan\u0163elor \u015fi al contabilit\u0103\u0163ii<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5554\/16034714\/8\/o-pereche-de-pantofi-finantele-si-contabilitatea-afacerii.jpg?height=420&#038;width=299\" style=\"width: 299px; height: 420px;\" \/><\/p>\n<p>\nContabilitatea poate fi pentru muritorii de r\u00e2nd mai \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare dec\u00e2t algebra, a\u015fa c\u0103 \u00een momentul \u00een care cineva vine \u015fi explic\u0103, dintr-o perspectiv\u0103 pragmatic\u0103, cu r\u0103bdare \u015fi talent, cum trebuie s\u0103 cite\u015fti un bilan\u0163 sau s\u0103 interpretezi rapoartele financiare anuale, la ce date trebuie s\u0103 fii atent \u015fi care este semnifica\u0163ia acestora, nu po\u0163i dec\u00e2t s\u0103 salu\u0163i acest demers.<\/p>\n<p>\nS\u0103 o salut\u0103m dar\u0103 pe Tina Celnicu, fost CFO, financiar controller \u015fi treasury manager \u00een multina\u0163ionale \u015fi \u00een companii antreprenoriale, de genul Fiberxnylon, Holcim, Interhome, Diamedix, dar \u015fi consultant de business. Dac\u0103 ve\u0163i c\u0103uta pe internet, ve\u0163i g\u0103si recomand\u0103ri de genul \u201ese cite\u015fte ca o carte poli\u0163ist\u0103\u201d, pentru c\u0103 lucrarea Tinei Celnicu combin\u0103 seriozitatea expertului cu talentul povestitorului, iar aventura lui Martin, eroul volumului de contabilitate aplicat\u0103, \u00een lumea antreprenoriatului are ceva din munca unui detectiv, dar un detectiv c\u0103zut pe m\u00e2na unui senior \u00een\u0163elept, care \u00eel c\u0103l\u0103uze\u015fte \u00een aventura sa. Martin porne\u015fte o mic\u0103 afacere \u015fi descoper\u0103 modul \u00een care trebuie s\u0103 se ocupe \u015fi s\u0103 citeasc\u0103 cifrele din rapoartele financiare.<\/p>\n<p>\nCare este treaba cu pantofii?, ve\u0163i \u00eentreba. Un pantof este contabilitatea afacerii, iar cel\u0103lalt este partea de finan\u0163e. \u201eSunt pantofii aceia pe care ne putem baza, potrivi\u0163i pentru \u015foselele multina\u0163ionalelor, dar \u015fi pentru uli\u0163ele neasfaltate ale start-up-urilor. Purt\u00e2nd ace\u015fti pantofi, Martin \u015fi Ariadna, seconda\u0163i de Lucia \u015fi Andrei, au reu\u015fit s\u0103 c\u0103l\u0103torasc\u0103 prin lumea afacerilor cu mult mai mult\u0103 naturale\u0163e. Ei sunt acum mai dispu\u015fi s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri despre cifre, mai pu\u0163in st\u00e2njeni\u0163i de tabele \u015fi formule, mai capabili s\u0103 vad\u0103 businessul pe de-a \u00eentregul\u201d, explic\u0103 Tina la finalul volumului. Tina Celnicu vine cu un demers unic \u015fi special pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, o carte care explic\u0103 mult mai bine dec\u00e2t un manual tocmai domeniile care par cel mai pu\u0163in accesibile din administrarea unei afaceri.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nEchilibrul \u00eentre corp \u015fi minte<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5554\/16034714\/9\/prezenta.jpg?height=420&#038;width=299\" style=\"height: 420px; width: 299px;\" \/><\/p>\n<p>\nExist\u0103 o categorie important\u0103 de oameni pentru care faptul c\u0103 Amy Cuddy a \u0163inut s\u0103 dezvolte al doilea cel mai vizionat discurs pe site-ul TED \u00eenseamn\u0103 foarte mult. Speech-ul profesoarei de psihologie de la Harvard Business School, vizionat de 34 de milioane de ori, arat\u0103 modul \u00een care suntem defini\u0163i \u015fi percepu\u0163i de ceilal\u0163i \u00een func\u0163ie de limbajul propriului trup. \u00cen regnul animal, expresiile nonverbale ale puterii \u015fi domina\u0163iei \u0163in de expansiune, subiec\u0163ii se fac mari, se extind, ocup\u0103 mult spa\u0163iu; se deschid. Oamenii procedeaz\u0103 la fel \u015fi c\u00e2nd de\u0163in puterea, dar \u015fi c\u00e2nd se simt puternici pe moment. C\u00e2nd se simt f\u0103r\u0103 putere fac exact invers, se str\u00e2ng tot mai mult, se fac mici. C\u00e2nd e vorba de putere, contrabalans\u0103m elementele nonverbale ale celorlal\u0163i.<\/p>\n<p>\nEste doar un prim execri\u0163iu din \u201ePrezen\u0163\u0103\u201c, cartea scris\u0103 de Cuddy \u00een siajul discursului TED, menit\u0103 s\u0103 ajute oamenii s\u0103 devin\u0103 con\u015ftien\u0163i de semnalele transmise de corpul lor \u015fi s\u0103-i ajute s\u0103 \u00ee\u015fi construiasc\u0103 prezen\u0163e puternice, menite s\u0103 genereze respect \u015fi \u00eencredere \u00een propria persoan\u0103. Sigur c\u0103 asta nu trebuie s\u0103 se transforme \u00eentr-un soi de Kabuki prost, cu personalit\u0103\u0163i \u201er\u0103cnite\u201c \u015fi prost jucate, ci mai degrab\u0103 identificarea c\u0103ilor care v\u0103 vor transforma \u00een mod natural \u00eentr-o prezen\u0163\u0103 alfa. Pare complicat \u015fi va deveni complicat dac\u0103 ve\u0163i dori asta; dar dac\u0103 \u00een timpul unei discu\u0163ii sau al unei prezent\u0103ri ve\u0163i adopta posturile corespunz\u0103toare, puterea va veni \u00een mod firesc, \u00eenso\u0163it\u0103 de autenticitate \u015fi pasiune. \u015ei asta nu este tot: puterea poate fi cedat\u0103, interlocutorul poate fi ascultat cu aten\u0163ie \u015fi asta se traduce, \u00een cele din urm\u0103, tot printr-un c\u00e2\u015ftig de putere, pentru c\u0103 astfel ceilal\u0163i cap\u0103t\u0103 \u00eencredere \u00een noi, pot fi ob\u0163inute informa\u0163ii utile \u015fi ajungem s\u0103-i vedem pe ceilal\u0163i ca pe ni\u015fte parteneri poten\u0163iali.<\/p>\n<p>\n\u015ei nu, nu competen\u0163a este valuta suprem\u0103 \u00een rela\u0163ii, a\u015fa cum suntem tenta\u0163i s\u0103 credem de cele mai multe ori, ci \u00eencrederea este cel mai important factor al evalu\u0103rilor la care suntem supu\u015fi. Prezen\u0163a lui Amy Cuddy este mai ad\u00e2nc\u0103 \u015fi mai p\u0103trunz\u0103toare dec\u00e2t speech-ul de la TED, \u00een paginile c\u0103r\u0163ii ve\u0163i descoperi de exemplu o analiz\u0103 am\u0103nun\u0163it\u0103 a sindromului impostorului, care macin\u0103 nu numai oameni obi\u015fnui\u0163i, ci \u015fi scriitori de talia lui Neil Gaiman, sau despre rolul magic al haka \u00een cultura juc\u0103torilor All Blacks. Sau, \u015fi asta sper s\u0103 v\u0103 minuneze, leg\u0103tura nea\u015fteptat\u0103 dintre dimensiunea ecranelor \u015fi a dispozitivelor cu care lucra\u0163i \u015fi sentimentul de putere: cu c\u00e2t ecranul este mai mic, cu at\u00e2t mai lipsi\u0163i de fermitate sunt utilizatorii; a\u015fa c\u0103 de fapt smart\u2011phone-ul, \u00een loc s\u0103 ne fac\u0103 mai productivi \u015fi mai eficien\u0163i, ne submineaz\u0103 aceste bune inten\u0163ii. \u015ei mai e \u015fi postura aceea coco\u015fat\u0103 pe ecran&#8230;<\/p>\n<p>\nJocurile privatiz\u0103rii<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5554\/16034714\/6\/jocurile-privatizarii.jpg?height=420&#038;width=266\" style=\"width: 266px; height: 420px;\" \/><\/p>\n<p>\nExist\u0103 \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi mai cu seam\u0103 \u00een presa economic\u0103 un soi de tendin\u0163\u0103, scrii \u015fi pare c\u0103 ai putea s\u0103 spui mai mult dec\u00e2t scrii, dar ceva te re\u0163ine. Am avut impresia asta citind \u015fi cartea lui Adrian N. Ionescu, \u201eJocurile privatiz\u0103rii\u201c, ap\u0103rut\u0103 la Editura Integral. Volumul este o relatare personal\u0103 a unui jurnalist de specialitate, care a colaborat cu publica\u0163ii importante din prsa economic\u0103, o istorie subiectiv\u0103 a \u00eenfiin\u0163\u0103rii \u015fi evolu\u0163iei bursei rom\u00e2ne\u015fti postrevol\u0163ionare. Fiecare capitol are personalitatea sa \u015fi din acest punct de vedere \u201eJocurile privatiz\u0103rii\u201c este interesant\u0103: personaje pe care le-am cunoscut, de care am citit \u015fi de care am auzit, vorbesc sau sunt pomenite \u00een contextul istoriei recente a pie\u0163ei de capital.<\/p>\n<p>\nOficiali ai statului, reprezentan\u0163i ai institu\u0163iilor financiare interna\u0163ionale, FMI \u015fi Banca Mondial\u0103, consultan\u0163i, oameni de afaceri mai mult sau mai pu\u0163in controversa\u0163i, politicieni \u015fi membri ai guvernelor, brokeri, \u015fefi ai bursei \u015fi organisme de control \u015fi supraveghere, to\u0163i \u015fi-au g\u0103sit locul \u00een carte, al\u0103turi de privatiz\u0103ri, list\u0103ri, negocieri sau tranzac\u0163ii dubioase, \u015fi, din acest punct de vedere, cred c\u0103 ar fi fost nevoie de un num\u0103r mult mai mare de pagini. Autorul subliniaz\u0103 o anume dualitate, o anume nesiguran\u0163\u0103 a bursei rom\u00e2ne\u015fti, care, de\u015fi ofer\u0103, cel pu\u0163in \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, randamente de top mondial, a r\u0103mas un soi de curiozitate, accesibil\u0103 doar unei elite.&nbsp; De remarcat aprecierea lui Sergiu Oprescu, pre\u015fedintele Alpha Bank \u015fi fost pre\u015fedinte al Bursei de Valori: \u201ePia\u0163a de capital din Rom\u00e2nia a sem\u0103nat cu Ciuleandra, pe care toat\u0103 lumea o lua la dans, dar nimeni nu o lua de nevast\u0103. Conform logicii dintr-o anumit\u0103 perioad\u0103, bursa era bun\u0103 de ar\u0103tat, ca s\u0103 ne \u00eemp\u0103un\u0103m cu ea, s\u0103 d\u0103m bine \u00een diverse poze interna\u0163ionale\u201c.<\/p>\n<p>\nCum prea multe studii pe tema capitalismului rom\u00e2nesc postrevolu\u0163ionar nu s-au scris, cartea lui Adrian Ionescu este important\u0103 pentru c\u0103 unu, exist\u0103 \u015fi a fost scris\u0103, \u015fi doi, pentru c\u0103 surprinde caledoscopic \u015fi pl\u0103cut etape esen\u0163iale \u015fi inside-uri din primele dou\u0103 decenii ale pie\u0163ei de capital. Un exerci\u0163iu pe care presa rom\u00e2neasc\u0103 de business, at\u00e2ta c\u00e2t\u0103 mai este, ar trebui s\u0103-l repete, at\u00e2ta c\u00e2t se mai poate.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nEchipa de echipe a generalului cu patru stele<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5554\/16034714\/5\/echipa-de-echipe-a-generalului-cu-patru-stele.jpg?height=420&#038;width=299\" style=\"width: 299px; height: 420px;\" \/><\/p>\n<p>\nDe ani buni lumea afacerilor se inspir\u0103 din practici militare, dac\u0103 ne g\u00e2ndim doar la multele adapt\u0103ri ale \u201eArtei r\u0103zboiului\u201c scris\u0103 de Sun Tzu, sau la strategiile lui Von Clausewitz adaptate pentru uzul echipelor manageriale, dar nu numai. Iat\u0103 o carte scris\u0103 de un ins care s-a retras din armata SUA general cu patru stele, dup\u0103 35 de ani de serviciu, ultima func\u0163ie fiind cea de comandant al for\u0163elor coali\u0163iei din Afganistan. Generalul Stanley McChrystal a condus, pentru scrierea c\u0103r\u0163ii, o echip\u0103 de oameni de business \u015fi de fo\u015fti militari: Tantum Collins, licen\u0163iat \u00een afaceri globale, elev al generalului, David Silverman, CEO al companiei de consultan\u0163\u0103 \u00een afaceri Crosslead, lupt\u0103tor, \u015fi el, \u00een marina american\u0103, \u015fi Chriss Fussel, fost membru al SEAL \u015fi partener la Crosslead.<\/p>\n<p>\nDin acest amalgam de fo\u015fti solda\u0163i \u015fi actuali oameni de afaceri a ie\u015fit o carte despre ce pot \u00eenv\u0103\u0163a organiza\u0163iile de business de la milit\u0103rie, de importan\u0163a colabor\u0103rii, a form\u0103rii unei singure \u201eechipe de echipe\u201c care s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 un scop comun, despre nevoia de a transfera adaptabilitatea \u015fi capacitatea de coeziune a echipelor mici la nivel macro. De altfel, generalul McChrystal aplic\u0103 \u00een via\u0163a real\u0103 aceste principii milit\u0103re\u015fti, \u00een cadrul propriei sale companii de consultan\u0163\u0103 \u00een leadership \u015fi management. El spune c\u0103 a observat c\u0103 for\u0163ele armate pe care le conducea \u00een Afganistan au mai multe \u00een comun cu o companie de top 500 care \u00eencearc\u0103 s\u0103 lupte cu o puzderie de start-up-uri dec\u00e2t cu comandamentele militare ale alia\u0163ilor care se luptau cu nem\u0163ii \u00een cel de-al doilea r\u0103zboi mondial.<\/p>\n<p>\nIar insurgen\u0163ii aveau succes nu pentru c\u0103 erau mai buni tacticieni sau mai bine antrena\u0163i, ci pentru c\u0103 structurile lor lipsite de ierarhii \u00eensemnau o manier\u0103 diferit\u0103 de a duce o lupt\u0103. Iar r\u0103spunsul s\u0103u a fost transformarea organiza\u0163iei militare, rigid\u0103 \u015fi tradi\u0163ionalist\u0103, \u00eentr-o echip\u0103 de echipe predispuse la colaborare. Liderii de business, spune generalul, trebuie s\u0103 renun\u0163e la ideea de a controla totul \u015fi s\u0103 se \u00eempace cu necunoscutul, pe care s\u0103 \u00eencerce s\u0103-l \u00eentoarc\u0103 \u00een favoarea lor \u015fi a organiza\u0163iilor lor. Schimbarea fundamental\u0103 de care vorbe\u015fte McChrystal este \u00eens\u0103 a schimb\u0103rii rolului liderului, care se pune \u00een subordinea subordona\u0163ilor s\u0103i, \u00eentr-o manier\u0103 asem\u0103n\u0103toare cu cea a amiralului Nelson, care s-a transformat \u00een timpul b\u0103t\u0103liei de la Trafalgar \u00eentr-un ofi\u0163er de informa\u0163ii \u015fi coeziune. \u00cen modelul clasic, subordona\u0163ii furnizeaz\u0103 informa\u0163ii \u015fi liderii le prelucreaz\u0103 \u015fi decid. \u00cen modelul propus de autorii \u201eEchipei de echipe\u201c, liderii furnizeaz\u0103 informa\u0163ii \u015fi subordona\u0163ii iau ini\u0163iativa \u015fi stabilesc ce este de f\u0103cut. Un punct de vedere care ar trebui s\u0103 v\u0103 determine s\u0103 deschide\u0163i cartea generalului cu patru stele.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>V\u0103 prezent\u0103m rezumatele celor mai bune c\u0103r\u0163i de afaceri publicate \u00een anul 2016, dintre cele recenzate \u00een redac\u0163ie. Teoria ghionturilor Iat\u0103 o carte care face parte din ceea ce a\u015f numi volume recuperate, asta pentru c\u0103 \u201eNudge\u201c a ap\u0103rut \u00een urm\u0103 cu opt ani, gener\u00e2nd \u2013 este adev\u0103rat, nu singur\u0103 &#8211; chiar o teorie a [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7194],"tags":[81,7193,7878,9854,182,11056,6266,9531,78,6767,7336],"class_list":["post-141195","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-carte","tag-afaceri","tag-carte","tag-carti","tag-contabilitate","tag-criza","tag-financiar","tag-oameni","tag-pantofi","tag-publicare","tag-redactie","tag-rezumate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/141195","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=141195"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/141195\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=141195"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=141195"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=141195"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}