{"id":140249,"date":"2016-12-02T08:10:00","date_gmt":"2016-12-02T08:10:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=140249"},"modified":"2016-12-02T08:10:00","modified_gmt":"2016-12-02T08:10:00","slug":"crestere-economica-dar-pana-cand","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=140249","title":{"rendered":"Cre\u015ftere economic\u0103, dar p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd?"},"content":{"rendered":"

\nCu cea mai mare cre\u015ftere economic\u0103 din toate \u0163\u0103rile Uniunii Europene, \u00een Rom\u00e2nia optimismul a revenit \u015fi se reflect\u0103 deopotriv\u0103 \u00een co\u015furile de cump\u0103r\u0103turi dar \u015fi \u00een dispozi\u0163ia angajatorilor de a cre\u015fte num\u0103rul salaria\u0163ilor. Care sunt \u00eens\u0103 previziunile pentru 2017 \u015fi care sunt factorii care pot influen\u0163a evolu\u0163ia \u0163\u0103rilor din Uniunea European\u0103? Dan Buc\u015f\u0103, lead CEE economist \u00een cadrul Unicredit Bank, este de p\u0103rere c\u0103 economia nu se supra\u00eenc\u0103lze\u015fte, chiar dac\u0103 am ajuns \u00een v\u00e2rful pantei de cre\u015ftere economic\u0103.<\/p>\n

\n\u00centr-o discu\u0163ie cu presa, Dan Buc\u015f\u0103 puncteaz\u0103 deopotriv\u0103 aspectele pozitive \u015fi negative care influen\u0163eaz\u0103 a\u015ftept\u0103rile institu\u0163iei financiare pentru anul viitor, iar primul subiect despre care vorbe\u015fte este Brexitul. \u201eColegii mei care acoper\u0103 zona euro sunt mai pesimi\u015fti \u00een privin\u0163a anului viitor dec\u00e2t a evolu\u0163iei din 2016, motivele fiind mai multe. Primul este Brexitul, care nu \u015ftim dac\u0103 se va produce. Nu \u015ftim dac\u0103 Marea Britanie va invoca articolul 50 anul viitor, p\u00e2n\u0103 la finalul lunii martie, cum a spus Theresa May\u201d. Dar impactul estimat de economi\u015ftii de la UniCredit se plaseaz\u0103 \u00een jurul a 6% din PIB, \u00een principal prin intermediul a\u015ftept\u0103rilor firmelor. Iar Dan Buc\u015f\u0103 poveste\u015fte c\u0103 deja sunt firme germane care reconsider\u0103 nivelul investi\u0163iilor pentru anul viitor, pentru c\u0103 Marea Britanie este unul dintre principalii parteneri comerciali \u015fi ai Germaniei \u015fi ai zonei euro (\u00een primii patru ca m\u0103rime) \u015fi orice barier\u0103 comercial\u0103 s-ar putea reflecta \u00een investi\u0163ii mai mici \u00een Europa. \u201eDeja Theresa May s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 acorde unei firme auto ni\u015fte concesii, iar economistul nostru \u015fef crede c\u0103 probabil a deschis o cutie a Pandorei cu aceast\u0103 decizie \u015fi vor urma \u015fi alte firme din acela\u015fi sector, dup\u0103 care \u015fi firme din alte sectoare \u015fi \u00een cele din urm\u0103 va fi foarte greu pentru Marea Britanie s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eenchid\u0103 grani\u0163ele, s\u0103 impun\u0103 bariere comerciale, \u00een condi\u0163iile \u00een care va oferi foarte multe facilit\u0103\u0163i pentru multe firme.\u201d Mai sunt \u015fi al\u0163i factori care ar putea s\u0103 duc\u0103 la o cre\u015ftere mai mic\u0103 anul viitor \u015fi cei mai importan\u0163i sunt euro-dolarul \u015fi pre\u0163ul petrolului, spune reprezentantul UniCredit. Impactul euro-dolar pentru anul trecut este estimat la 0,7%, \u00een cre\u015ftere, \u201eceea ce este enorm, pentru c\u0103 zona euro este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial \u015fi un euro mai slab a ajutat exporturile europene. Pentru c\u0103 ne a\u015ftept\u0103m ca anul viitor euro-dolarul s\u0103 o ia u\u015for \u00een sus, credem c\u0103 impactul va fi negativ\u201d.<\/p>\n

\nAl doilea impact a fost din partea petrolului, iar pre\u0163ul mai redus a ad\u0103ugat \u00een jur de 0,4% la cre\u015fterea economic\u0103 a zonei euro anul trecut, \u00een jur de 0,3% anul acesta \u015fi \u00een 2017 impactul estimat este negativ, \u201epoate \u015fi pentru c\u0103 noi credem c\u0103 pre\u0163ul barilului s-ar putea duce \u00een 60-65 de dolari\u201d, argumenteaz\u0103 Buc\u015f\u0103. Al treilea impact negativ ar putea veni din comer\u0163ul global, iar reprezentan\u0163ii institu\u0163iei financiare se a\u015ftept\u0103 la o reluare a ritmului de cre\u015ftere \u00een comer\u0163ul global.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nPolitica monetar\u0103 adaug\u0103 la cre\u015fterea din zona euro \u00een jur de 0,2 puncte procentuale; efectul cel mai mare este de fapt asupra dob\u00e2nzilor pe care \u00een acest moment le pl\u0103tesc firmele mici \u015fi mijlocii mai ales \u00een periferia zonei euro. \u201eImpactul final este cel al pozi\u0163iei fiscale. Austeritatea s-a terminat \u00een Europa \u00een 2014, \u00een 2015 deja politica fiscal\u0103 a ad\u0103ugat mai mult de 0,1% la cre\u015fterea econoic\u0103, iar impactul va fi similar anul acesta \u015fi anul viitor. FMI, OECD \u015fi multe alte organiza\u0163ii interna\u0163ionale au sugerat c\u0103 impactul politicii fiscale ar trebui s\u0103 fie mai mare dec\u00e2t cel al politicii monetare, adic\u0103 \u0163\u0103ri care au bani mai mul\u0163i \u2013 cum e Germania \u2013 ar trebui s\u0103 aib\u0103 deficite mai mari pentru a stimula cre\u015fterea economic\u0103. Iar aceste deficite mai mari ar trebui f\u0103cute prin cheltuieli de investi\u0163ii\u201d, arat\u0103 Dan Buc\u015f\u0103. Iar contribu\u0163ia consumului, completeaz\u0103 tot el, este particularitatea acestei perioade de cre\u015ftere \u00een Europa, fiind mai mare dec\u00e2t \u00een orice alt\u0103 perioad\u0103 anterioar\u0103, coroborat\u0103 cu contribu\u0163ia foarte mic\u0103 a exporturilor.<\/p>\n

\n\u201eCum st\u0103 zona noatr\u0103 \u00een concursul de frumuse\u0163e cu celelalte \u0163\u0103ri emergente? Pentru anul acesta \u015fi anul viitor, prognoza noastr\u0103 de cre\u015ftere este de circa 4% pentru Rom\u00e2nia, \u015fi, respectiv, circa 3,5% pentru 2017, fiind campioni \u00een regiune\u201d, afirm\u0103 reprezentantul institu\u0163iei financiare, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 previziunea este mai pesimist\u0103 dec\u00e2t cele ale guvernului \u015fi ale BNR, care v\u0103d cre\u015fterea \u00een jurul a 5%. \u201eNoi vedem un impact mai mare al importurilor, \u015fi credem \u015fi c\u0103 \u00een trimestrul II am avut un efect de baz\u0103 din agricultur\u0103. \u00cen majoritatea \u0163\u0103rilor din regiune, cre\u015fterea de anul viitor va fi mai mic\u0103 dec\u00e2t anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem c\u0103 am ajuns la v\u00e2rful ciclului economic, nu numai \u00een Rom\u00e2nia, ci \u00een regiune, \u00een general.\u201d UniCredit vede posibil\u0103 o accelerare a cre\u015fterii pentru foarte pu\u0163ine \u0163\u0103ri \u2013 Ungaria \u015fi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi m\u0103re\u015fte decalajul fa\u0163\u0103 de alte \u0163\u0103ri, suntem \u015fi mai campioni dec\u00e2t \u00een privin\u0163a cre\u015fterii economice. Iar Dan Buc\u015f\u0103 arat\u0103 c\u0103 poten\u0163ialul de cre\u015ftere al Rom\u00e2niei se plaseaz\u0103 la 2-2,5%, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 rata de cre\u015ftere a consumului este dubl\u0103, salariile fiind motorul acestor plusuri.<\/p>\n

<\/p>\n

\nRom\u00e2nia are una dintre cele mai mari cre\u015fteri ale productivit\u0103\u0163ii din regiune, aproape de 4% pe an. Dar este suficient pentru a mic\u015fora decalajul fa\u0163\u0103 de Uniunea European\u0103? Singurele dou\u0103 \u0163\u0103ri care pe parcursul ultimilor 40 de ani au avut cre\u015ftere economic\u0103 ne\u00eenrerupt\u0103 de circa 5% sunt Coreea de Sud \u015fi Singapore, cu cre\u015fteri ale productivit\u0103\u0163ii de 5-10% pe an. \u201eNoi suntem campioni regionali la cre\u015ftere economic\u0103, dar productivitatea a crescut cam cu 5% \u00een perioada 2000-2015. Problema noastr\u0103 mare este c\u0103 productivitatea cre\u015fte \u00eencet nu numai la noi, ci \u015fi la nivel global. \u015ei probabil aceast\u0103 problem\u0103 se va men\u0163ine p\u00e2n\u0103 vom reu\u015fi s\u0103 facem o nou\u0103 revolu\u0163ie industrial\u0103. Suntem la un moment \u00een care productivitatea a ajuns s\u0103 creasc\u0103 foarte \u00eencet \u015fi avem nevoie de un nou model de cre\u015ftere. Eu sunt foarte optimist \u015fi cred c\u0103 a\u015fa cum a f\u0103cut-o deja de trei ori \u00een ultimii 150 de ani, omenirea va g\u0103si un nou model de cre\u015ftere\u201d, spune Dan Buc\u015f\u0103.<\/p>\n

\nSalariile \u00een regiune cresc destul de repede, dar \u00een alte \u0163\u0103ri emergente viteza este \u015fi mai mare; Brazilia a plecat \u00een 2004 de la un salariu mediu care era la circa trei sferturi din cel al Rom\u00e2niei, iar acum este mai mare. \u00cen 2-3 ani, salariul mediu din China \u00eel va dep\u0103\u015fi pe cel din Rom\u00e2nia. Factorii ace\u015ftia de diferen\u0163iere, faptul c\u0103 unele \u0163\u0103ri emergente erau mult mai ieftine dec\u00e2t \u0163ara noastr\u0103 \u00eencep s\u0103 se estompeze, iar acest lucru este vizibil \u015fi \u00een comportamentul investitorilor.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u201eLa capitolul investi\u0163iilor suntem printre campionii regiunii din simplul motiv c\u0103 avem unul dintre cei mai buni ani la capitolul absorb\u0163iei de fonduri europene din istoria noastr\u0103\u201d, subliniaz\u0103 reprezentantul UniCredit. BNR estimeaz\u0103 c\u0103 5,7 miliarde de euro vor intra anul acesta \u00een \u0163ar\u0103, aproape to\u0163i banii fiind din precedenta alocare (2007-2013). \u201eRom\u00e2nia a ratat startul \u015fi de data aceasta, ne-am chinuit de vreo trei ori s\u0103 trimitem un program de absorb\u0163ie la UE, care a tot respins propunerile noastre; \u00een cele din urm\u0103, \u00een aceast\u0103 prim\u0103var\u0103 am reu\u015fit s\u0103 avem \u015fi noi un program acceptat. Ca termen de compara\u0163ie \u2013 ungurii \u015fi polonezii \u00eel aveau deja de doi ani \u015fi jum\u0103tate. Ungaria va atrage anul acesta mai mult de 5 miliarde de euro din noua alocare, iar anul viitor probabil c\u0103 vor ajunge la 7 miliarde de euro. Ungaria vrea s\u0103 absoarb\u0103 toat\u0103 alocarea de fonduri p\u00e2n\u0103 la finalul lui 2018.\u201d<\/p>\n

\nC\u00e2t prive\u015fte exporturile, \u00eencetinirea a\u015fteptat\u0103 de economi\u015ftii institu\u0163iei financiare pentru anul viitor se leag\u0103 de o prognoz\u0103 destul de negativ\u0103 \u00een zona euro: \u201e\u00cen Germania ne a\u015ftept\u0103m la o cre\u015ftere economic\u0103 la jum\u0103tatea celei de anul acesta. \u00cen acela\u015fi timp, importurile vor cre\u015fte \u00een continuare, \u00een principal din cauza consumului cam \u00een toate \u0163\u0103rile din UE; anul viitor vor cre\u015fte \u015fi mul\u0163umit\u0103 investi\u0163iilor, pentru c\u0103 fondurile europene absorbite atrag investi\u0163ii importante\u201d. Dar problema mai mare nu este \u00een Uniunea European\u0103, ci \u00een afara ei, spune Buc\u015f\u0103, pentru c\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani asist\u0103m la un regres evident al globaliz\u0103rii, \u201ecare pentru noi ca \u0163ar\u0103 emergent\u0103 mic\u0103 \u015fi deschis\u0103 (adic\u0103 importuri plus exporturi \u00een PIB sunt peste 70%), este cea mai proast\u0103 veste c\u00e2nd vine vorba de cre\u015fterea pe termen lung. De ce? Pentru c\u0103 noi \u00eencerc\u0103m s\u0103 cre\u015ftem prin exporturi. Dac\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163im costurile globale pe regiuni emergente, se poate observa c\u0103 a noastr\u0103 este singura care cre\u015fte. \u00cen Orientul Mijlociu exporturile scad abrupt din pricina petrolului mai ieftin, \u00een Asia emergent\u0103 exporturile scad \u00een principal din cauza Chinei, \u00een America Latin\u0103 exporturile \u00een PIB au cam acela\u015fi procent din pricin\u0103 c\u0103 unele \u0163\u0103ri sunt \u00een recesiune\u201d.<\/p>\n

\nOr cre\u015fterea economiei Rom\u00e2niei se datoreaz\u0103 Uniunii Europene. Plusurile de capital au \u00eencetinit masiv anul trecut, \u00ee\u015fi revin pu\u0163in anul acesta, dar r\u0103m\u00e2n de peste dou\u0103 ori mai mici dec\u00e2t \u00een perioada 2008-2010. Iar deficitul comercial al Rom\u00e2niei cu bunuri cre\u015fte abrupt; \u201eavem un surplus comercial semnificativ cu servicii, dar nici acesta nu mai cre\u015fte \u00een mod sus\u0163inut, iar cea mai mare parte vine din transporturi, care au fost recent afectate de migra\u0163ie \u015fi controlul \u00een zona Schengen, \u015fi de IT, unde se pare c\u0103 dezvoltarea activit\u0103\u0163ii este fr\u00e2nat\u0103 de lipsa for\u0163ei de munc\u0103\u201d.<\/p>\n

\nCRE\u015eTEREA PE TERMEN LUNG<\/p>\n

\nRom\u00e2nia se plaseaz\u0103 la un nivel de 60% din PIB per capitala la nivelul Uniunii Europene, iar economistul de la UniCredit este de p\u0103rere c\u0103 dup\u0103 experien\u0163ele Portugaliei \u015fi Greciei, nicio alt\u0103 \u0163ar\u0103 nu va intra \u00een zona euro cu un PIB per capita sub 80-90%. Or pentru ca Rom\u00e2nia s\u0103 ajung\u0103 la acest nivel, la ritmul actual, probabil c\u0103 ar fi necesari 20 de ani. Pentru a fi accelerat acest ritm, cel mai mare impact \u00eel pot avea investi\u0163iile \u015fi for\u0163a de munc\u0103. \u201eExist\u0103 un regres al globaliz\u0103rii \u015fi toate \u0163\u0103rile din regiune \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi diversifice pie\u0163ele. Ungaria \u015fi Cehia, de pild\u0103, sunt obsedate s\u0103-\u015fi diversifice exporturile c\u0103tre Asia. UE c\u00e2\u015ftig\u0103 procent \u00een exporturi. Proximitatea \u015fi flexibilitatea au devenit mai importante dec\u00e2t costurile \u015fi aici avem un avantaj uria\u015f pentru c\u0103 suntem aproape. E adev\u0103rat, nu avem \u015fosele… \u201d, arat\u0103 reprezentantul institu\u0163iei financiare.<\/p>\n

\nt \u015fi ei s\u0103 produc\u0103 mai mult\u201d.<\/p>\n

<\/p>\n

\nConform B\u0103ncii Mondiale, \u00een 2018 costurile de produc\u0163ie totale vor fi la fel \u00een SUA \u015fi \u00een China. Pe de alt\u0103 parte, arat\u0103 Dan Buc\u015f\u0103, din cauz\u0103 c\u0103 Uniunea European\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte, UE este mai interesat\u0103 de calitate dec\u00e2t de cantitate \u015fi Europa este mult mai interesat\u0103 de servicii dec\u00e2t de bunuri. \u201eCe vom exporta \u00een 20 de ani? Sigur, \u00een urm\u0103torii 20 de ani, \u00een principal vehicule. Dar va fi Europa la fel de interesat\u0103 de pre\u0163uri mici? Probabil c\u0103 nu. \u015ei atunci cum cre\u015ftem calitatea? Calitatea o putem cre\u015fte dac\u0103 avem o for\u0163\u0103 de munc\u0103 de o calitate mai bun\u0103. Participarea este \u00een Balcani \u015fi \u00een Ungaria extrem de redus\u0103. Avem, dup\u0103 estim\u0103rile noastre, \u00een jur de 2,4 milioane de rom\u00e2ni ap\u0163i de munc\u0103 \u015fi care nu muncesc.\u201d Iar analistul de la UniCredit poveste\u015fte despre cazul Germaniei, care a implementat o reform\u0103 a muncii \u00een urma c\u0103reia Schr\u00f6der a pierdut alegerile, dar care a asigurat \u0163\u0103rii un nivel al \u015fomajului sub 3%. Cum? Au redus toate beneficiile sociale, au investit banii \u00eentr-o structur\u0103 foarte puternic\u0103 de reconversie profesional\u0103, au oferit aceast\u0103 structur\u0103 gratuit tuturor celor care nu aveau loc de munc\u0103 \u015fi le-au g\u0103sit \u015fi slujbe. N-a fost popular\u0103 aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 nici m\u0103car \u00een Germania, iar Schr\u00f6der \u015fi-a \u00eencheiat cariera politic\u0103. \u201eCine are curajul s\u0103-\u015fi asume aceast\u0103 politic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia? Absolut nimeni.\u201d<\/p>\n

\nReprezentantul institu\u0163iei financiare este \u00eencredin\u0163at c\u0103 economia Rom\u00e2niei nu se supra\u00eenc\u0103lze\u015fte. \u201eDe ce? Suntem la maximul ciclului economic, se vede valea. \u00centrebarea este cum ajungem n vale: cu sania? Sau merg\u00e2nd? Dac\u0103 ne uit\u0103m la cre\u015fterea economic\u0103, dac\u0103 excludem agricultura, se observ\u0103 o \u00eencetinire a cre\u015fterii economice \u015fi va \u00eencetini \u015fi mai mult \u00een 2017. Prognoza noastr\u0103 pentru anul viitor este de 3-3,5%. Dac\u0103 ne uit\u0103m la cum este cheltuit PIB-ul, vedem cea mai mare parte \u00een consum, iar anul viitor investi\u0163iile vor fi ceva mai mici. O contribu\u0163ie negativ\u0103 deja patru ani consecutiv a exporturilor nete.\u201d<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nCre\u015fterile salariale nu vor duce la supra\u00eenc\u0103lzirea economiei, pentru c\u0103 sunt artificiale, argumenteaz\u0103 Dan Buc\u015f\u0103. Dincolo de cre\u015fterea salariului minim, exist\u0103 c\u00e2teva sectoare unde salariile cresc pentru c\u0103 exist\u0103 o presiune, din lipsa de angaja\u0163i \u2013 IT, industria prelucr\u0103toare. Iar migra\u0163ia \u00een interiorul \u0163\u0103rii este extrem de redus\u0103, oamenii prefer\u0103 s\u0103 plece din \u0163ar\u0103 dec\u00e2t s\u0103 mearg\u0103 s\u0103 lucreze la 300 km, dar acest lucru care nu este specific Rom\u00e2niei, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 peste tot, spune Buc\u015f\u0103. Tot el adaug\u0103 c\u0103 deja se vede o \u00eencetinire a cre\u015fterilor salariale, care se reflect\u0103 perfect \u00een \u00eencetinirea din v\u00e2nz\u0103rile cu am\u0103nuntul. \u201eAvem cel mai mare num\u0103r al popula\u0163iei active de la revolu\u0163ie \u00eencoace, cu 3,7 milioane din 19 milioane toat\u0103 popula\u0163ia; \u00een continuare cam pu\u0163ini. Economia cre\u015fte \u015fi va cre\u015fte \u015fi \u00een 2017 peste poten\u0163ial, dar dac\u0103 ne uit\u0103m la presiunile de angajare din regiune, la noi nu sunt la fel de mari ca \u00een alte \u0163\u0103ri\u201d, mai spune reprezentantul UniCredit.<\/p>\n

\nUn alt argument al reprezentantului institu\u0163iei financiare \u00een sprijinul ideii c\u0103 economia Rom\u00e2niei nu se \u00eenc\u0103lze\u015fte este c\u0103 \u201enu avem un boom imobiliar; \u00een Rom\u00e2nia a fost o cre\u015ftere a pre\u0163urilor din domeniul imobiliar, dar suntem, \u00een continuare, la circa 80% din pre\u0163urile de la \u00eenceputul lui 2009. Cu alte cuvinte, nu avem acela\u015fi sentiment de avu\u0163ie de dinainte de criz\u0103, c\u00e2nd oamenii se \u00eemprumutau din ce \u00een ce mai mult pentru c\u0103 erau convin\u015fi c\u0103 vor putea vinde \u00een patru luni apartamentele cu de dou\u0103 ori banii cu care le-au cump\u0103rat. \u015ei nici nu vedem boomul imobiliar din contruc\u0163ii la care ne a\u015fteptam\u201d.<\/p>\n

\nDar poate cel mai important motiv \u00een sprijinul a\u015ftept\u0103rilor lui Dan Buc\u015f\u0103 este legat de politica fiscal\u0103. Dac\u0103 Rom\u00e2nia vrea s\u0103 \u0163in\u0103 deficitul bugetar sub 3% \u00een 2017, probabil va fi necesar\u0103 o t\u0103iere masiv\u0103 de investi\u0163ii publice. \u201ePolitica fiscal\u0103 va contribui la o cre\u015ftere foarte puternic\u0103 \u00een prima parte a anului, dup\u0103 care probabil vor str\u00e2nge cureaua. Noul guvern a m\u0103rit fantastic fa\u0163\u0103 de fostul guvern cofinan\u0163area pentru fonduri europene. Dar \u015fi ei \u00eencep s\u0103 oboseasc\u0103 pentru c\u0103 nu mai au bani. La anul cheltuielile cu salariile va cre\u015fte \u015fi mai mult, iar fondurile pentru finan\u0163\u0103ri vor sc\u0103dea. Motivul pentru care consumul nu poate s\u0103 \u0163in\u0103 cre\u015fterea peste 5% este c\u0103 de\u015fi consum\u0103m foarte mult, import\u0103m tot excesul de consum. Suntem singurii care facem asta, polonezii erau ca noi dar au \u00eencepu<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu cea mai mare cre\u015ftere economic\u0103 din toate \u0163\u0103rile Uniunii Europene, \u00een Rom\u00e2nia optimismul a revenit \u015fi se reflect\u0103 deopotriv\u0103 \u00een co\u015furile de cump\u0103r\u0103turi dar \u015fi \u00een dispozi\u0163ia angajatorilor de a cre\u015fte num\u0103rul salaria\u0163ilor. Care sunt \u00eens\u0103 previziunile pentru 2017 \u015fi care sunt factorii care pot influen\u0163a evolu\u0163ia \u0163\u0103rilor din Uniunea European\u0103? Dan Buc\u015f\u0103, lead […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[16061,32960,14742,32973,240,9817,10565,246,190,411,7873,13726,8887,438,11056,7981,7921,8907,31847,149,7251,32830,80,19294,98,8400,13242],"class_list":["post-140249","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-alegere","tag-anul-viitor","tag-asteptari","tag-campioni","tag-comert","tag-consum","tag-contributie","tag-crestere","tag-crestere-economica","tag-deficit","tag-dolar","tag-economist","tag-estimare","tag-europa","tag-financiar","tag-firme","tag-germania","tag-impact","tag-institutie","tag-investitii","tag-marea-britanie","tag-negativ","tag-refuz","tag-regiune","tag-romania","tag-unicredit","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140249","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=140249"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140249\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=140249"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=140249"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=140249"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}