\n\u00cenainte de aderarea la Uniunea European\u0103, oficialii de la Bruxelles au constatat c\u0103 peste jum\u0103tate din popula\u0163ia Rom\u00e2niei tr\u0103ie\u015fte \u00een mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat rom\u00e2ne\u015fte. Peste 50 de comune au primit statutul de ora\u015f, dar f\u0103r\u0103 beneficiile unei urbe, \u00eens\u0103 cu taxele aferente. Localnicii au r\u0103mas prin\u015fi \u00eentre taxe \u201ede ora\u015f\u201c \u015fi agricultura de subzisten\u0163\u0103.<\/p>\n
\nOdat\u0103 cu aceast\u0103 transformare, li s-a promis modernizarea localit\u0103\u0163ii: asfalt \u00een loc de praf \u015fi canalizare \u00een loc de toaleta din spatele cur\u0163ii. Asta s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een urm\u0103 cu aproape zece ani. \u201e\u00cen anul 2014, popula\u0163ia deservit\u0103 de sistemul public de alimentare cu ap\u0103 a fost de 12.454.909 persoane, reprezent\u00e2nd 62,4% din popula\u0163ia Rom\u00e2niei\u201c, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat al Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103. Rom\u00e2nia a promis \u00een Consiliul Uniunii Europene c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2018 to\u0163i rom\u00e2nii vor fi conecta\u0163i la re\u0163eaua de ap\u0103 \u015fi canalizare. \u00cens\u0103 de atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, num\u0103rul celor conecta\u0163i a crescut doar cu circa 1 milion \u015fi jum\u0103tate.<\/p>\n
\nPotrivit ultimului recens\u0103m\u00e2nt realizat \u00een 2012, \u00een Rom\u00e2nia num\u0103rul total al ora\u015felor \u015fi al municipiilor a ajuns la 319, dac\u0103 nu lu\u0103m \u00een calcul \u015fi Capitala. Astfel, din 2002 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent 55 de comune au devenit ora\u015fe.<\/p>\n
\nConform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea \u201ePlanului de amenajare a teritoriului na\u0163ional\u201c, \u201ede regul\u0103\u201c o localitate poate primi rangul III \u015fi poate fi numit\u0103 astfel ora\u015f dac\u0103 aceasta are o popula\u0163ie stabil\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre circa 5.000 de locuitori \u015fi 30.000 de locuitori \u015fi dac\u0103 are o raz\u0103 de servire de 10 p\u00e2n\u0103 la 20 de kilometri.<\/p>\n
\n\u00cen prezent, conform calculelor noastre, \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 34 de ora\u015fe \u00een care tr\u0103iesc mai pu\u0163in de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe dec\u00e2t \u00een 2002, \u015fi 57 de ora\u015fe cu sub 6.000 de locuitori, fa\u0163\u0103 de 41 \u00een 2002. Cel mai mic ora\u015f \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de locuitori este B\u0103ile Tu\u015fnad, cu peste 1.600 de locuitori.<\/p>\n
\nLa 1 ianuarie 2015, \u00een cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. M\u0103rimea medie a unei comune din punctul de vedere al num\u0103rului de persoane cu domiciliul \u00een localitatea respectiv\u0103 a fost de 3.393 persoane. Fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 medie, valorile individuale variaz\u0103 \u00eentre 24.941 locuitori \u00een comuna Flore\u015fti (jude\u0163ul Cluj) \u015fi 131 locuitori \u00een comuna B\u0103tr\u00e2na (jude\u0163ul Hunedoara).<\/p>\n
\nDup\u0103 1989 ora\u015fele proasp\u0103t capitaliste s-au dezvoltat \u00een toate direc\u0163iile, \u00een mod haotic, f\u0103r\u0103 a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Bra\u015fov, Oradea sau Cluj, aproape c\u0103 \u015fi-au triplat suprafa\u0163a intravilan\u0103, dar infrastructura nu a \u0163inut pasul. Nici str\u0103zile, nici re\u0163eaua de alimentare cu ap\u0103 nu au crescut \u00een general \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, potrivit datelor INS (1993-2013).<\/p>\n
\n\u00cen Bucure\u015fti suprafa\u0163a intravilan\u0103 (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafa\u0163a verde a sc\u0103zut cu 6,8%. Timi\u015foara a \u00eenregistrat cre\u015fteri la suprafa\u0163a intravilan\u0103, lungimea str\u0103zilor, suprafa\u0163a spa\u0163iilor verzi, dar \u015fi lungimea re\u0163elei de alimentare cu ap\u0103. \u00cen Ia\u015fi situa\u0163ia este pu\u0163in atipic\u0103, \u00een sensul \u00een care suprafa\u0163a intravilan\u0103 a crescut cu 94%, dar \u015fi spa\u0163iile verzi s-au m\u0103rit cu 50%. \u00cen schimb, lungimea str\u0103zilor a r\u0103mas aproape neschimbat\u0103 (cre\u015ftere de 0,8%), iar lungimea re\u0163elei de alimentare cu ap\u0103 a sc\u0103zut cu 5,2%. \u00cen general, \u00een majoritatea ora\u015felor din Rom\u00e2nia suprafa\u0163a intravilan\u0103 a crescut, \u00eens\u0103 nu \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 s-au dezvoltat re\u0163elele de drumuri sau canalizare.<\/p>\n
\nConform site-ului numbeo.com, care m\u0103soar\u0103 \u00een toat\u0103 lumea indicatori precum rata infrac\u0163ionalit\u0103\u0163ii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, pre\u0163uri imobiliare sau puterea de cump\u0103rare, Cluj-Napoca pare a fi ora\u015ful cu cea mai bun\u0103 calitate a vie\u0163ii din Rom\u00e2nia. Este situat pe locul 53 \u00een lume, \u00eenaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucure\u015fti (74).<\/p>\n
\nCinci regiuni din Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2n printre cele mai s\u0103race din UE, excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd Ilfov-Bucure\u015fti, Vest \u015fi Centru, \u00eens\u0103 Sud-Est este foarte aproape de a ie\u015fi din categoria \u00een care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cump\u0103rare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.<\/p>\n
\nCea mai s\u0103rac\u0103 regiune este Nord-Est, la numai 34% din media european\u0103, urmat\u0103 de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, \u015fi Nord-Vest, cu 48%.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cenainte de aderarea la Uniunea European\u0103, oficialii de la Bruxelles au constatat c\u0103 peste jum\u0103tate din popula\u0163ia Rom\u00e2niei tr\u0103ie\u015fte \u00een mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat rom\u00e2ne\u015fte. Peste 50 de comune au primit statutul de ora\u015f, dar f\u0103r\u0103 beneficiile unei urbe, \u00eens\u0103 cu taxele aferente. Localnicii au r\u0103mas prin\u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[426,5593,306,16543,16691,16519,246,37829,9977,85,13189,7177,98,10235,241,231],"class_list":["post-139110","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-alimente","tag-apa","tag-bucuresti","tag-calitate","tag-canalizare","tag-comune","tag-crestere","tag-localitate","tag-locuitori","tag-noapte","tag-orase","tag-populatie","tag-romania","tag-saracie","tag-transformare","tag-viata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/139110","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=139110"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/139110\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=139110"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=139110"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=139110"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}