\nPoate un stat s\u0103 func\u0163ioneze f\u0103r\u0103 taxe? Fara taxe de tot cu siguran\u0163\u0103 nu, pentru c\u0103 orice birocra\u0163ie se \u00eentre\u0163ine cu bani nu cu iluzii. Dar cu taxe pu\u0163ine poate func\u0163iona f\u0103r\u0103 probleme: cu condi\u0163ia ca serviciile care i se pretind \u00een schimbul taxelor sa fie dimensionate la nivelul veniturilor din taxe.<\/p>\n
\nSa lu\u0103m situa\u0163ia bugetului Rom\u00e2niei pe 2015: venituri de 233 mld. lei \u015fi cheltuieli de 243 mld. lei, cu un deficit de 10 mld. lei, a\u015fadar.<\/p>\n
\nDe unde au venit banii cei mai mul\u0163i: TVA \u2013 57 mld. lei; contribu\u0163ii de asigur\u0103ri \u2013 57 mld. lei; accize – 26 mld. lei; impozit pe salarii \u2013 26 mld. lei; impozit pe profit \u2013 13 mld. lei.<\/p>\n
\nUnde s-au dus baniii cei mai mul\u0163i: asisten\u0163\u0103 social\u0103 – 75 mld. lei (sumele includ \u015fi pensiile, care sunt practic contribu\u0163ii); salarii \u2013 62 mld. lei; bunuri \u015fi servicii (cheltuielile de func\u0163ionare ale statului) \u2013 40 mld. lei \u015fi cheltuieli de capital (investi\u0163ii din buget) \u2013 18 mld. lei.<\/p>\n
\nHaide s\u0103 vedem ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat, dac\u0103 statului nu ar mai trebuit\/vrut s\u0103 se ocupe de asisten\u0163a social\u0103 \u00een 2015 \u015fi de multe alte lucruri:<\/strong><\/p>\n \n\u00b7 Nu ar mai cheltuit 75 mld. lei pe asisten\u0163\u0103 social\u0103 \u015fi nu ar mai fi trebuit s\u0103 perceap\u0103 CAS \u015fi CASS – 57 mld. lei venituri. Ar fi r\u0103mas, dup\u0103 cum se vede, cu 18 miliarde de lei \u00een buzunar. \u00cen condi\u0163iile de mai sus, to\u0163i cei 4.100 de angaja\u0163i ai Ministerului Muncii ar fi trebuit disponibiliza\u0163i, la fel ca angajatii Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u2013 17.200. Statul ar fi f\u0103cut economii la salarii de aproximativ 600 \u2013 700 de milioane de lei.<\/p>\n \n\u00b7 Dac\u0103 statul nu s-ar fi ocupat de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (nu coment\u0103m acum cum se ocup\u0103) ar fi f\u0103cut economii de aproximativ 20 de miliarde de lei, doar din func\u0163ionare. Apoi ar fi concediat 237.000 de profesori, c\u00e2teva zeci de mii de cadre auxiliare \u015fi 7.700 de angaja\u0163i ai Ministerului Educa\u0163iei, ceea ce i-ar fi adus economii de aproximativ 6 mld. lei.<\/p>\n \n\u00b7 Dac\u0103 statul nu s-ar fi ocupat de investi\u0163ii, ar fi f\u0103cut economii de 18 miliarde de lei \u015fi ar fi concediat 3.000 de angaja\u0163i din Ministerul Transporturilor \u015fi din Compania de drumuri.<\/p>\n \n\u00b7 Dac\u0103 statul nu s-ar fi ocupat de ordinea public\u0103, ar fi f\u0103cut economii de 12 miliarde de lei \u015fi ar fi concediat 130.000 de angaja\u0163i.<\/p>\n \n\u00b7 Dac\u0103 nu s-ar fi ocupat de armat\u0103, statul ar fi f\u0103cut economii de 11 miliarde de lei \u015fi ar fi concediat 74.000 de angaja\u0163i.<\/p>\n \n\u00b7 \u015ei dac\u0103 statul s-ar fi condus singur, ar fi putut, la o adic\u0103, s\u0103-i trimit\u0103 \u00een exil pe cei 588 parlamentari, pe pre\u015fedinte \u015fi pe mini\u015ftri: ar fi f\u0103cut economii de 580 de milioane de lei \u015fi ar fi concediat 5.000 de anaja\u0163i \u00een total.<\/p>\n \n <\/p>\n \nDac\u0103 ne-am opri doar aici, un astfel de stat ar fi avut cu cel pu\u0163in 600.000 de angaja\u0163i mai pu\u0163in (jum\u0103tate din num\u0103rul de azi), iar efortul pe cheltuieli ar fi sc\u0103zut pe m\u0103sur\u0103: 160 de miliarde de lei, adic\u0103 65% din necesarul de finan\u0163are al statului \u00een 2015.<\/p>\n \nCeea ce vreau s\u0103 spun aici este c\u0103, iat\u0103, statul poate func\u0163iona \u015fi la o treime din ce \u00eenseamn\u0103 el acum \u2013 \u015fi \u00eenc\u0103 nu i-am num\u0103rat pe cei din administra\u0163ia public\u0103 local\u0103 sau din finan\u0163e. Pentru c\u0103, dac\u0103 statul poate func\u0163iona la o treime din ce este el acum, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 dou\u0103 treimi din cei 27.000 de angaja\u0163i ai Ministerului Finan\u0163elor trebuia \u015fi ei concedia\u0163i, economiile f\u0103cute fiind de 19 miliarde de lei.<\/p>\n \n\u00centr-o atare ipotez\u0103, statul ar fi avut nevoie pentru func\u0163ionare de aproximativ 60 de miliarde de lei. Taxele puteau fi reduse deci cu dou\u0103 treimi. S-ar fi renun\u0163at probabil la CAS \u015fi CASS \u2013 57 mld. lei venituri \u2013 \u015fi la impozitul pe salarii \u2013 26 mld. lei venituri \u00een 2015. TVA ar fi putut sc\u0103dea lejer la 9% pentru toate produsele. Impozitul pe profit putea fi redus la 5%. Automat, veniturile oamenilor ar fi crescut cu sumele ce li s-ar fi redus de la taxe, adic\u0103 cu 30-35% Nu era frumos?<\/p>\n \nOamenilor le place s\u0103 se joace, iar r\u00e2ndurile de mai sus sunt un joc. Un joc care arat\u0103 c\u0103, da, la o adic\u0103, taxele pot fi reduse chiar \u015fi p\u00e2n\u0103 la zero. Nu cred \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia sunt mai mult de 5% dintre cet\u0103\u0163eni care vor un stat minimal \u2013 f\u0103r\u0103 infim\u0103 protec\u0163ie social\u0103, f\u0103r\u0103 \u015fcoal\u0103 \u015fi sistem de s\u0103n\u0103tate, \u00een schimbul unui salaru mai mare cu 35%. Majoritatea, cred, vrem s\u0103 tr\u0103im \u00eentr-un stat social precum cel german, cel britanic sau francez, nu vrem poman\u0103, dar vrem ceva siguran\u0163\u0103, c\u00e2t de mic\u0103, acolo. Asta \u00eensem\u00e2nd servicii medicale bune sau \u015fi mai bune, educa\u0163ie de bun\u0103 calitate sau \u015fi de mai bun\u0103 calitate, transport \u00een comun decent, \u015fosele bune, ora\u015fe mai pu\u0163in poluare.<\/p>\n \nToate acestea cost\u0103 \u00eens\u0103. Dar c\u00e2nd oamenii politici ni le ofer\u0103 pe toate deodat\u0103 f\u0103r\u0103 cost, noi ce alegi?<\/p>\n \nJocul presupune existan\u0163a unor conven\u0163ii \u2013 o \u015ftim de la Huizinga \u2013 a\u015fa cum convie\u0163uirea \u00een societate este plin\u0103 de conven\u0163ii. Una dintre ele \u015fi la \u00eendem\u00e2n\u0103 pentru to\u0163i: eu nu pot pretinde s\u0103 m\u0103n\u00e2nc la nunta cuiva, dac\u0103 nu dau \u201cdarul\u201d mirilor. Pot, sigur, s\u0103 o fac, dac\u0103 sunt ultimul g\u0103inar, dar eu nu sunt. Cum pot eu pretinde atunci, \u00een alte privin\u0163e, s\u0103 contribui cu pu\u0163in, dar s\u0103 primesc mult?<\/p>\n \n\u015etim cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 repro\u015ful va veni \u015fi-l anticipez: noi nu primim serviciile la nivelul taxelor pe care le pl\u0103tim. A\u015fa este, simt pe pielea mea, asemenea milioanelor de oameni, stresul acestei \u0163\u0103ri \u015fi tr\u0103iesc aceea\u015fi revolt\u0103. Dar cum pot s\u0103 cred c\u0103, dac\u0103 a\u015ftept \u00eentr-o zi cu ploaie, autobuzul 133 vreme de 40 de minute \u015fi nu pot urca din cauza aglomera\u0163iei, lucrurile se vor \u00eendrepta dup\u0103 introducerea gratuit\u0103\u0163ii pe transport?<\/p>\n