{"id":138115,"date":"2016-10-07T15:43:28","date_gmt":"2016-10-07T15:43:28","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=138115"},"modified":"2016-10-07T15:43:28","modified_gmt":"2016-10-07T15:43:28","slug":"vineri-dimineata-skynet-s-a-nascut","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=138115","title":{"rendered":"Vineri diminea\u0163\u0103, Skynet s-a n\u0103scut!"},"content":{"rendered":"<p>\nO \u015ftire ignorat\u0103 de marele public, \u015fi pe bun\u0103 dreptate, pentru c\u0103 pare a-i pasiona doar pe bancheri \u015fi finan\u0163i\u015fti: vineri diminea\u0163\u0103 lira sterlin\u0103 a c\u0103zut pe pie\u0163ele valutare la minimul ultimilor 31 de ani, dup\u0103 dou\u0103 minute de haos provocate de o serie de ordine de v\u00e2nzare generate de computere.<\/p>\n<p>\nLira s-a pr\u0103bu\u015fit cu 6,1%, cea mai mare sc\u0103dere de c\u00e2nd Marea Britanie a ales s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Uniunea European\u0103, la 1,1841 dolari\/lir\u0103. Cel pu\u0163in o platform\u0103 electronic\u0103 de tranzac\u0163ionare a \u00eenregistrat o tranzac\u0163ie la 1,1378 dolari.<\/p>\n<p>\n\u00cen ianuarie, \u00eentr-o mi\u015fcare asem\u0103n\u0103toare, randul sud-african s-a pr\u0103bu\u015fit cu peste 9% \u00een 15 minute. Amploarea \u015fi viteza sc\u0103derii de acum semnaleaz\u0103 volatilitatea extrem\u0103 din pia\u0163\u0103 \u015fi devine o regul\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care volumele de tranzac\u0163ioare variaz\u0103 puternic, iar traderii care folosesc algoritmi \u00eencep s\u0103 c\u00e2\u015ftige cot\u0103 de pia\u0163\u0103. &#8220;\u00centr-un cuv\u00e2nt: \u00eenfrico\u015f\u0103tor&#8221;, a spus Karl Schamotta, director de schimb valutar la Cambridge Global Payments din Toronto. &#8220;\u00cencrederea \u00een pie\u0163ele valutare a fost afectat\u0103 puternic din nou, iar orice trader care a lucrat \u00een seara aceasta va pune puternic la \u00eendoial\u0103 calitatea lichidit\u0103\u0163ii&#8221;, a ad\u0103ugat el.<\/p>\n<p>\nPentru a \u00een\u0163elege ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, s\u0103 trecem de la lira sterlin\u0103 la un proiect de infrastructur\u0103: recent, un tunel a fost terminat \u00een zona mun\u0163ilor Allegheny din Statele Unite. Tunelul nu este pentru ma\u015fini sau oameni, ci pentru un cablu de fibr\u0103 optic\u0103 care leag\u0103 bursa din New York de pia\u0163a futures din Chicago.Cablul acela salva 100 de mile \u015fi trei milisecunde din timpii de comunicare dintre cele dou\u0103 entit\u0103\u0163i financiare.<\/p>\n<p>\nTrei milisecunde sunt pentru insul obi\u015fnuit o nimica toat\u0103, a\u015fa c\u0103 te po\u0163i \u00eentreba: o merita oare? Se pare c\u0103 da, pentru c\u0103ulterior cel pu\u0163in alte dou\u0103 companii \u015fi-au croit propriile re\u0163ele de date \u00een zon\u0103, leg\u00e2nd cele dou\u0103 ora\u015fe americane, iar timpii au sc\u0103zut de la 14,5 milisecunde la doar (acest &#8220;doar&#8221; e cumva ironic) 8,5 milisecunde. Nu mult mai t\u00e2rziu au venit al\u0163ii care au renun\u0163at la cablu \u015fi au pus la punct o re\u0163ea de comunica\u0163ii bazat\u0103 pe microunde \u015fi care au redus timpul de comunicare cu alte 3,2 milisecunde. De ce toat\u0103 aceast\u0103 nebunie?<\/p>\n<p>\nEste vorba de tranzac\u0163iile rapide care sunt f\u0103cute de computere, f\u0103r\u0103 interven\u0163ie uman\u0103, \u00een miimi de secund\u0103. Este vorba de cump\u0103r\u0103ri \u015fi v\u00e2nz\u0103ri de active financiare f\u0103cute \u00een milisecunde, o uluitoare lume a ultratranzac\u0163iilor, cu sume importante care \u00ee\u015fi schimb\u0103 st\u0103p\u00e2nii \u00een c\u00e2timi minuscule de timp \u015fi \u00een care apare c\u00e2te o \u201ecriz\u0103&#8221; la c\u00e2teva secunde. Unele dintre aceste crize evolueaz\u0103 \u00een cascad\u0103 \u015fi apar efecte de genul c\u0103derii lirei sterline sau a randului sud-african.<\/p>\n<p>\nPentru a da o dimensiune tranzac\u0163iilor realizate de ma\u015fini, trebuie s\u0103 spun c\u0103 acest gen de opera\u0163iuni\u00eensumeaz\u0103 zilnic 200 de miliarde de dolari. Poate c\u0103 nu pare at\u00e2t de mult dac\u0103 facem compara\u0163ie cu cele 5.100 de miliarde de dolari pe zi, c\u00e2t este pia\u0163a valutar\u0103 mondial\u0103, dar, pe de alt\u0103 parte, este mai mult dec\u00e2t PIB-ul Rom\u00e2niei dintr-un an.<\/p>\n<p>\nIar ma\u015finile \u015fi tranzac\u0163iile efectuate de acestea nu sunt responsabile doar pentru c\u0103dera lirei sterline sau a randului. \u00cen mai 2010 ma\u015finile au determinat c\u0103derea indicelui Dow Jones cu peste 9% \u015fi au \u015fters din pia\u0163\u0103 1.000 de miliarde de dolari. \u00cen octombrie 2014 au provocat o c\u0103dere major\u0103 a titlurilor de stat americane, iar \u00een august 2015 au mai ras 1.200 de miliarde de dolari de pe bursa american\u0103. Tot \u00een august 2015 ma\u015finile au d\u0103r\u00e2mat dolarul din Noua Zeeland\u0103, iar \u00een mai 2016 un investitor \u015fi algoritmii s\u0103i au \u00eengenunchiat pia\u0163a futures chinez\u0103.<\/p>\n<p>\nCum zicea omul acela mai sus: &#8220;\u00cenfrico\u015f\u0103tor!&#8221; Ringul acela cu in\u015fi care \u0163ip\u0103 unii la al\u0163ii &#8220;Buy!&#8221; \u015fi &#8220;Sell!&#8221; a r\u0103mas doar pentru filme, pentru spectacol, pentru c\u0103 ma\u015finile sunt responsabile de trei sferturi din tranzac\u0163iile bursiere americane.<\/p>\n<p>\nOmenirea traverseaz\u0103 o perioad\u0103 \u00een care pare c\u0103 mizeaz\u0103 din ce \u00een ce mai mult pe tehnologie: telefoanele au devenit ni\u015fte asisten\u0163i personali indispensabili, automobilele aspir\u0103 la autonomie, casele sau eletrocasnicele, ca s\u0103 nu mai vorbesc de computere, au propria via\u0163\u0103, care se intersecteaz\u0103, eufemistic vorbind, din ce \u00een ce mai rar cu cea a st\u0103p\u00e2nului. Multe dintre aceste mi\u015fc\u0103ri sunt folositoare, dac\u0103 nu vom uita ierarhia \u015fi rostul unei ma\u015fin\u0103rii, fie ea \u015fi inteligent\u0103, pe lumea asta.<\/p>\n<p>\nAceasta nu este musai o g\u00e2ndire de luddit, sau, cel pu\u0163in, a\u015fa sper (pentru mai tinerii cititori, luddi\u0163ii sunt muncitorii din \u0163es\u0103toriile britanice care, \u00een secolul XIX, \u00een timpul Revolu\u0163iei Industriale, distrugeau r\u0103zboaiele de \u0163esut, tem\u00e2ndu-se pentru locurile lor de munc\u0103). Sau, mai degrab\u0103, g\u00e2ndirea celui care se teme de apari\u0163ia echivalentului supercomputerului din ciclul de filme Terminator care s\u0103 joace la burs\u0103 \u015fi pe pie\u0163ele valutare, a unui Skynet financiar.<\/p>\n<p>\nMa\u015finile, spun cumva generaliz\u00e2nd, au \u00eenvins oamenii la \u015fah \u015fi la poker. La \u015fah ve\u0163i fi \u015ftiind, este vorba de Deep Blue, care \u00een 1997 l-a \u00eenvins pe Garry Kasparov. Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 spun c\u0103 pokerul a devenit un soi de benchmark pentru studiile privind inteligen\u0163a artificial\u0103, \u201eceea ce a fost odat\u0103 \u015fahul&#8221;, zice unul dintre ei \u015fi asta e o afirma\u0163ie cu multe \u00een\u0163elesuri, care ar trebui s\u0103 dea de g\u00e2ndit.<\/p>\n<p>\nCercet\u0103torii de la Carnegie Mellon University au pus la punct un program numit Claudico, iar acesta a jucat anul trecut 80.000 de m\u00e2ini cu patru juc\u0103tori profesioni\u015fti de poker. Premiul pentru oameni a fost de 100.000 de dolari; pentru ma\u015fin\u0103, nu \u015ftiu. \u00centrecerea a durat cam dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni; oamenii, trebuie s\u0103 spun din capul locului, au c\u00e2\u015ftigat, \u00eenregistr\u00e2nd un plus de 730.000 de dolari. Pare o sum\u0103 important\u0103, dar \u00een timpul celor 80.000 de m\u00e2ini jucate valoarea total\u0103 a mizelor a ajuns la 170 de milioane de dolari, bani virtuali, desigur, a\u015fa c\u0103 valoarea premiului se \u00eenscrie, dac\u0103 e s\u0103 g\u00e2ndim omene\u015fte, mai degrab\u0103 \u00een marja de eroare. De fapt se poate spune c\u0103 victoria este a ma\u015finii: computerul a blufat \u015fi a jucat \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t cei patru profesioni\u015fti nu au putut descoperi \u00een strategia sa vreo sl\u0103biciune pe care s\u0103 o exploateze.<\/p>\n<p>\nCeea ce \u00eenseamn\u0103, iar\u0103\u015fi spun, o victorie a computerului. \u015ei este acesta semnalul c\u0103 se dezvolt\u0103 ceea ce economistul \u015fi profesorul universitar Alex Tabarrok nume\u015fte &#8220;inteligen\u0163a opac\u0103&#8221;, cu algoritmi care devin at\u00e2t de sofistica\u0163i \u00eenc\u00e2t oamenii nu pot \u00een\u0163elege ce fac ace\u015ftia de fapt \u015fi unde diferen\u0163a dintre logic\u0103 \u015fi imbecilitate nici nu mai poate fi deosebit\u0103. \u00cen jocul de poker au fost m\u00e2ini pe care unul dintre juc\u0103tori spunea c\u0103 nu le-a \u00een\u0163eles: &#8220;s\u0103 mizezi 19.000 de dolari ca s\u0103 c\u00e2\u015ftigi 700 este ceva ce niciun om nu ar face&#8221;. Dar asta este g\u00e2ndire tipic uman\u0103.<\/p>\n<p>\n\u015ei m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 oamenii au ratat \u0163inta real\u0103, o ma\u015fin\u0103 care s\u0103 joace \u015fah sau poker nu ca o ma\u015fin\u0103, ci ca un mare maestru sau ca un profesionist.<\/p>\n<p>\n\u00centre 1997, anul \u00een care computerul a \u00eencercat pentru prima oar\u0103 s\u0103 compun\u0103 muzic\u0103(Google!) \u015fi 2016, anul \u00een care computerul a \u00eencercat s\u0103 picteze(Google, din nou!), a avut loc un alt experiment care are \u015fi nu are leg\u0103tur\u0103 cu cele pomenite p\u00e2n\u0103 acum. Un grup de studen\u0163i de la universitatea din Playmouth a primit un grant de 2.000 de lire sterline; cu banii ace\u015ftia tinerii au luat un PC pe care l-au pus \u00een cu\u015fca maimu\u0163elor din gr\u0103dina zoologic\u0103 Paington. Scopul lor a fost de a teste teoria care spune c\u0103 o maimu\u0163\u0103 care bate la nesf\u00e2r\u015fit, aiurea, la un computer, va sf\u00e2r\u015fi prin a emite, la un moment dat, un text coerent, ba va putea rescrie o oper\u0103 a lui Shakespeare. Studen\u0163ii de la Playmouth n-au avut un timp infinit, dar \u015fi dup\u0103 numai o lun\u0103 de zile teoria s-a dovedit a fi poten\u0163ial fals\u0103: maimu\u0163ele, cinci macaci negri cu creast\u0103, au distrus computerul, au f\u0103cut pipi pe tastatur\u0103 \u015fi nu au emis nici m\u0103car un singur cuv\u00e2nt coerent \u015fi \u00eentreg; au b\u0103tut cinci pagini de text \u00een care predomina litera &#8220;S&#8221;.<\/p>\n<p>\n\u00cen multitudinea de aparate \u015fi de gadgeturi \u015fi de aplica\u0163ii \u015fi de programe de care ne folosim, creatorii lor \u015fi evangheli\u015ftii tehnologiei ne induc ideea c\u0103 toate acestea vor rezolva majoritatea problemelor omenirii, de la \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 la spa\u0163iile de locuit \u00een ora\u015fele supraaglomerate.<\/p>\n<p>\nNu cred c\u0103 este a\u015fa; fac parte din categoria celor care spun c\u0103 nu armele omoar\u0103 oameni, ci oamenii omoar\u0103 oameni. La fel, nu tehnologia ne va rezolva problemele, ci noi singuri, dac\u0103 o s\u0103 avem suficient\u0103 materie cenu\u015fie \u00een \u0163este \u00eenc\u00e2t s\u0103 se declan\u015feze o reac\u0163ie \u00een lan\u0163 a inteligen\u0163ei planetare; dac\u0103 nu, o s\u0103 fim ni\u015fte maimu\u0163oi care fac pipi pe tastaturi \u015fi bat pagini de text, \u00een speran\u0163a c\u0103 o s\u0103 scrie sonete de Shakespeare sau o s\u0103 compun\u0103 ca Beethoven sau o s\u0103 picteze ca Rembrandt.<\/p>\n<p>\n\u015ei da, cred c\u0103 urm\u0103toarea criz\u0103 economic\u0103 nu va fi declan\u015fat\u0103 de Deutsche Bank, de Donald Trump sau de economia chinez\u0103, ci de ma\u015fini \u015fi de ultratranzac\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O \u015ftire ignorat\u0103 de marele public, \u015fi pe bun\u0103 dreptate, pentru c\u0103 pare a-i pasiona doar pe bancheri \u015fi finan\u0163i\u015fti: vineri diminea\u0163\u0103 lira sterlin\u0103 a c\u0103zut pe pie\u0163ele valutare la minimul ultimilor 31 de ani, dup\u0103 dou\u0103 minute de haos provocate de o serie de ordine de v\u00e2nzare generate de computere. Lira s-a pr\u0103bu\u015fit cu [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[21816,7216,4141,8482,284,8330,10781,9647,11056,22346,449,7251,7060,5255,161,26214,6266,87,60,12805,2930,270,80,21082,8327,19707,7128,13572],"class_list":["post-138115","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-americane","tag-bursa","tag-cablu","tag-cadere","tag-castigare","tag-computer","tag-computere","tag-comunicare","tag-financiar","tag-inregistrare","tag-inteligenta","tag-marea-britanie","tag-masina","tag-masini","tag-miliarde","tag-nastere","tag-oameni","tag-opinie","tag-piata","tag-poker","tag-prabusire","tag-provocare","tag-refuz","tag-sah","tag-scadere","tag-timp","tag-tranzactii","tag-victorie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/138115","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=138115"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/138115\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=138115"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=138115"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=138115"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}