{"id":138063,"date":"2016-10-06T11:32:00","date_gmt":"2016-10-06T11:32:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=138063"},"modified":"2016-10-06T11:32:00","modified_gmt":"2016-10-06T11:32:00","slug":"simona-ispas-psiholog-clinician-cum-corectitudinea-din-organizatie-iti-determina-sanatatea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=138063","title":{"rendered":"Simona Ispas, psiholog clinician: Cum corectitudinea din organiza\u0163ie \u00ee\u0163i determin\u0103 s\u0103n\u0103tatea"},"content":{"rendered":"<p>\n<em>Opinie de Simona Ispas, doctorand, membru \u00een grupul de lucru \u00een s\u0103n\u0103tate ocupa\u0163ional\u0103 al facult\u0103\u0163ii de psihologie \u015fi \u015ftiin\u0163ele educa\u0163iei din cadrul Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, precum \u015fi psiholog clinician<\/em><\/p>\n<p>\n\u201ePas\u0103rea care se treze\u015fte devreme prinde r\u00e2ma\u201c, \u201eCum munce\u015fti a\u015fa \u0163i se pl\u0103te\u015fte\u201c sau \u201eCine nu munce\u015fte cu lips\u0103 tr\u0103ie\u015fte\u201c sunt proverbe rom\u00e2ne\u015fti care au un echivalent \u00een multe alte \u0163\u0103ri din lume. Ele se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 exist\u0103 \u00eentotdeauna un echilibru \u00eentre munc\u0103 \u015fi r\u0103splat\u0103, \u00eentre ceea ce dai \u015fi ceea ce prime\u015fti. De la aceea\u015fi presupunere porne\u015fte \u015fi teoria dezechilibrului dintre efort \u015fi recompense, care a devenit una dintre cele mai renumite din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii ocupa\u0163ionale.<\/p>\n<p>\nLa sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201980 \u015fi \u00eenceputul anilor \u201990, Johannes Siegrist, un cercet\u0103tor german, a \u00eenceput s\u0103 observe c\u0103 persoanele care dob\u00e2ndeau boli cardiovasculare erau stresate, sub presiune mare la locul de munc\u0103, \u015fi c\u0103 aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre boal\u0103 \u015fi stres cre\u015ftea pe m\u0103sur\u0103 ce persoanele aveau un status socio-economic mai sc\u0103zut. Astfel, a luat na\u015ftere modelul dezechilibrului dintre efort \u015fi recompense, conform c\u0103ruia oamenii care depun un efort crescut la locul de munc\u0103 dar nu primesc recompensele considerate juste \u00een schimbul muncii lor dezvolt\u0103 emo\u0163ii negative puternice \u015fi o reac\u0163ie prelungit\u0103 de stres. Acest stres, la r\u00e2ndul s\u0103u, conduce la deteriorarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii fizice \u015fi psihice.<\/p>\n<p>\nGrupurile de oameni s-au bazat \u00eentotdeauna pe cooper\u0103ri echilibrate, \u00een care munca era r\u0103spl\u0103tit\u0103 pe m\u0103sura efortului. Conceptul central este cel de \u00eencredere social\u0103, prin care persoanele primesc ceea ce merit\u0103.<\/p>\n<p>\nDeloc surprinz\u0103tor, tocmai pentru c\u0103 se bazeaz\u0103 pe echitate \u00een rela\u0163iile sociale, modelul lui Siegrist se aplic\u0103 ast\u0103zi \u00een multe alte domenii, precum rela\u0163iile \u00eentre parteneri, \u00eentre p\u0103rin\u0163i \u015fi copii \u015fi, \u00een general, \u00een rela\u0163iile bazate pe \u00eencredere. Existen\u0163a unui dezechilibru \u00eentre efort \u015fi recompense a fost, de fiecare dat\u0103, asociat\u0103 cu o s\u0103n\u0103tate precar\u0103, indiferent c\u0103 vorbim de so\u0163ul care nu \u00eei face complimente so\u0163iei sale, de copilul nerecunosc\u0103tor sau de asociatul care a \u00eencheiat o \u00een\u0163elegere f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eei consulte pe ceilal\u0163i parteneri.&nbsp;<\/p>\n<p>\nCUM TE AFECTEAZ\u0102 STRESUL DE LA MUNC\u0102<\/p>\n<p>\n\u00cen prezent, problema s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii angaja\u0163ilor nu se reduce doar la accidentele de la locul de munc\u0103, expunerea la substan\u0163e toxice sau epuizarea cauzat\u0103 de munca fizic\u0103. Stresul constant rezultat dintr-un volum din ce \u00een ce mai mare de sarcini raportat la termene-limit\u0103 str\u00e2nse ori la resursele disponibile sau din disponibiliz\u0103ri reprezint\u0103 o problem\u0103 la fel de important\u0103. Persoanele nu numai c\u0103 se confrunt\u0103 cu nesiguran\u0163a locului de munc\u0103, dar sunt nevoite \u015fi s\u0103 preia atribu\u0163iile fo\u015ftilor colegi, \u00een situa\u0163iile \u00een care nesiguran\u0163a locului de munc\u0103 se transform\u0103 \u00een certitudinea pierderii lui, fiind din ce \u00een ce mai \u00eenc\u0103rca\u0163i.<\/p>\n<p>\nStresul ocupa\u0163ional este dus la extrem \u00een anumite zone, angaja\u0163ii sf\u00e2r\u015find prin deces subit ca urmare a stresului ocupa\u0163ional, fenomenul primind chiar nume specifice \u00een \u0163\u0103ri precum Japonia (karoshi) sau Coreea de Sud (gwarosa) \u00een care astfel de cazuri sunt mai des \u00eent\u00e2lnite. Totu\u015fi, majoritatea persoanelor supuse unui stres ridicat nu sf\u00e2r\u015fesc prin deces, \u00eens\u0103 prezint\u0103 consecin\u0163e negative la nivel de s\u0103n\u0103tate. Studiile au ar\u0103tat c\u0103 multe persoane care lucreaz\u0103 \u00een acest tip de stres sunt mai predispuse la boli cardiovasculare, la un nivel mai ridicat de colesterol, glicemie \u015fi hormoni de stres, precum \u015fi la obezitate. La fel de important, angaja\u0163ii pot dezvolta tulbur\u0103ri psihice, una dintre cele mai semnificative din acestea fiind depresia.<\/p>\n<p>\nCINE E MAI VULNERABIL?<\/p>\n<p>\nTrei categorii de persoane au o probabilitate mai mare s\u0103 fie afectate de un dezechilibru \u00eentre efortul investit \u015fi recompense care nu sunt pe m\u0103sur\u0103. Primul tip este cel care nu are alternativ\u0103. Fie c\u0103 nu are calific\u0103rile, v\u00e2rsta sau contextul adecvat, aceast\u0103 persoan\u0103 nu are de ales dec\u00e2t s\u0103 accepte nedreptatea de a munci mai mult pentru pu\u0163in. Al doilea tip este cel care accept\u0103 inechitatea pentru c\u0103 a stabilit o strategie cu b\u0103taie mai lung\u0103. Aici intr\u0103 angaja\u0163ii care accept\u0103 sarcini care nu intr\u0103 \u00een mod obi\u015fnuit \u00een fi\u015fa lor de post sau care stau \u00een mod constant peste program pentru a impresiona conducerea \u015fi a ob\u0163ine promovarea dorit\u0103.<\/p>\n<p>\n\u00cen final, al treilea tip de angajat vulnerabil este cel care este prin natura lui dedicat muncii. El lucreaz\u0103 pentru c\u0103 are nevoie de admira\u0163ia \u015fi validarea celor din jur, iar aceast\u0103 nevoie \u00eel face s\u0103 treac\u0103 peste recompensele sc\u0103zute sau inechitabile pe care le prime\u015fte. Acest tip de angajat are probabilitatea cea mai ridicat\u0103 s\u0103 \u00eent\u00e2mpine probleme de s\u0103n\u0103tate, tocmai pentru c\u0103 \u00een orice mediu s-ar duce nevoia lui intern\u0103 \u00eel face s\u0103 ignore realitatea dezechilibrului dintre eforturile sale \u015fi recompensele primite. Cei care se \u00eencadreaz\u0103 \u00een primele dou\u0103 situa\u0163ii \u00ee\u015fi pot schimba nivelul de stres odat\u0103 cu locul de munc\u0103, angaja\u0163ii supramotiva\u0163i ajung s\u0103 se sacrifice pentru organiza\u0163ie.<\/p>\n<p>\nCE PO\u0162I S\u0102 FACI?<\/p>\n<p>\nDac\u0103 \u015fi tu te afli \u00eentr-o situa\u0163ie similar\u0103, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 te vei \u00eemboln\u0103vi automat. Exist\u0103 mul\u0163i al\u0163i factori din mediu care te pot proteja de situa\u0163ia de la serviciu, precum rela\u0163iile sociale, cultura din care faci parte, via\u0163a de familie \u015fi nu numai. Un \u00eenceput bun ar fi s\u0103 investe\u015fti \u00een rela\u0163iile sociale \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi petreci timpul cu activit\u0103\u0163i pl\u0103cute care nu au leg\u0103tur\u0103 cu serviciul. Dac\u0103 ai subordona\u0163i, ai putea s\u0103 vezi \u00een ce m\u0103sur\u0103 ei se consider\u0103 nedrept\u0103\u0163i\u0163i \u015fi dac\u0103 prezint\u0103 emo\u0163ii negative cauzate de percep\u0163ia acestei nedrept\u0103\u0163i.<\/p>\n<p>\nMai multe informa\u0163ii despre modelul dezechilibrului dintre efort \u015fi recompense al lui Siegrist sau despre alte modele privind s\u0103n\u0103tatea ocupa\u0163ional\u0103, \u00een volumul \u201eTeorii \u015fi modele \u00een psihologia s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii ocupa\u0163ionale\u201c, coordonat de Coralia Sulea \u015fi Drago\u015f Iliescu, carte \u00een curs de apari\u0163ie \u00een cadrul colec\u0163iei Psyence la Editura Diacritic; lucrarea prezint\u0103 teorii cu privire la s\u0103n\u0103tatea ocupa\u0163ional\u0103 dar \u015fi aplica\u0163iile acestor teorii la nivel de organiza\u0163ie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Opinie de Simona Ispas, doctorand, membru \u00een grupul de lucru \u00een s\u0103n\u0103tate ocupa\u0163ional\u0103 al facult\u0103\u0163ii de psihologie \u015fi \u015ftiin\u0163ele educa\u0163iei din cadrul Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, precum \u015fi psiholog clinician \u201ePas\u0103rea care se treze\u015fte devreme prinde r\u00e2ma\u201c, \u201eCum munce\u015fti a\u015fa \u0163i se pl\u0103te\u015fte\u201c sau \u201eCine nu munce\u015fte cu lips\u0103 tr\u0103ie\u015fte\u201c sunt proverbe rom\u00e2ne\u015fti care au un [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[41810,246,7606,11880,31857,7086,80,205,10328],"class_list":["post-138063","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-corectitudine","tag-crestere","tag-munca","tag-organizatie","tag-primire","tag-psiholog","tag-refuz","tag-sanatate","tag-stres"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/138063","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=138063"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/138063\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=138063"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=138063"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=138063"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}