\n\u201eArderea \u00een propulsor complet\u0103 \u015fi orbita ob\u0163inut\u0103. Sunt gata s\u0103-\u0163i aflu secretele, Jupiter. Obi\u015fnuie\u015fte-te cu ideea.\u201c A\u015fa sun\u0103 invita\u0163ia la dans f\u0103cut\u0103 de Juno misteriosului Jupiter, cea mai mare planet\u0103 din sistemul nostru solar.<\/p>\n
\nO ardere \u00een motor de 35 de minute a \u00eencetinit Juno la 1.950 km\/h, suficient pentru ca nava spa\u0163ial\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi capturat\u0103 de c\u00e2mpul gravita\u0163ional al lui Jupiter. Ca s\u0103 ajung\u0103 acolo, Juno a c\u0103l\u0103torit cu 210.000 km\/h \u00eentr-o curs\u0103 nebuneasc\u0103 \u015fi periculoas\u0103 pentru un dans la fel de nebunesc \u015fi de periculos. Coregrafia a fost preg\u0103tit\u0103 acum 10 ani, pe P\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n
\nSusan G. Finley, o aventurier\u0103 a spa\u0163iului \u00een v\u00e2rst\u0103 de 79 de ani, a urm\u0103rit pentru NASA dansul lui Juno (\u00een mitologia roman\u0103, Juno este zei\u0163a c\u0103s\u0103toriei \u015fi regina zeilor). Susan G. Finley este o deschiz\u0103toare de drumuri. A lucrat cu rachete \u00eenc\u0103 dinainte ca NASA s\u0103 existe, scrie The New York Times.<\/p>\n
\nPe 4 iulie, c\u00e2nd lumea s\u0103rb\u0103torea independen\u0163a Americii \u015fi admira spectacolul de artificii, inginerul Finley a\u015ftepta la Jet Propulsion Laboratory din Pasadena confirmarea succesului celei mai recente aventuri spa\u0163iale.<\/p>\n
\nDoamna Finley, specialist al re\u0163elei Deep Space de radiotelescoape, a avut misiunea de a identifica un semnal radio important trimis de nava spa\u0163ial\u0103 – acela care ar fi ar\u0103tat c\u0103 exploratorul planetar a ajuns pe orbita lui Jupiter dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie de cinci ani. Din cauza laten\u0163ei cu care semnalele de pe P\u0103m\u00e2nt ajung la Jupiter \u015fi invers, Juno s-a bazat pe pilotul ei automat pentru a executa manevra \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103. \u201eEste un semnal greu de urm\u0103rit\u201c, spune doamna Finley. Iar semnalul a venit, sub forma unor tonuri primitive, traduse apoi de computere puternice \u00een mesaje lini\u015ftitoare. O faz\u0103 important\u0103 a misiunii de un miliard de dolari s-a \u00eencheiat cu succes. Tonurile sunt folositoare c\u00e2nd antena principal\u0103 a navei spa\u0163iale nu este \u00eendreptat\u0103 \u00eenspre P\u0103m\u00e2nt, a\u015fa cum a fost cazul lui Juno \u00een timpul etapei \u00een care \u015fi-a pornit motoarele pentru a putea fi prins\u0103 de c\u00e2mpul gravita\u0163ional al lui Jupiter. O anten\u0103 mai mic\u0103, mai slab\u0103, transmite doar tonuri simple pentru comunicare.<\/p>\n
\nCe face acum doamna Finley difer\u0103 mult de ce f\u0103cea \u00een ianuarie 1958, c\u00e2nd a p\u0103\u015fit pentru prima dat\u0103 \u00een Jet Propulsion Laboratory. Inclus\u0103 pe lista pionierelor spa\u0163iului \u00een cartea \u201eAscensiunea rachetistelor\u201c a Nathaliei Holt, doamna Finley a \u00eenceput cu pu\u0163in \u00eenainte de lasarea Explorer I, primul satelit pe care SUA l-au trimis cu succes \u00een spa\u0163iu. \u015ease luni mai t\u00e2rziu, Congresul a adoptat legea prin care a fost creat\u0103 NASA \u015fi la sf\u00e2r\u015fitul anului laboratorul, care lucra p\u00e2n\u0103 atunci pentru armat\u0103, a fost transferat la agen\u0163ia spa\u0163ial\u0103 pentru a se concentra pe explorarea planetelor cu sonde robotice.<\/p>\n
\nDoamna Finley nu era pe atunci inginer. La facultate visa s\u0103 devin\u0103 arhitect, dar a renun\u0163at dup\u0103 trei ani. \u201eArta pur \u015fi simplu nu se lipea de mine\u201c, poveste\u015fte ea. A urmat cursuri de matematic\u0103 \u015fi, av\u00e2nd o afinitate pentru numere, a devenit la propriu un computer uman. Computerele electronice erau \u00eenc\u0103 rare \u015fi scumpe, a\u015fa c\u0103 inginerii \u2013 \u00een acele vremuri cei mai mul\u0163i erau b\u0103rba\u0163i \u2013 d\u0103deau spre rezolvare ecua\u0163iile de care aveau nevoie unui computer uman \u2013 aproape \u00eentotdeauna o femeie. Doamna Finley calcula, la \u00eenceput la Convair, o companie de aeronautic\u0103 din Pomona, din California, apoi la Jet Propulsion Laboratory.<\/p>\n
\nChiar dac\u0103 munca p\u0103rea anost\u0103, \u201edac\u0103-\u0163i pl\u0103ceau puzzle-urile \u015fi chestii din astea, era distractiv\u201c. \u201e\u015ei \u00eentotdeauna ob\u0163ineai un r\u0103spuns, spre deosebire de multe probleme din aceast\u0103 lume pentru care nu exist\u0103 r\u0103spunsuri.\u201c \u015ei-a l\u0103sat munca deoparte timp de \u015fase ani pentru a-\u015fi cre\u015fte copiii, doi b\u0103ie\u0163i, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd cel mai t\u00e2n\u0103r a putut fi dat la gr\u0103dini\u0163\u0103. S-a \u00eentors \u00een 1969, a \u00eenv\u0103\u0163at programare \u015fi a devenit inginer. \u201eS\u0103 fii programator este mai distractiv dec\u00e2t s\u0103 fii un computer\u201c, spune ea.<\/p>\n
\nDe-a lungul anilor a lucrat \u015fi ca inginer de teste \u015fi ulterior ca inginer la re\u0163eaua Deep Space. NASA a folosit tehnica tonurilor simple \u00een aterizarea sondei Mars Pathfinder \u00een 1997. Le-a exclus \u00eens\u0103 din alte dou\u0103 misiuni mar\u0163iene ulterioare, Climate Orbiter \u015fi Polar Lander. Ambele sonde au fost pierdute \u00een 1999. Investiga\u0163iile privind cauzele e\u015fecurilor au fost \u00eengreunate de lipsa informa\u0163iilor care puteau fi furnizate de tonurile transmise.<\/p>\n
<\/p>\n
\nNASA a \u00eenceput din nou s\u0103 foloseasc\u0103 acest mijloc simplu de comunicare \u00een urm\u0103toarele misiuni mar\u0163iene, dou\u0103 rovere, Spirit \u015fi Opportunity, care au ajuns pe planeta ro\u015fie \u00een 2004. Pentru aterizarea lui Spirit, doamna Finley s-a dus la observatorul Goldstone din California, parte a re\u0163elei Deep Space, pentru a procesa tonurile trimise de rover \u00een timp ce acesta f\u0103cea salturi pe suprafa\u0163a planetei protejat de un cocon de baloane (pe atunci inginerii nu aveau \u00eencredere \u00een internet pentru a transmite semnalele centrului de control al misiunii).<\/p>\n
\n\u00cen ultimele clipe ale ateriz\u0103rii, tonurile au disp\u0103rut. \u201eMult\u0103 lume a stat \u00eengrijorat\u0103 timp de un sfert de or\u0103\u201c, spune doamna Finley. Dar ea nu\u2011\u015fi f\u0103cea griji. \u201eV\u0103zusem salturile. \u015etiam c\u0103 a aterizat cu bine.\u201c<\/p>\n
\nInginerii luaser\u0103 \u00een calcul schimb\u0103rile de frecven\u0163\u0103 cauzate de modificarea vitezei navei spa\u0163iale \u00een cobor\u00e2re. \u00ce\u015fi \u00eenchipuiser\u0103 c\u0103 odat\u0103 ajuns la sol, emi\u0163\u0103torul de pe Spirit va trimite \u00eenapoi un semnal ferm. \u00cens\u0103 frecven\u0163ele se schimbau pe m\u0103sur\u0103 ce emi\u0163\u0103torul se \u00eenc\u0103lzea. \u201eL-am g\u0103sit \u00een cele din urm\u0103. Era acolo\u201c, spune inginerul. P\u00e2n\u0103 acum tonurile par s\u0103 aduc\u0103 noroc. Toate misiunile care le-au folosit au avut succes, explic\u0103 doamna Finley.<\/p>\n
\n\u00cen cea mai mare parte a carierei sale, doamna Finley a fost clasificat\u0103 ca inginer, ceva de care este m\u00e2ndr\u0103. \u00cens\u0103 o revizuire mai ampl\u0103, din 2008, a posturilor \u015fi salariilor din laborator a modificat statutul locului ei de munc\u0103. \u201eAm reproiectat \u00eentreaga structur\u0103 a salariilor \u015fi au fost revizuite toate disciplinele pentru a descrie mai precis atribu\u0163iile \u015fi responsabilit\u0103\u0163ile angaja\u0163ilor\u201c, explic\u0103 Veronica McGregor, purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al laboratorului.<\/p>\n
\n\u00centr-un document explicativ, conducerea laboratorului f\u0103cea clar c\u0103 \u201eeste nevoie de o diplom\u0103 care s\u0103 ateste patru ani de preg\u0103tire la facultate ca inginer, ca cercet\u0103tor sau \u00een domenii tehnice similare pentru a fi considerat inginer\u201c. Cum doamna Finley nu \u015fi-a finalizat studiile cu o diplom\u0103, a fost clasificat\u0103 ca specialist \u00een inginerie, o pozi\u0163ie pl\u0103tit\u0103 la or\u0103. Salariul ei nu s-a schimbat, dar schimbarea \u00een sine o irit\u0103 pe doamna Finley. Ea trebuie s\u0103-\u015fi ponteze venirea la lucru \u00een fiecare zi, pauza de mas\u0103 \u015fi ora la care pleac\u0103 acas\u0103. \u201eEste o retrogradare. Nimeni nu vrea o retrogradare. Vrem s\u0103 fim trata\u0163i \u00een func\u0163ie de merit. \u00cens\u0103 este adev\u0103rat, nu am o diplom\u0103\u201c, spune ea senin\u0103.<\/p>\n
\n\u201eCred c\u0103 sunt oarecum de\u015fteapt\u0103. Poate. Am ur\u00e2t \u015fcoala. Mie \u00eemi place s\u0103 muncesc.\u201c<\/p>\n
\nJuno a ajuns pe orbita lui Jupiter, iar antena cea mare a navei spa\u0163iale este \u00eendreptat\u0103 spre P\u0103m\u00e2nt. Nu vor mai fi trimise tonuri simple, ci informa\u0163ii complexe despre interiorul planetei \u00een timpul dansului de 20 de luni. Doamna Finley se va \u00eentoarce la munca normal\u0103 \u015fi nu are planuri de pensionare. Sper\u0103 s\u0103 fie din nou la post c\u00e2nd urm\u0103torul rover va ateriza pe Marte, \u00een 2021, \u015fi \u00ee\u015fi va transmite tonurile.<\/p>\n
\nSammy Kayali, promo\u0163ia 1987 a universit\u0103\u0163ii A&M din Texas, unde s-a specializat ca inginer electrician, este directorul pe probleme de conformitate a materialelor al misiunii Juno, la acela\u015fi Jet Propulsion Laboratory. Pentru el, ultimele zile au fost deosebit de intense, punctul culminant al unei munci de aproape zece ani.<\/p>\n
\n\u201eCei mai mul\u0163i dintre noi lucr\u0103m de foarte mult timp la acest proiect. Am lansat nava spa\u0163ial\u0103 \u00een 2011 \u015fi acesteia i-au trebuit cinci ani s\u0103 ajung\u0103 acolo. Dar munca a \u00eenceput cu cinci ani \u00eenainte de lansare\u201c, explic\u0103 Kayali publica\u0163iei universit\u0103\u0163ii sale.<\/p>\n
\nRolul lui Kayali a fost de a se asigura, prin analize \u015fi teste, c\u0103 toate componentele \u015fi materialele navei spa\u0163iale \u00eendeplinesc cerin\u0163ele misiunii \u015fi nu aduc riscuri \u00een plus. Este un rol importat pentru toate misiunile spa\u0163iale, dar deosebit de important \u00een cazul lui Juno. Evident, Juno este foarte departe de P\u0103m\u00e2nt, a\u015fa c\u0103 drumul a fost lung. Semnalele radio ale navei au nevoie de 48 de minute pentru a ajunge la centrul misiunii. Dac\u0103 ceva din sistem nu merge cum trebuie, nimeni de pe P\u0103m\u00e2nt nu poate face nimic.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u201eCea mai mare provocare pentru misiune sunt radia\u0163iile lui Jupiter. Este o planet\u0103 imens\u0103, cu un c\u00e2mp magnetic foarte puternic. Apropierea de aceast\u0103 planet\u0103 face ca Juno s\u0103 se confrunte cu radia\u0163ii mai puternice dec\u00e2t s-a confruntat oricare alt\u0103 misiune. Este ca \u015fi cum ar trebui s\u0103 supravie\u0163uie\u015fti unei explozii nucleare.\u201c De aceea Juno este o nav\u0103 spa\u0163ial\u0103 blindat\u0103: computerul \u015fi alte instrumente electronice sunt izolate \u00eentr-o cutie de titan pentru a fi protejate de radia\u0163ii \u2013 \u00een apropierea lui Jupiter de peste 100 de milioane de ori mai puternice dec\u00e2t cele folosite la radiografiile dentare. Iar toate componentele metalice sunt legate \u00eentr\u2011un fel sau altul \u00eentre ele. Astfel sunt evitate desc\u0103rc\u0103rile electrice care pot avaria aparatura.<\/p>\n
\nP\u00e2n\u0103 acum totul putea merge r\u0103u pentru Juno – nava NASA cu propulsie solar\u0103 care a ajuns cel mai departe de Soare (New Horizons, care studiaz\u0103 Pluto, folose\u015fte plutoniu ca surs\u0103 de energie). Pentru a se apropia de gigantul gazos, exploratorul spa\u0163ial a trebuit ca mai \u00eent\u00e2i s\u0103 treac\u0103 prin centuri masive de radia\u0163ii \u015fi furtuni de particule \u00eenc\u0103rcate electric. A trebuit, de asemenea, s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 rapid \u015fi precis pentru a se fixa pe orbita lui Jupiter. Puteau ceda motoarele, putea ceda computerul, iar mici particule de praf puteau distruge echipamentul complet. Ajuns\u0103 pe orbit\u0103, a trebuit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 cu spatele spre Soare pentru a capta energie solar\u0103 \u2013 altfel nu \u015fi-ar fi putut continua misiunea.<\/p>\n
\nPericolul nu s-a terminat. \u00cen misiunea sa de 20 de luni, Juno se va expune la furtuni imprevizibile, presiuni ridicate \u015fi, desigur, valuri de radia\u0163ii. Dac\u0103 va trece de toate obstacolele, \u015fi a trecut peste multe, misiunea Juno se va apropia de Jupiter mi mult dec\u00e2t orice alt explorator. Ea va da omenirii \u015fansa de a explora \u00een ad\u00e2ncime atmosfera dens\u0103 \u015fi furtunoas\u0103 a planetei \u015fi de a \u00een\u0163elege ce se ascunde sub ea (echivalentul grecesc al zei\u0163ei Juno, Hera, putea vedea prin nori).<\/p>\n
\nMisiunea NASA n-ar fi avut farmec dac\u0103 n-ar fi promis s\u0103 transmit\u0103 pe P\u0103m\u00e2nt imagini frumoase. Poreclit\u0103 Juno Cam, camera foto de pe nava spa\u0163ial\u0103 va fotografia v\u00e2rfurile norilor care \u00eenv\u0103luie planeta. \u00cens\u0103 radia\u0163iile vor r\u0103pune camera destul de rapid, noteaz\u0103 Tech Insider. Cercet\u0103torii se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 func\u0163ional\u0103 doar \u00een primele \u015fapte din cele 32 de ture pe care nava le va face \u00een jurul lui Jupiter.<\/p>\n
\nUn alt instrument al lui Juno, JADE (prescurtarea de la Jovian Auroral Distributions Experiment), va studia uria\u015fele aurore polare ale planetei, care se pot \u00eentinde pe zeci de mii de kilometri. JADE, cu ajutorul altor aparate, va identifica ce particule provoac\u0103 aurorele. De asemenea, instrumentele care m\u0103soar\u0103 gravita\u0163ia planetei vor ajuta cercet\u0103torii s\u0103-\u015fi dea seama dac\u0103 miezul lui Jupiter (unii spun c\u0103 planeta este de fapt o stea ratat\u0103) este gazos sau solid. Juno ar trebui s\u0103 detecteze \u015fi c\u00e2t\u0103 ap\u0103 se g\u0103se\u015fte \u00een atmosfera lui Jupiter. Cu Juno, cercet\u0103torii pot face un pas mare \u00een fa\u0163\u0103 \u00een a \u00een\u0163elege cum s-a format planeta \u015fi sistemul nostru solar. Pentru c\u0103 este foarte omogen\u0103, gravita\u0163ia planetei este at\u00e2t de puternic\u0103, \u00eenc\u00e2t \u00eenc\u0103 a p\u0103strat captiv tot ce era prin preajm\u0103 c\u00e2nd Jupiter (\u015fi sistemul solar) s-au format. Jupiter este ca o capsul\u0103 a timpului.<\/p>\n
\nC\u00e2nd \u00ee\u015fi va termina misiunea, Juno va plonja spre centrul planetei \u015fi va fi distrus\u0103 \u00een atmosfer\u0103. Dar p\u00e2n\u0103 atunci va avea mult de munc\u0103. \u201eAcesta este cel mai dificil lucru f\u0103cut de NASA. Asta spun eu\u201c, sus\u0163ine Scott Bolton, principalul investigator al misiunii.<\/p>\n
\n\u00cen pofida dificult\u0103\u0163ilor, Juno \u00ee\u015fi face timp \u015fi pentru a-\u015fi \u0163ine fanii informa\u0163i \u2013 ei vor alege unde va face nava o parte din fotografiile cu Jupiter. Juno este prezent\u0103 pe re\u0163elele de socializare, unde anun\u0163\u0103 ce a f\u0103cut \u015fi ce va face (de fapt echipa de la sol se ocup\u0103 cu asta). Juno are 17 milioane de spectatori pe Twitter. Spre compara\u0163ie, Casa Alb\u0103 are \u201edoar\u201c 11 milioane.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eArderea \u00een propulsor complet\u0103 \u015fi orbita ob\u0163inut\u0103. Sunt gata s\u0103-\u0163i aflu secretele, Jupiter. Obi\u015fnuie\u015fte-te cu ideea.\u201c A\u015fa sun\u0103 invita\u0163ia la dans f\u0103cut\u0103 de Juno misteriosului Jupiter, cea mai mare planet\u0103 din sistemul nostru solar. O ardere \u00een motor de 35 de minute a \u00eencetinit Juno la 1.950 km\/h, suficient pentru ca nava spa\u0163ial\u0103 s\u0103 poat\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[8330,246,20710,20541,347,21351,6266,21485,229,477,239,80,225,10210,16025],"class_list":["post-137669","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-computer","tag-crestere","tag-dans","tag-drum","tag-nasa","tag-nava","tag-oameni","tag-orbita","tag-pamant","tag-proiect","tag-rachete","tag-refuz","tag-spatiu","tag-succes","tag-urmarire"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137669","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=137669"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137669\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":137682,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137669\/revisions\/137682"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=137669"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=137669"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=137669"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}