\nVladimir Sterescu, \u015feful celui mai mare operator de centre outsourcing din Rom\u00e2nia, CGS, cu peste 3.000 de oameni, spune c\u0103 are angaja\u0163i care \u00ee\u015fi iau concediu f\u0103r\u0103 plat\u0103 ca s\u0103 aplice pentru joburi la stat.<\/p>\n
\nProduc\u0103torul de confec\u0163ii Francesca Industries din Pite\u015fti, cu clien\u0163i precum H&M, Ikea sau Zara, spune c\u0103 \u201ede doi ani avem disponibile 450 de locuri de munc\u0103 \u015fi refuz\u0103m frecvent comenzi pentru c\u0103 nu g\u0103sim personal\u201c.<\/p>\n
\nUn grup german, EKR Elektrokontakt, voia s\u0103 fac\u0103 o fabric\u0103 la T\u00e2rgu-Jiu, unde ar fi angajat 800 de oameni. Chiar a solicitat \u015fi a primit ajutor de stat de la guvern pentru aceast\u0103 capacitate de produc\u0163ie. Din p\u0103cate, dup\u0103 un an de zile \u00een care nu a g\u0103sit personal, nem\u0163ii au renun\u0163at la proiect.<\/p>\n
\nLa polul opus, la concursul de intrare \u00een Institutul Na\u0163ional de Magistratur\u0103, de unde ies procurori \u015fi judec\u0103tori, concuren\u0163a a fost de 14 candida\u0163i pe loc.<\/p>\n
\n\u00cen primele trei cazuri, \u00een sectorul privat, cred c\u0103 salariul oferit era de 1.000-1.500 de lei pe lun\u0103 net \u00een cel mai bun caz. La stat, cred c\u0103 salariul \u00eencepea de la 8.000 de lei net pe lun\u0103.<\/p>\n
\nPe medie, salariile la stat sunt de 2.300 de lei pe lun\u0103 net, \u00een timp ce \u00een companiile private rom\u00e2ne\u015fti salariile medii sunt de
\n1.800-1.900 de lei net pe lun\u0103.<\/p>\n
\nCu excep\u0163ia celor zece jude\u0163e mari, unde se desf\u0103\u015foar\u0103 70% din businessul din Rom\u00e2nia, \u00een majoritatea celorlalte principalul angajator este statul, fie spitalul jude\u0163ean, fie centrul de asisten\u0163\u0103 social\u0103 pentru copii, fie o companie de stat, \u00een cel mai bun caz.<\/p>\n
\nLa jum\u0103tatea lui 2016, num\u0103rul de firme noi cu capital str\u0103in este la cel mai sc\u0103zut nivel din ultimii 15 ani. Firmele cu capital str\u0103in fac jum\u0103tate din cifra de afaceri total\u0103 a companiilor din Rom\u00e2nia, de peste 250 de miliarde de euro pe an.<\/p>\n
\nEstul Europei, care imediat dup\u0103 c\u0103derea comunismului a devenit principalul furnizor de for\u0163\u0103 de munc\u0103 pentru vestul Europei, se confrunt\u0103 acum cu un deficit mare de for\u0163\u0103 de lucru. Este cazul Rom\u00e2niei, al Ungariei, al Poloniei. \u00cen Ungaria, McDonald\u2019s a ajuns s\u0103 ofere locuri de munc\u0103 \u015fi locuin\u0163\u0103 la pachet \u00een \u00eencercarea de a g\u0103si personal, conform Bloomberg.<\/p>\n
\nDup\u0103 c\u0103derea CAER, Consiliul Economic de Ajutor Reciproc, un fel de zon\u0103 euro pentru blocul comunist, \u0163\u0103rile membre s-au bazat pe investi\u0163ii str\u0103ine pentru atenuarea pr\u0103bu\u015firii economice \u015fi revenirea pe cre\u015ftere.<\/p>\n
\nPierz\u00e2nd primul deceniu, 1990-1998, Rom\u00e2nia a r\u0103mas \u00een urm\u0103 fa\u0163\u0103 de Polonia, Cehia sau Ungaria. Salariile minim \u015fi mediu sunt cu 50% mai mari sau chiar duble \u00een aceste \u0163\u0103ri, \u00een condi\u0163iile \u00een care pre\u0163ul produselor este pu\u0163in mai mare, dac\u0103 nu chiar mai mic dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nDup\u0103 preluarea puterii \u00een 2005, guvernul liberal T\u0103riceanu a \u00eencurajat, paradoxal, angaj\u0103rile la stat. Peste 250.000 de rom\u00e2ni au preferat un job \u00een institu\u0163iile de stat, \u00een timp ce mult mai pu\u0163ini oameni s-au \u00eendreptat c\u0103tre companiile private.<\/p>\n
\nCa filosofie, niciun guvern, niciun partid nu au ca tem\u0103 constant\u0103, ca retoric\u0103 public\u0103 angaj\u0103rile \u00een companiile private (programele de guvernare nu au nicio valoare, sunt doar s\u0103 fie scrise \u015fi citite \u00een Parlament), cu toate c\u0103 acestea asigur\u0103 banii sectorului de stat. Ironic, salariul la stat este mai mare dec\u00e2t \u00eentr-o firm\u0103 privat\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen criz\u0103, salariile din sectorul privat au fost t\u0103iate mai mult \u015fi mai repede dec\u00e2t la stat (mai 2010, c\u00e2nd pre\u015fedintele Traian B\u0103sescu a anun\u0163at reducerea cu 25% a salariilor \u00een sectorul public) \u015fi \u00een cele mai multe sectoare \u015fi companii nu s-au re\u00eentregit nici p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi.<\/p>\n
\nMulte companii private pl\u00e2ng \u015fi alearg\u0103 disperate dup\u0103 oameni, \u00een timp ce la stat, \u00een institu\u0163iile 8-16, se intr\u0103 cu rela\u0163ii, dac\u0103 nu chiar se dau \u015fi bani pentru ob\u0163inerea unor joburi.<\/p>\n
\n\u00cen acest ritm de cre\u015ftere a salariilor la stat mai mult \u015fi mai repede dec\u00e2t \u00een firmele private, finalul nu va fi dec\u00e2t majorarea taxelor \u015fi impozitelor din nou.<\/p>\n
\nCu excep\u0163ia multina\u0163ionalelor, unde este un vis s\u0103 ajungi, \u00een companiile antreprenoriale rom\u00e2ne\u015fti niciun t\u00e2n\u0103r nu o s\u0103 vrea s\u0103 mai lucreze.<\/p>\n
\nCei care lucreaz\u0103 deja \u00een firmele private nu-\u015fi doresc altceva dec\u00e2t s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 un post la stat de unde s\u0103 ias\u0103 la pensie. Iar acest lucru este un pericol ce \u0163ine de siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 a economiei rom\u00e2ne\u015fti: dac\u0103 for\u0163a de munc\u0103 aspir\u0103 doar la slujbe la stat \u015fi multina\u0163ionale, iar sectorul privat rom\u00e2nesc pierde teren, ne pa\u015fte un grav dezechilibru.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen ultimul an, salariile \u00een sectorul privat au crescut \u00een medie cu 4,5%. \u00cen sectorul de stat cre\u015fterea a fost de 21%. Acest lucru duce la un pericol iminent \u015fi anume ca niciun t\u00e2n\u0103r s\u0103 nu-\u015fi doreasc\u0103 s\u0103 lucreze \u00een companiile antreprenoriale rom\u00e2ne\u015fti, ci numai la stat sau \u00een multina\u0163ionale.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[32517,33023,276,7895,10043,6556,6546,98,34,10053,315,7960],"class_list":["post-137154","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-economia-romaneasca","tag-grav","tag-locuri-de-munca","tag-multinationale","tag-pericol","tag-personal","tag-privat","tag-romania","tag-salarii","tag-salariu","tag-sector","tag-tanar"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137154","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=137154"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137154\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=137154"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=137154"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=137154"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}