\nMi\u015fc\u0103rile antisistem sunt \u00een cre\u015ftere, iar liderii politici v\u0103zu\u0163i ca \u201ealternative\u201c beneficiaz\u0103 de tot mai mult suport – de la Donald Trump sau Bernie Sanders \u00een Statele Unite p\u00e2n\u0103 la Marine Le Pen \u015fi al s\u0103u Front Na\u0163ional \u00een Fran\u0163a, Lega Nord \u00een Italia sau Syriza \u00een Grecia; ie\u015firea surprinz\u0103toare a Marii Britanii din Uniunea European\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 perfect \u00een aceast\u0103 categorie.<\/p>\n
\nCare sunt \u00eens\u0103 cauzele care au dus la aceste sentimente antisistem? Ei bine, cea mai important\u0103 pare a fi inegalitatea.<\/p>\n
\n\u201eBrexitul este de departe cel mai virulent r\u0103spuns la aceast\u0103 senza\u0163ie de inegalitate\u201c, comenta recent Michael Hartnett de la Bank of America. Iar aceast\u0103 senza\u0163ie se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 revenirea economic\u0103 de dup\u0103 criza din 2008 a fost una care a favorizat anumite segmente ale popula\u0163iei, adaug\u0103 el. Ie\u015firea Marii Britanii din Uniunea European\u0103 reprezint\u0103 un e\u015fec al politicii regionale \u015fi ar putea reprezenta sf\u00e2r\u015fitul pentru Regatul Unit, remarc\u0103 \u015fi Cristian P\u00eervulescu, profesor universitar: \u201eContrar a ceea ce se spune, Uniunea European\u0103 \u015fi-a dovedit viabilitatea. Pentru c\u0103 se vede ast\u0103zi c\u0103 singurul lucru care a \u0163inut \u00een comun diferitele p\u0103r\u0163i ale Regatului Unit a fost Uniunea European\u0103; nu \u015ftim dac\u0103 Regatul Unit va mai exista \u00een forma actual\u0103, dup\u0103 acest referendum.\u201c Sco\u0163ia \u015fi-ar putea declara independen\u0163a, spune P\u00eervulescu, un referendum \u00een acest sens av\u00e2nd, de aceast\u0103 dat\u0103, sor\u0163i de izb\u00e2nd\u0103.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/15690798\/14\/declaratie4.jpg?height=1186&width=620\")
<\/p>\n
\nOmul de r\u00e2nd \u015ftie c\u0103 nivelul s\u0103u de trai a sc\u0103zut, costurile de zi cu zi au crescut, iar \u015fansele unui job bun sunt tot mai mici. El aude c\u0103 economia merge bine, dar vede o cu totul alt\u0103 realitate – o diminuare a \u00eencrederii \u015fi stagnare a economiei, crede \u015fi Peter Schiff, analist al Euro Pacific Capital. Toate aceste frustr\u0103ri alimenteaz\u0103 practic sentimentele antisistem \u015fi ajut\u0103 partidele care mar\u015feaz\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie.<\/p>\n
\n\u201eBrexitul are mai multe componente – dar c\u00e2teva sunt fundamentale – legi venite de la Bruxelles pe care nu le \u00een\u0163eleg \u015fi nu le accept\u0103 \u015fi mai ales o chestie nespus\u0103, ideea de a fi condu\u015fi de Fran\u0163a sau Germania – cum s\u0103 accepte ei s\u0103 fie condu\u015fi de \u0163ara pe care au \u00eenvins-o \u00een r\u0103zboi sau de cea pe care au eliberat-o? Din nou istoria se repet\u0103 \u015fi e vorba de cine pe cine\u201c, spune C\u0103t\u0103lin Olteanu, director general al firmei de logistic\u0103 FM Rom\u00e2nia. Chiar dac\u0103 nu \u00een\u0163elege neap\u0103rat contextul economic actual, omul de pe strad\u0103 \u00een\u0163elege c\u0103 ceva nu este \u00een regul\u0103. \u015ei chiar dac\u0103 partidele antisistem nu c\u00e2\u015ftig\u0103 neap\u0103rat alegerile, ele duc dezbaterea public\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103 direc\u0163ie; \u00een cele din urm\u0103, acest lucru s-ar putea \u00eens\u0103 s\u0103 fie benefic.<\/p>\n
\nExist\u0103, evident, mai mul\u0163i factori care au dus la ridicarea acestor mi\u015fc\u0103ri, majoritatea fiind rezultatul indirect al procesului de globalizare. Externalizarea locurilor de munc\u0103, politicile privind refugia\u0163ii \u015fi chiar automatizarea anumitor procese (fapt ce duce la dispari\u0163ia unor locuri de munc\u0103) sunt doar c\u00e2teva exemple \u00een acest sens. Unii anali\u015fti consider\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 principala cauz\u0103 ar fi politicile monetare adoptate de state, a\u015fa cum este cazul Marii Britanii: \u201eVotul din Anglia ilustreaz\u0103 perfect ineficacitatea politicilor implementate de principalele institu\u0163ii financiare ale lumii\u201c, crede Peter Schiff. Relaxarea cantitativ\u0103 adoptat\u0103 de b\u0103ncile centrale din Europa, Statele Unite sau Japonia a dus la cre\u015fterea infla\u0163iei, iar fenomenul \u00een cauz\u0103 i-a ajutat, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de obicei, pe acei c\u00e2\u0163iva care constituie a\u015fa-numita p\u0103tur\u0103 superioar\u0103 a societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n
\nEfectul a fost unul previzibil: \u00een vreme ce bursele \u015fi-au revenit iar ac\u0163iunile au crescut, oamenii de r\u00e2nd au suportat numeroase m\u0103suri de austeritate; iar acest scurtcircuit a dat un nou suflu mi\u015fc\u0103rilor antisistem.<\/p>\n
<\/p>\n
\nO alt\u0103 mi\u015fcare antisistem prezent\u0103 deja de ceva vreme \u00een Europa este euroscepticismul – cei care nu sunt de acord s\u0103 cedeze o parte din puterea de decizie a statului c\u0103tre o entitate suprastatal\u0103. Discu\u0163ia este una care probabil nu se va \u00eencheia niciodat\u0103, \u00eens\u0103 \u00eendoielile unora nu au fost \u00eenc\u0103 suficiente pentru a anun\u0163a apusul comunit\u0103\u0163ii europene. Euroscepticismul se define\u015fte ca o mi\u015fcare de protest \u00eempotriva Uniunii Europene \u015fi opozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de integrarea european\u0103, iar partidele cu acest profil c\u00e2\u015ftig\u0103 tot mai mul\u0163i simpatizan\u0163i pe m\u0103sur\u0103 ce state precum Germania impun m\u0103suri nepopulare, a\u015fa cum a fost cota obligatorie de refugia\u0163i. Votan\u0163i din majoritatea statelor membre migreaz\u0103 c\u0103tre partidele extremiste, ignor\u00e2nd uneori mesajele cu tent\u0103 rasist\u0103 sau antisemit\u0103 pe care acestea le exprim\u0103. \u201eFor\u0163ele populare sau extremiste nu au mai avut at\u00e2ta for\u0163\u0103 \u015fi nu au fost at\u00e2t de bine reprezentate \u00een aproape 60 de ani\u201c, a subliniat Cecilia Malmstrom, comisarul UE pentru comer\u0163.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/15690798\/5\/caseta3.jpg?height=728&width=620\")
<\/p>\n
\n\u201eVorbim de efectul unor decizii politice proaste – parlamentul de la Bruxelles arat\u0103 corupt \u015fi d\u0103 o gr\u0103mad\u0103 de legi \u015fi sugestii cel pu\u0163in aiuristice \u00een anumite cazuri impun\u00e2nd gratuit unor \u0163\u0103ri s\u0103 respecte abera\u0163ii care afecteaz\u0103 majoritatea pentru a proteja minorit\u0103\u0163i sau structuri de ni\u015f\u0103\u201c, crede C\u0103t\u0103lin Olteanu, director general al FM Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\n\u0162\u0103rile cu cel mai mare num\u0103r de eurosceptici sunt Grecia, Spania, Marea Britanie \u015fi Cipru. Dintre acestea, trei au \u00een comun modul extrem de aspru \u00een care au fost lovite de criza financiar\u0103. Grecia, Spania \u015fi Cipru au fost chiar \u00een pragul falimentului – doar datorit\u0103 m\u0103surilor impuse de Uniunea European\u0103 au putut avea o anumit\u0103 continuitate economic\u0103. Cu toate acestea, popula\u0163ia a fost dur afectat\u0103 de m\u0103surile de austeritate, ceea ce a crescut gradul de ne\u00eencredere at\u00e2t \u00een institu\u0163iile locale de guvern\u0103m\u00e2nt, c\u00e2t \u015fi \u00een cele interstatale.<\/p>\n
\n\u201eSuntem \u00eentr-un moment de maxim pericol din punctul de vedere al existen\u0163ei Uniunii Europene \u00een forma actual\u0103, iar elementul care m\u0103 duce la aceast\u0103 concluzie este blocarea de c\u0103tre Germania \u015fi Fran\u0163a a acordului de liber schimb cu Statele Unite ale Americii (TAFTA sau acordul transatlantic de liber schimb \u2013 n.red.); acesta a fost respins de doar dou\u0103 \u0163\u0103ri, Fran\u0163a \u015fi Germania, dup\u0103 Brexit, adic\u0103 este o reorientare a acestor dou\u0103 \u0163\u0103ri \u00een cadrul european\u201c, subliniaz\u0103 analistul Mircea Co\u015fea. \u00centr-un fel sau altul, spune el, au eliminat un concurent important la putere, care este Marea Britanie, \u015fi au r\u0103mas astfel dou\u0103 state care \u00eencearc\u0103 s\u0103 preia direct controlul asupra Uniunii Europene. Acest control nu este \u00eens\u0103 acceptat, pentru c\u0103 la recentul summit G20 din China Jean-Claude Juncker a declarat \u00een mod surprinz\u0103tor c\u0103 Uniunea European\u0103 continu\u0103 negocierile cu SUA, \u00een ciuda opozi\u0163iei manifestate de Germania \u015fi Fran\u0163a. Aceste disensiuni \u00eentre statele membre exist\u0103 pentru c\u0103 cele dou\u0103 nu accept\u0103 \u00een zon\u0103 concuren\u0163a american\u0103, o concuren\u0163\u0103 puternic\u0103. Firmele americane au o putere mai mare dec\u00e2t cele europene \u015fi un avans tehnologic, iar pe de alt\u0103 parte se pare c\u0103 Germania \u015fi Fran\u0163a renun\u0163\u0103 \u00eencet-\u00eencet la acordurile comunitare \u00een favoarea unora bilaterale, dezvoltate zi de zi cu Rusia, cu China, cu India.<\/p>\n
\n\u201eAceste acorduri arat\u0103 c\u0103 ele au o cale proprie pe care o folosesc din plin; stabilitatea economiei germane se explic\u0103 prin rela\u0163iile comerciale cu China, acolo unde au foarte multe comenzi. At\u00e2t Germania c\u00e2t \u015fi Fran\u0163a au investit capital imens \u00een China \u015fi \u00een Rusia, cel pu\u0163in \u00een Rusia este o invazie de capital franco-german \u00een domenii cheie, precum energie, construc\u0163ii, armament sau medicamente. Este astfel convenabil pentru ele s\u0103 aib\u0103 o politic\u0103 mai deta\u015fat\u0103 fa\u0163\u0103 de Uniunea European\u0103, \u015fi din acest motiv eu cred c\u0103 pasul pe care l-au f\u0103cut prin refuzarea acordului cu SUA arat\u0103 o nou\u0103 orientare pe care cele dou\u0103 \u0163\u0103ri o au\u201c, mai spune Co\u015fea. Tot el arat\u0103 c\u0103 pentru Rom\u00e2nia situa\u0163ia este clar nefavorabil\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care disensiunile exist\u0103 \u00eentre ce-a mai r\u0103mas din UE \u015fi aceste dou\u0103 \u0163\u0103ri iar bugetul sufer\u0103. Fondurile care se vor mai da vor fi din ce \u00een ce mai restrictive, iar interesul de a ridica \u0163\u0103rile r\u0103mase \u00een urm\u0103 va trece undeva pe planul secund. S-ar putea ca Fran\u0163a \u015fi Germania s\u0103 nu mai fie, la un anumit moment, interesate de investi\u0163ii \u00een state ca Rom\u00e2nia sau Bulgaria, c\u0103ut\u00e2nd alte zone care s\u0103 le fie mai favorabile pe termen lung. Pentru c\u0103 raporturile cu Rusia \u015fi China sunt pe termen lung: Rusia asigur\u0103 energie, \u00een vreme ce China reprezint\u0103 pia\u0163a de desfacere – lucruri pe care nicio \u0163ar\u0103 din Uniunea European\u0103 nu le poate asigura.<\/p>\n
\nMerg\u00e2nd pe aceea\u015fi linie, ajungem la poate cea mai vizibil\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi timp periculoas\u0103 manifestare a mi\u015fc\u0103rilor antisistem: Donald Trump. Trump a st\u00e2rnit numeroase controverse atunci c\u00e2nd \u015fi-a anun\u0163at candidatura, mai ales datorit\u0103 pledoariei sale pentru repatrierea imigran\u0163ilor \u015fi anularea dreptului de cet\u0103\u0163enie pentru copiii n\u0103scu\u0163i pe teritoriul Statelor Unite \u00een cazul \u00een care p\u0103rin\u0163ii acestora nu au drept de munc\u0103. Donald Trump a spus, mai \u00een glum\u0103 mai \u00een serios, c\u0103 va construi un zid la grani\u0163a de sud a Statelor Unite pentru a opri accesul mexicanilor: \u201eAm s\u0103 contruiesc un zid mare – un zid uria\u015f, de fapt – la grani\u0163a de sud, \u015fi apoi am s\u0103 \u00eei pun pe mexicani s\u0103 \u00eel pl\u0103teasc\u0103. \u0162ine\u0163i minte cuvintele mele\u201c.<\/p>\n
<\/p>\n
\nTrump e specializat \u00een marketing \u015fi a intuit corect sup\u0103rarea unei mari mase de americani care s-au s\u0103turat de propaganda drepturilor omului \u015fi a \u015fanselor egale, consider\u0103 C\u0103t\u0103lin Olteanu. \u201eAdic\u0103 ei se duc \u00een r\u0103zboi, cuceresc, elibereaz\u0103 \u015fi dup\u0103 aceea trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pre\u0163ul cuceririi. Sistemul american a devenit extrem de ipocrit \u015fi Trump asta promite, s\u0103 \u00eei scape de ipocrizie. Iar dac\u0103 m\u0103 uit la Uniunea European\u0103, e cam aceea\u015fi poveste.\u201c Americanii nu au ales \u00een ultimul secol un pre\u015fedinte f\u0103r\u0103 experien\u0163\u0103 politic\u0103, cu excep\u0163ia lui Eisenhower, care a c\u00e2\u015ftigat al doilea r\u0103zboi mondial. Dac\u0103 Trump va reu\u015fi s\u0103 c\u00e2\u015ftige alegerile din 2016, va fi \u00eentr\u2011adev\u0103r o premier\u0103 pentru Statele Unite. Dup\u0103 cum spunea chiar Trump: \u201ePoate c\u0103 a venit timpul ca America s\u0103 fie condus\u0103 ca o afacere\u201c.<\/p>\n
\nReservoir Dogs (Despre noii dictatori ai secolului XX)<\/ins><\/strong><\/p>\n \nDefini\u0163ia obi\u015fnuit\u0103 a unei dictaturi se refer\u0103 la un guvern sus\u0163inut prin acte de violen\u0163\u0103 – este cazul totalitarismului din secolul XX, unde tirani precum Stalin, Hitler sau Mao au ucis milioane de oameni \u00een numele unor ideologii aflate la marginea legii.<\/p>\n \n\u00cen ultimele decenii, aceast\u0103 defini\u0163ie pare \u00eens\u0103 a se schimba \u015fi observ\u0103m o nou\u0103 form\u0103 de dictatur\u0103, una adaptat\u0103 la realit\u0103\u0163ile erei globale \u015fi a noilor tehnologii. Ace\u015fti dictatori folosesc puterea ob\u0163inut\u0103 printr-un vot (cel pu\u0163in \u00een teorie) democratic pentru a elimina, gradual, orice fel de opozi\u0163ie sau sisteme de tipul checks & balances, necesare de altfel pentru func\u0163ionarea corect\u0103 a unei democra\u0163ii. Mai important, de multe ori ei fac acest lucru f\u0103r\u0103 a folosi violen\u0163a.<\/p>\n \n \nExist\u0103, desigur, \u015fi o a doua categorie: cea a \u015fefilor de stat care \u00eencearc\u0103 s\u0103 modifice starea de fapt dup\u0103 bunul lor plac. Aici am fi inclus, \u00een mod normal, doar lideri precum Kim Jong-Un sau proasp\u0103t alesul pre\u015fedinte al statului Filipine, Rodrigo Duterte. Evenimentele de anul acesta au f\u0103cut \u00eens\u0103 ca linia de demarca\u0163ie dintre aceste dou\u0103 categorii s\u0103 fie din ce \u00een ce mai \u015ftears\u0103.<\/p>\n \nVladimir Putin \u015fi ac\u0163iunile sale provocatoare la adresa Ucrainei sau Ercep Erdogan \u015fi procesul s\u0103u de \u201epurificare\u201c a celor care au avut orice fel de leg\u0103tur\u0103 cu \u00eencercarea de lovitur\u0103 de stat din Turcia sunt dou\u0103 exemple care arat\u0103 c\u00e2t de departe poate merge nevoia de putere.<\/p>\n \n\u00cen 1982, \u00een mai mult de un sfert din statele nedemocratice ale lumii exista un conflict \u00een interiorul grani\u0163elor; \u00een 2012, procentajul ajunsese la doar 6%. \u00cen aceea\u015fi perioad\u0103 de timp, num\u0103rul statelor nedemocratice f\u0103r\u0103 conduc\u0103tori ale\u015fi s-a redus la jum\u0103tate.<\/p>\n \nIar acest aspect este unul extrem de important, pe care mul\u0163i dintre noii dictatori se bazeaz\u0103: Hugo Chavez, spre exemplu, a c\u00e2\u015ftigat alegerile din 1998 \u00een Venezuela \u00een cadrul unui proces electoral considerat de observatori ca fiind \u201ecel mai transparent din istoria statului\u201c.<\/p>\n \nRespectul lor se reflect\u0103 \u00eens\u0103 doar asupra propriului popor, dup\u0103 cum a demonstrat anul acesta Recep Erdogan. De\u015fi avertizat \u00een numeroase r\u00e2nduri de structurile interna\u0163ionale c\u0103 ac\u0163iunile sale pot avea urm\u0103ri grave pentru viitorul regional al Turciei, Erdogan a decis s\u0103 trateze dup\u0103 bunul lui plac situa\u0163ia intern\u0103, propun\u00e2nd chiar reintroducerea pedepsei cu moartea – \u00een condi\u0163iile \u00een care un astfel de act legislativ ar fi \u015fters practic \u015fansele Turciei la integrarea \u00een Uniunea European\u0103. Erdogan a mers chiar mai departe, denun\u0163\u00e2nd atitudinea Uniunii Europene: \u201eEuropa de ce nu vede \u015fi situa\u0163iile din Statele Unite, Japonia, India sau China? De ce Europa se concentreaz\u0103 s\u0103 fie preocupat\u0103 at\u00e2t de mult doar de situa\u0163ia din Turcia?\u201c.<\/p>\n \n\u201e\u00cen Turcia, drepturile omului sunt \u00eenc\u0103lcate \u00een mod flagrant. Constat cu triste\u0163e, dar nu cu mirare, c\u0103 SUA, NATO, UE n-au dep\u0103\u015fit c\u00e2teva dubii lansate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu situa\u0163ia din Turcia. Din motive practice, americanii \u015fi ceilal\u0163i parteneri din NATO au \u00eenchis ochii la \u00eenc\u0103lcarea flagrant\u0103 a drepturilor omului care a \u00eendep\u0103rtat Turcia de linia pe care NATO \u015fi-a asumat-o. M\u0103 a\u015fteptam ca NATO s\u0103 fie c\u00e2t se poate de categoric\u0103. Situa\u0163ia se deterioreaz\u0103 pe zi ce trece. Eu v\u0103d c\u0103 \u00een Turcia teroarea este instalat\u0103 de Erdogan \u015fi de alia\u0163ii s\u0103i\u201c, a spus Cristian P\u00eervulescu.<\/p>\n \nUn alt exemplu este Rodrigo Duterte, cel care a c\u00e2\u015ftigat \u00een luna mai alegerile din Filipine av\u00e2nd ca motive centrale ale campaniei reintroducerea pedeapsei cu moartea \u015fi angajarea unor luneti\u015fti pentru a-i prinde pe cei care comit infrac\u0163iuni considerate majore \u015fi care se opun arest\u0103rii. \u201eCei care distrug vie\u0163ile copiilor no\u015ftri vor fi distru\u015fi\u201c, declara acum c\u00e2teva luni Rodrigo Duterte. \u201eCei care omoar\u0103 \u0163ara mea vor fi omor\u00e2\u0163i. Pur \u015fi simplu. F\u0103r\u0103 o cale de mijloc, f\u0103r\u0103 scuze.\u201c Duterte a ad\u0103ugat c\u0103, \u00een cazul persoanelor condamnate pentru mai mult de o infrac\u0163iune major\u0103, se va apela la o dubl\u0103 sp\u00e2nzurare. \u201eDup\u0103 ce e\u015fti sp\u00e2nzurat o dat\u0103, va exista o alt\u0103 ceremonie pentru a doua infrac\u0163iune p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd capul este complet separat de corp. \u00cemi place asta pentru c\u0103 sunt nebun\u201c, a spus el.<\/p>\n \nPoate p\u0103rea ca o strategie de marketing electoral, dar ac\u0163iunile sale de dup\u0103 preluarea celei mai \u00eenalte func\u0163ii \u00een stat arat\u0103 natura lui Duterte: de c\u00e2nd a devenit pre\u015fedinte, el a coordonat o campanie care a dus la uciderea a peste 2.400 de persoane. \u201eMul\u0163i vor mai fi uci\u015fi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ultimul traficant e scos de pe str\u0103zi. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ultimul om care produce droguri e mort, noi vom continua\u201c, le-a spus liderul politic jurnali\u015ftilor locali.<\/p>\n \nLista noilor dictatori este lung\u0103 \u015fi pare f\u0103r\u0103 sens s\u0103 le rostim numele; dar 2016 este anul \u00een care ei \u015fi-au propus s\u0103 testeze r\u0103bdarea statelor din jur.<\/p>\n <\/p>\n \nThe Hateful 8 (Despre tensiunile din Marea Chinei de Sud)<\/ins><\/strong><\/p>\n \nO alt\u0103 poveste rupt\u0103 parc\u0103 din filmele lui Tarantino se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een alt\u0103 parte a lumii, \u00eentr-o regiune din Asia disputat\u0103 de mai multe state. Riscul de conflict \u00een Marea Chinei de Sud este din ce \u00een ce mai mare: China, Taiwan, Vietnam, Malaiezia, Brunei \u015fi Filipine \u00ee\u015fi disput\u0103 teritorii \u015fi jurisdic\u0163ii, mai ales asupra drepturilor de exploatare a poten\u0163ialelor z\u0103c\u0103minte de petrol \u015fi gaze. Libertatea de a naviga \u00een regiune este de asemenea un subiect sensibil, mai ales c\u00e2nd vine vorba de dreptul navelor militare de a opera \u00een zona economic\u0103 exclusiv\u0103 a Chinei, p\u00e2n\u0103 la o distan\u0163\u0103 de aproximativ 300 de kilometri de \u0163\u0103rmul asiatic; aceste tensiuni sunt date \u015fi de temeri privind puterea militar\u0103 \u00een cre\u015ftere a Chinei \u015fi incertitudinea privind inten\u0163iile sale regionale.<\/p>\n \n \nRecent, ministrul chinez al ap\u0103r\u0103rii a avertizat c\u0103 situa\u0163ia tensionat\u0103 din Marea Chinei de Sud poate duce la o confruntare direct\u0103 \u015fi a cerut ca armata, poli\u0163ia \u015fi chiar popula\u0163ia general\u0103 s\u0103 fie preg\u0103tit\u0103 pentru a ap\u0103ra integritatea teritorial\u0103 a \u0163\u0103rii; Chang Wanquan a dat declara\u0163ia \u00een cauz\u0103 \u00een timpul unei inspec\u0163ii a instala\u0163iilor militare din provincia Zhejiang. Publicul trebuie s\u0103 fie informat \u00een ceea ce prive\u015fte defensiva na\u0163ional\u0103 pentru c\u0103 integritatea \u015fi suveranitatea Chinei sunt \u00een pericol, a mai spus ministrul.<\/p>\n \nPentru a \u00een\u0163elege mai bine miza, trebuie amintit c\u0103 Marea Chinei de Sud este o poart\u0103 prin care trec anual 5 trilioane de dolari: aceasta este valoarea bunurilor transportate de-a lungul regiunii, f\u0103r\u0103 a pune la socoteal\u0103 \u015fi faptul c\u0103 jum\u0103tate dintre toate navele comerciale ale lumii traverseaz\u0103 Marea Chinei de Sud.<\/p>\n \nDeclara\u0163iile lui Chang vin pe fondul unor tensiuni f\u0103r\u0103 precedent datorate disputelor pentru mai multe insule din zon\u0103, unde Beijing a construit numeroase dispozitive militare. Armata american\u0103 a trimis mai multe nave \u015fi avioane \u00een apropierea insulelor \u00een cauz\u0103, folosind argumentul deja clasic c\u0103 vrea s\u0103 asigure principiile libert\u0103\u0163ii de navigare \u00een apele interna\u0163ionale.<\/p>\n \n\u201ePoate o veche hart\u0103 s\u0103 genereze un conflict \u00een Asia?\u201c se \u00eentrebau jurnali\u015ftii de la CNN la scurt timp dup\u0103 aflarea verdictului dat de un tribunal interna\u0163ional, care decidea c\u0103 harta din 1948 folosit\u0103 de China pentru a desemna teritoriile sale nu are acoperire. \u201eNu exist\u0103 vreo baz\u0103 legal\u0103 care s\u0103 permit\u0103 Chinei s\u0103 revendice drepturi istorice asupra resurselor aflate \u00een zonele maritime care intr\u0103 \u00een sfera celor nou\u0103 linii\u201c, a anun\u0163at Curtea de Arbitraj, f\u0103c\u00e2nd referire la o linie de demarca\u0163ie pe harta veche de aproape 70 de ani.<\/p>\n \n \nWang Jiangyu, profesor de drept la Universitatea din Singapore, a explicat c\u0103 decizia va cre\u015fte sentimentele na\u0163ionaliste, lucru periculos \u00eentr-un stat at\u00e2t de mare precum China. Mul\u0163i dintre cei care erau modera\u0163i vor deveni acum extrem de vocali, crede el. \u201eCu siguran\u0163\u0103 va intensifica starea de tensiune \u015fi este posibil s\u0103 asist\u0103m chiar la un conflict\u201c, a insistat \u015fi ambasadorul Chinei \u00een Statele Unite, Cui Tankiai.<\/p>\n \nTrebuie men\u0163ionat c\u0103 Marea Chinei de Sud a fost \u00eentotdeauna o regiune cu poten\u0163ial de conflict, dar disputele au lipsit p\u00e2n\u0103 relativ recent. Spre exemplu, la finalul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial nicio insul\u0103 din regiune nu era ocupat\u0103. \u00cen 1946, \u00eens\u0103, China a ocupat o parte a arhipelagului Spratly; un an mai t\u00e2rziu, chinezii \u015fi-au \u00eensu\u015fit \u015fi insula Woody. A fost practic \u00eenceputul unui conflict care ast\u0103zi implic\u0103 cele \u015fase state men\u0163ionate \u015fi, bine\u00een\u0163eles, Statele Unite ale Americii.<\/p>\n \nPentru a respecta titlul filmului regizat de Tarantino, cel de-al optulea actor din povestea noastr\u0103 este Japonia: Shinzo Abe, prim-ministrul Japoniei, a anun\u0163at de cur\u00e2nd c\u0103 va sus\u0163ine pozi\u0163ia filipinez\u0103 \u00een cadrul discu\u0163iilor dintre ace\u015ftia \u015fi China. Chiar dac\u0103 niponii nu au neap\u0103rat un interes direct \u00een aceast\u0103 disput\u0103, ei au mai oferit deja sus\u0163inere \u015fi altor state ce vor s\u0103 ob\u0163in\u0103 teritorii din Marea Chinei de Sud, Malaiezia \u015fi Vietnam. Japonezii nu au intrat \u00eens\u0103 \u00eentr-un dialog contradictoriu cu Beijing, insist\u00e2nd ca problemele s\u0103 fie rezolvate pe canale diplomatice.<\/p>\n \n\u201e\u00cen mod cert istoria se rescrie \u015fi China este \u00een pozi\u0163ia \u00een care \u00ee\u015fi vrea locul \u00een loja marilor puteri\u201c, spune C\u0103t\u0103lin Olteanu. \u201eDac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum a stat oarecum \u00een tribune \u015fi a urm\u0103rit ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de acum deja vrea s\u0103 \u00ee\u015fi marcheze foarte clar teritoriul \u015fi vrea expansiune. \u00cen plus, China este o putere economic\u0103 care se poate autosus\u0163ine din consum intern, ceea ce nu se \u00eentampla \u00eenainte, dar care are nevoie mare de resurse \u015fi asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 va \u00eencepe s\u0103 se impun\u0103 \u00een lupta pentru resurse. Mai mult, chinezii nu joac\u0103 dup\u0103 acelea\u015fi reguli ca lumea occidental\u0103.\u201c<\/p>\n <\/p>\n \nIar puterea economic\u0103 a Chinei devine din ce \u00een ce mai vizibil\u0103, astfel c\u0103 \u00eentrebarea care trebuie pus\u0103 e urm\u0103toarea: va deveni Asia principalul pol economic al lumii? \u201eDeocamdat\u0103 exist\u0103 doar o tendin\u0163\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie: China, Rusia sau India sunt economii care s-au dezvoltat pe baza capitalului american \u015fi european; marile companii acolo au \u00eenceput s\u0103 investeasc\u0103, iar asta a creat o dependen\u0163\u0103 care st\u0103 la baza unei posibile \u00eencetiniri a ritmului de cre\u015ftere chinez\u201c, spune Mircea Co\u015fea. \u201eNu cred c\u0103 \u00een urm\u0103torii cinci ani China, al\u0103turi de India sau chiar Rusia, ar putea s\u0103 creeze un alt pol de putere economic\u0103.\u201c Dup\u0103 cum explic\u0103 el, proiectul rusesc euroasiatic nu merge, proiectul chinez de creare a unei b\u0103nci de dezvoltare \u015fi chiar a unei monede proprii este \u015fi el foarte greu de pus \u00een practic\u0103. China depinde esen\u0163ial de rezerva american\u0103 de dolari, pentru c\u0103 americanii sunt singurii care pot emite moneda. \u201eChina depinde \u00een mod esen\u0163ial de exportul c\u0103tre Europa sau c\u0103tre SUA, deci deocamdat\u0103 eu cred c\u0103 lucrurile vor r\u0103m\u00e2ne a\u015fa cum sunt. Cred \u00eens\u0103 c\u0103 va cre\u015fte foarte mult rela\u0163ia economic\u0103 dintre firme, adic\u0103 multina\u0163ionalele din mai multe \u0163\u0103ri vor avea schimburi de informa\u0163ii, schimburi tehnologice care vor dep\u0103\u015fi raporturile statale.\u201c At\u00e2t timp c\u00e2t economiile sunt determinant conduse de c\u0103tre multina\u0163ionale, spune Co\u015fea, \u015fansele Asiei de a deveni centrul economic al lumii nu sunt foarte mari.<\/p>\n \n\u201ePentru noi conteaz\u0103 foarte mult rela\u0163ia economic\u0103 dintre China \u015fi restul lumii – \u00een mod cert nu putem suplini resursa uman\u0103 chinez\u0103, dar vom putea prelua o parte din nevoile de manufacturare occidentale \u00een momentul \u00een care China nu va mai fi o op\u0163iune din ra\u0163ionamente politice\u201c, remarc\u0103 \u015fi C\u0103t\u0103lin Olteanu. \u201eDup\u0103 p\u0103rerea mea, problemele ap\u0103rute la nivel global ne sunt favorabile dac\u0103 ne vedem de treab\u0103 – marile corpora\u0163ii au \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u015fi pun\u0103 la ad\u0103post afacerile din zonele de risc, \u015fi a\u015fa am beneficiat \u015fi noi de cre\u015ftere, pentru c\u0103 Rom\u00e2nia a ar\u0103tat stabilitate. Va trebui s\u0103 fim foarte aten\u0163i la cum gestion\u0103m rela\u0163ia cu alia\u0163ii economici \u015fi cum \u00eei alegem, \u00een func\u0163ie de pozi\u0163ia geostrategic\u0103 pe care o avem.\u201c<\/p>\n \nKill Bill: volumul II (Despre criza din Orientul Mijlociu \u015fi pericolul la care este supus\u0103 Rom\u00e2nia)<\/ins><\/strong><\/p>\n \n\u015ei ajungem, astfel, la poate cea mai important\u0103 tem\u0103 de discu\u0163ie a anului 2016 \u2013 cu siguran\u0163\u0103 cea mai s\u00e2ngeroas\u0103 \u2013 criza din Orientul Mijlociu. Nu doar lupta \u00eempotriva terorismului \u015fi a grup\u0103rilor de acest fel, ci instabilitatea care domin\u0103 \u00eentreaga regiune reprezint\u0103 un important motiv de \u00eengrijorare pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n \n \n\u201eRom\u00e2nia a devenit, \u00een urma evenimentelor recente, o zon\u0103 greu predictibil\u0103 din punctul de vedere al siguran\u0163ei pe termen mediu \u015fi lung, o zon\u0103 care se prezint\u0103 din ce \u00een ce mai mult ca o zon\u0103 victim\u0103 colateral\u0103 a conflictelor. Siguran\u0163a \u015fi stabilitatea sunt afectate \u00een mod sigur \u015fi nu facem niciun fel de efort pentru a demonstra c\u0103 avem o politic\u0103 activ\u0103 care s\u0103 contribuie la solu\u0163ionarea acestor probleme. Continu\u0103m s\u0103 avem o politic\u0103 pasiv\u0103, recep\u0163ion\u0103m tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi d\u0103m r\u0103spunsuri de foarte multe ori incompetente sau superficiale\u201c, crede analistul Mircea Co\u015fea.<\/p>\n \nLupta \u00eempotriva ISIS este, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, cel mai important eveniment de anul acesta. Statul Islamic a ajuns \u00een centrul aten\u0163iei interna\u0163ionale \u00een 2014, c\u00e2nd a reu\u015fit s\u0103 ocupe mari teritorii \u00een Siria \u015fi Irak, \u015fi a dob\u00e2ndit notorietate prin brutalitate, crime \u00een mas\u0103, r\u0103piri \u015fi decapit\u0103ri. \u00cen pofida atrocit\u0103\u0163ilor comise, gruparea a reu\u015fit s\u0103 atrag\u0103 sprijin din \u00eentreaga lume musulman\u0103, iar o coali\u0163ie interna\u0163ional\u0103 condus\u0103 de Statele Unite s-a angajat s\u0103 o distrug\u0103.<\/p>\n \n \nSe crede c\u0103 Statul Islamic este cea mai bogat\u0103 grupare de militan\u0163i din lume. Ini\u0163ial s-a bazat pe dona\u0163iile unor contribuitori boga\u0163i \u015fi ale unor organiza\u0163ii de caritate islamice din Orientul Mijlociu, dornice s\u0103 \u00eel \u00eenl\u0103ture de la putere pe pre\u015fedintele sirian Assad. Cu toate c\u0103 aceste surse sunt \u00eenc\u0103 folosite pentru finan\u0163area c\u0103l\u0103toriilor lupt\u0103torilor str\u0103ini \u00een Siria \u015fi Irak, \u00een prezent gruparea se autofinan\u0163eaz\u0103 \u00een mare parte.<\/p>\n <\/p>\n \nFor\u0163ele ce lupt\u0103 \u00eempotriva ISIS au \u00eenceput anul acesta s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 gruparea jihadist\u0103, iar acest lucru a dus la represalii sub forma unor atentate; statele cel mai puternic lovite au fost Fran\u0163a, Germania \u015fi cele din Orientul Mijlociu. \u00cen condi\u0163iile intensific\u0103rii luptelor din regiune \u015fi ale replicilor date de ISIS, rolul \u0163\u0103rii noastre devine din ce \u00een ce mai important \u2013 \u00een acela\u015fi timp, \u00eens\u0103, siguran\u0163a Rom\u00e2niei este pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii.<\/p>\n \n \n\u201eRom\u00e2nia ar trebui s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 a devenit extrem de important\u0103 din punctul de vedere al raporturilor geopolitice \u015fi ar trebui s\u0103 \u00ee\u015fi negocieze pozi\u0163ia cu mai mult\u0103 demnitate \u015fi mai mult\u0103 originalitate; cred c\u0103 l\u0103sarea viitorului Rom\u00e2niei doar pe seama articolului 5 din Tratatul NATO este un lucru insuficient\u201c, spune Mircea Co\u015fea. Articolul 5, la care se refer\u0103 analistul, impune ideea c\u0103 un atac \u00eempotriva unui stat membru este un atac \u00eempotriva tuturor. Mircea Co\u015fea subliniaz\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 aib\u0103 propria ei politic\u0103 de siguran\u0163\u0103, respect\u00e2nd parteneriatele strategice pe care le are, dar \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00ee\u015fi creeze o situa\u0163ie politic\u0103 deschis\u0103 fa\u0163\u0103 de orice tip de negociere sau discu\u0163ie. Deocamdat\u0103 Rom\u00e2nia nu este prezent\u0103 \u00een nicio discu\u0163ie la nivel \u00eenalt, spune Co\u015fea, ci este \u00eentotdeauna prezentat\u0103 ca un loc pe hart\u0103, nu ca un loc de emanare a unor pozi\u0163ii importante. \u201eG\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la e\u015fecul enorm pe care Rom\u00e2nia l-a avut \u00een negocierea cu Turcia la Marea Neagr\u0103 \u015fi cum se estompeaz\u0103 acest e\u015fec din motive politice; dar este un e\u015fec care demonstreaz\u0103 c\u0103 politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei este departe de a \u00een\u0163elege situa\u0163ia \u00een care ne afl\u0103m \u015fi departe de a promova idei sau concep\u0163ii care s\u0103 ne pun\u0103 \u00eentr-o pozi\u0163ie favorabil\u0103. Am devenit o \u0163ar\u0103 care accept\u0103 orice fel de lucruri \u015fi care \u00ee\u015fi pune speran\u0163a doar \u00eentr-o anumit\u0103 orientare a alia\u0163ilor no\u015ftri fa\u0163\u0103 de pericolele care sunt \u00een zon\u0103. Nu avem o politic\u0103 proprie de prevenire a unor evenimente nepl\u0103cute, nu avem o armat\u0103 preg\u0103tit\u0103, nu avem planuri sau proiecte \u00een leg\u0103tur\u0103 cu dezvoltarea unor industrii sau structuri de ap\u0103rare, nu putem lupta nici \u00eempotriva secetei sau a altor cataclisme naturale, ce s\u0103 mai vorbim de o agresiune armat\u0103?\u201c<\/p>\n \nAgresiunea armat\u0103 nu ar trebui s\u0103 fie, \u00eens\u0103, singura noastr\u0103 preocupare; criza refugia\u0163ilor \u015fi num\u0103rul mare de imigran\u0163i care ajung \u00een Europa sunt la r\u00e2ndul lor subiecte fierbin\u0163i \u00een cadrul blocului european. Cota obligatorie impus\u0103 fiec\u0103rei \u0163\u0103ri a dus la numeroase mi\u015fc\u0103ri de protest \u015fi a ajutat la cre\u015fterea \u00een popularitate a partidelor antisistem.<\/p>\n \nDac\u0103 Rom\u00e2nia ar trebui sau nu s\u0103 accepte refugia\u0163i este una dintre cele mai controversate teme de discu\u0163ie din anul 2016. \u201eReclama proast\u0103\u201c pe care o avem se \u00eentoarce \u00een favoarea noastr\u0103, pentru c\u0103 am fost ocoli\u0163i de valul de refugia\u0163i \u015fi problemele pe care ace\u015ftia le aduc cu ei, crede C\u0103t\u0103lin Olteanu. \u201eOric\u00e2t de milo\u015fi \u015fi afecta\u0163i am fi fa\u0163\u0103 de oamenii aceia, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 am avut \u015fi noi revolu\u0163ia noastr\u0103 cu toate belelele \u015fi problemele ei, deci cei de acolo ar trebui s\u0103 \u00ee\u015fi rezolve problemele la ei. Oric\u00e2t ar migra \u015fi oriunde s-ar duce, problemele \u00eei vor urm\u0103ri pentru c\u0103 le vor lua cu ei; \u00een alt\u0103 ordine de idei, nu prea \u00eei v\u0103d u\u015for de integrat, nici dornici s\u0103 munceasc\u0103 prin fabrici \u00een locul celor emigra\u0163i.\u201c<\/p>\n \nThe whole bloody affair (Despre cum va ar\u0103ta partea a II-a)<\/ins><\/strong><\/p>\n \nDac\u0103 anul 2016 va avea sau nu un final de Hollywood, \u00een care toate personajele scap\u0103 \u015fi se retrag pe fundalul unui apus r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut; scenariul va r\u0103m\u00e2ne, cel mai probabil, \u00een zona filmelor lui Tarantino. \u00centrebarea, desigur, este cum va ar\u0103ta continuarea acestui film.<\/p>\n \n\u201eAr trebui s\u0103 citesc istoria anilor 1910 \u2013 1939; cam pe acolo suntem – foarte posibil ca unele tensiuni s\u0103 duc\u0103 la r\u0103zboaie regionale, chiar mai mult dec\u00e2t ce vedem azi \u00een Orientul apropiat. Europa va fi din ce \u00een ce mai divizat\u0103, pentru c\u0103 nu exist\u0103 un lider clar \u015fi ferm care s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00abeuropeana\u00bb. Noi am putea profita economic de starea general\u0103 \u015fi mondial\u0103, dar din p\u0103cate suntem prea corup\u0163i \u015fi prea interesa\u0163i de agende personale \u00een locul unei agende comune\u201c, concluzioneaz\u0103 C\u0103t\u0103lin Olteanu. \u201eSuntem la intersec\u0163ia drumurilor \u015fi \u00een acela\u015fi timp nu suntem: ne poate afecta \u00eenchiderea Bosforului dac\u0103 Turcia o ia complet razna sau dac\u0103 Rusia decide c\u0103 vrea s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 lac din Marea Neagr\u0103. Pe de alt\u0103 parte, ne afecteaz\u0103 pozitiv faptul c\u0103 devenim un pol de protec\u0163ie militar\u0103 cu cele dou\u0103 baze americane, astfel \u00eenc\u00e2t o parte din afacerile occidentale se pun la ad\u0103post la noi sau \u00ee\u015fi creeaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia capete de pod \u00een caz c\u0103 va trebui s\u0103 fug\u0103 repede.\u201c<\/p>\n \nRom\u00e2nia se afl\u0103 \u00eentr-un cadru geopolitic \u00een care orice mi\u015fcare din jurul ei o afecteaz\u0103, spune \u015fi Mircea Co\u015fea. Dup\u0103 p\u0103rerea sa, nu este un efect direct care \u0163ine de comer\u0163ul exterior sau de alte lucruri, ci \u0163ine de zona gri \u00een care Rom\u00e2nia intr\u0103 din ce \u00een mai mult. \u201eSitua\u0163ia geopolitic\u0103 din zon\u0103 face ca Rom\u00e2nia s\u0103 devin\u0103 un loc economic neatractiv, s\u0103 devin\u0103 un loc unde siguran\u0163a, de\u015fi clamat\u0103 de c\u0103tre conduc\u0103torii no\u015ftri \u00een fiecare zi, nu este sigur\u0103, \u00een care toate efectele diploma\u0163iei ruso-europene \u015fi ruso-americane sunt eviden\u0163iate \u00een raporturile externe negative pe care Rom\u00e2nia le are cu Rusia \u015fi din faptul c\u0103 Rom\u00e2nia devine una dintre singurele \u0163\u0103ri din zon\u0103 care nu \u00eencearc\u0103 o reglementare a raporturilor cu Rusia pe o cale normal\u0103, economic\u0103 sau diplomatic\u0103, ci doar prin reac\u0163ii emo\u0163ionale.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen urm\u0103 cu mai bine de 20 de ani, sociologul Francis Fukuyama se \u00eentreba dac\u0103 am ajuns la \u201esf\u00e2r\u015fitul istoriei\u201c; nu era \u00eens\u0103 vorba de conceptul lansat de Marx, care se referea la proletari, ci la simpla ipotez\u0103 c\u0103 lumea a ajuns la un punct \u00een care contradic\u0163iile fundamentale dintre oameni nu mai pot fi rezolvate prin interven\u0163ia unor structuri economice sau politice. Acum este suficient s\u0103 deschidem televizorul timp de c\u00e2teva minute pentru a \u00een\u0163elege ce a vrut s\u0103 spun\u0103 Fukuyama.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[7172,9734,246,13815,32617,242,47,535,6266,220,80,18799,31504,8182,19707,528],"class_list":["post-137150","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-actiuni","tag-concept","tag-crestere","tag-interventie","tag-intrebare","tag-istorie","tag-lansare","tag-lideri","tag-oameni","tag-politica","tag-refuz","tag-rezolvare","tag-structuri","tag-televizor","tag-timp","tag-uniunea-europeana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137150","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=137150"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137150\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=137150"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=137150"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=137150"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/15690798\/9\/caseta7.jpg?height=295&width=620\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/15690798\/6\/caseta4.jpg?height=375&width=620\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/15690798\/13\/declaratie3.jpg?height=1088&width=620\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/15690798\/12\/declaratie2.jpg?height=1331&width=620\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/15690798\/10\/caseta8.jpg?height=442&width=620\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/15690798\/11\/declaratie1.jpg?height=1007&width=620\")
<\/p>\n