{"id":13706,"date":"2009-06-02T22:00:00","date_gmt":"2009-06-02T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13706"},"modified":"2026-04-02T13:47:46","modified_gmt":"2026-04-02T13:47:46","slug":"sfarsitul-mall-mania-in-romania-galerie-foto","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13706","title":{"rendered":"Sfarsitul mall-mania in Romania – GALERIE FOTO"},"content":{"rendered":"

\u00a0<\/p>\n

Dupa o saptamana incarcata la Grenoble – un mic oras din Alpii francezi, cu circa 150.000 de locuitori si care atrage anual alte cateva zeci de mii de studenti – doi tineri din Bucuresti, aflati in Franta pentru studii, si-au dat seama ca nu mai aveau aproape nimic de mancare in frigider. Au decis sa mearga a doua zi, duminica, la hipermarketul Carrefour de la marginea orasului, unul din cele doua mari centre comerciale din oras. Cand au ajuns acolo, au vazut ca parcarea era goala, iar hipermarketul era inchis. “Am fost… socat. Credeam ca sunt intr-un film, nu intelegeam ce se intampla”, isi aminteste astazi unul dintre tineri, la un an de la intamplare.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Dupa cum aveau sa afle, hipermarketul nu era deschis duminica decat ocazional, asa cum se intampla si cu alte mari magazine din Franta. Legislatia in vigoare in mai multe state din Europa de Vest pana spre sfarsitul anilor ‘90 interzisese magazinelor de mari dimensiuni sa opereze si in zilele de duminica, pe de o parte din considerente religioase, pe de alta parte ca un rezultat al puterii de negociere a sindicatelor, care sustineau ca duminica sa ramana zi libera pentru angajati. Competitia tot mai mare dintre lanturile de magazine si dezvoltatorii de centre comerciale a facut insa ca aceste legi sa fie eliminate in multe locuri, in timp ce in altele ramane necesara in continuare o autorizatie speciala pentru a deschide duminica un magazin de mari dimensiuni – un fapt care poate fi cel putin surprinzator pentru un roman obisnuit ca supermarketul sau hipermarketul sa-i ofere tocmai sambata si duminica posibilitatea de a cumpara atunci cand restul magazinelor se inchid.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Intamplarea celor doi tineri prezinta relevanta tocmai din acest motiv: dupa aproape jumatate de secol de regim comunist, cand cei ce nu puteau iesi din tara, adica majoritatea, au avut de-a face doar cu magazinele universale autohtone in loc de mall-uri si hipermarketuri, deschiderea primelor centre comerciale de tip occidental a stimulat o pofta de consum care aproape ca a sfidat conditiile economice. “In 1999 nu prea era mult consum din cauza situatiei economice. Dar ce m-a surprins a fost aceasta motivatie nebuneasca a oamenilor de a consuma si a cheltui fara a-si planifica sau gandi viitorul”, rememoreaza Ali Erg\u00fcn Ergen, cel care a coordonat constructia Bucuresti Mall si ulterior a Plaza Romania si care a supervizat dezvoltarea zonei comerciale din cadrul proiectului Baneasa.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Dorinta de a adopta modelul cultural vestic si placerea de a calca intr-un “templu al consumului” la fel ca in strainatate a facut ca primele mall-uri din tara sa ajunga o atractie instantanee. “Prima data cand am auzit de a fost de la varul meu, care fusese in Bucuresti la Mall Vitan si mi-a povestit ca despre un taram magic: fantani cu jocuri de apa, inalte pana la acoperis, etaje mari, spatioase si cu multe lumini. Singurul termen de comparatie erau tarabele noastre de magazine, inghesuite unele langa altele”, isi aminteste Andra, o tanara de 24 de ani nascuta in Pitesti. Deschiderea primului mall din tara a fost de altfel evenimentul lunii septembrie 1999 in Bucuresti: la inaugurare au participat, dupa cum nota presa vremii, prim-ministrul de atunci al Turciei, ministrul Radu Berceanu, primarul Capitalei si Gheorghe Hagi. Alte articole din presa vremii relatau, cu o nota de romantism, despre fantana care propulseaza apa pana la cupola, magazinele cu tavane inalte sau personalul care asigura paza in centrul comercial.<\/mall><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Au urmat mai multe saptamani cu zeci de mii de vizitatori pe zi care faceau ca spatiul, enorm de altfel raportat la centrele comerciale din tara, sa para “sufocant” sau “neincapator”, dupa cum isi amintesc astazi interlocutorii BUSINESS Magazin.\u00a0“La Bucuresti Mall ne asteptam sa avem 1,5 milioane de vizitatori in primul an. Am avut opt milioane”, spune Ali Erg\u00fcn Ergen. Managerul, considerat cel mai experimentat administrator de centre comerciale din tara, isi aminteste ca in ciuda acestui succes si a faptului ca era primul centru comercial modern din Capitala, a fost foarte dificil sa gaseasca companii care sa inchirieze spatiu, tocmai fiindca era un concept nou, iar inchirierea s-ar fi facut inainte ca mall-ul sa fie construit. “Nu prea existau la vremea respectiva lanturi mari de magazine, 90% din comercianti erau locali, iar zona de food-court nu era un concept pe care lumea sa il cunoasca. In primul food-court aveam doar McDonald’s si Dunkin’ Donuts, dintre numele internationale, dar Dunkin’ Donuts iesise si imi aduc aminte ca am alergat trei luni dupa KFC sa vina. Toti ar fi vrut pizza si saorma, dar aveam nevoie de variatie”, isi aminteste Erg\u00fcn Ergen.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Chiar si cu schimbarile chiriasilor de-a lungul timpului – inerente in viata unui centru comercial – primul mall din Capitala a continuat sa atraga vizitatori si din alte orase. “Prima oara cand am fost intr-un mall aveam 17 ani, era prin 2001 aproximativ. M-a impresionat, am fost total coplesita, pentru ca nu stiam incotro sa ma indrept. Dupa trei magazine, deja ma dureau picioarele; noi eram obisnuiti pana atunci cu magazinele de patru pe patru metri”, spune Iulia din Buzau, in timp ce Cristina, originara din Dragasani, isi aminteste ca pentru o tanara din provincie, o vizita la mall reprezenta “every girl’s dream”, adica visul oricarei fete.<\/p>\n

Ali Ergun Ergen, Baneasa Developments: Bucuresti Mall nu a mers foarte bine din punctul de vedere al vanzarilor la inceput, abia dupa al doilea an a inceput sa mearga bine<\/a><\/p>\n

Luiza Moraru, CBRE Eurisko – In ultima perioada nu s-a deschis mai nimic ok, in unele proiecte nu s-a ajuns nici la 50% in privinta gradului de inchiriere a galeriei comerciale.<\/a>
\n
\nIngo Nissen, country manager al Sonae Sierra: Ceea ce stim este ca indicatorii consumului scad in majoritatea tarilor<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n<\/div>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Cu toate acestea, primele luni de existenta pentru primele doua mall-uri a caror deschidere a fost coordonata de Erg\u00fcn nu au fost usoare. Desi avea un numar foarte mare de vizitatori, “Bucuresti Mall nu a mers foarte bine din punctul de vedere al vanzarilor la inceput, abia dupa al doilea an a inceput sa mearga bine”. Deschis mult mai tarziu, in 2004, Plaza Romania a inregistrat la randul sau in primele luni vanzari modeste. “Ceea ce trebuie inteles este ca nu se intampla peste noapte, trebuie sa ai rabdare. Pe vremea Plaza Romania, schimbarea obiceiurilor oamenilor a durat ceva vreme. In cazul noilor centre comerciale va dura si mai mult.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Schimbarea obiceiurilor, despre care vorbeste managerul Baneasa Developments, a devenit un pariu pe scara larga in ultimii ani, pe masura ce dezvoltatorii de centre comerciale si marile retele de retail au inceput sa bifeze rand pe rand aproape toate orasele de dimensiune medie din tara. Disponibilitatea unui consumator uneori proaspat iesit dintr-un comert gri (la propriu) de a cumpara si a-si petrece timpul liber in centre comerciale moderne i-a incurajat pe dezvoltatori sa anunte proiecte dupa proiecte, iar pe comercianti sa se extinda in acelasi ritm, impulsionati fiind de rezultatele bune inregistrate in Bucuresti si in primele centre comerciale deschise in provincie.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Mall-mania, daca o putem numi astfel, atat in ceea ce priveste consumatorii, cat si in privinta planurilor anuntate febril de dezvoltatori si comercianti, a dus si la proiecte gresite, dupa cum sunt calificate astazi, sau la un nivel nerealist al chiriilor platite pentru un spatiu comercial. “Romanii sunt invatati sa faca risipa, de la umplerea farfuriei la umplerea cosului de cumparaturi. Iar unii retaileri s-au obisnuit cu o crestere a economiei care a fost un balon; nu era un consum real, ci unul bazat pe credit si pe epatare”, considera Radu Niculescu, managing director al RED Property Management, companie membra a grupului RED, care a inaugurat deja doua proiecte comerciale in Arad si Braila si are in stadiu mai avansat de lucru unul, in Satu Mare. Managerul, fost director al administratorului de galerii comerciale Cegis, a facut parte si din echipa care a condus Carrefour Orhideea in Bucuresti. “Initial nu a dorit nimeni sa inchirieze in galerie si dupa ce am deschis au vrut toti. Devenise al doilea Carrefour din lume ca vanzari”, spune Niculescu, care isi explica succesul proiectului prin gradul redus de dezvoltare a comertului modern din zona la momentul inaugurarii magazinului. Astfel de vremuri, in care centrele comerciale nou deschise deveneau adevarate locuri de pelerinaj pentru consumatori, au apus insa atat din cauza crizei economice, cat si ca efect al unei anumite banalizari a ideii de mall, in conditiile inmultirii uneori excesive\u00a0a acestor centre. “S-au facut in Romania foarte multi bani fara a se produce efectiv – din real estate, din investitii straine. S-a creat o atmosfera in care toata lumea a profitat, dar acum toata lumea trebuie sa sufere”, comenteaza Ali Erg\u00fcn Ergen, recunoscand ca piata s-a dezvoltat intr-un ritm nebunesc in ultimii ani, pentru ca toti retailerii au avut aceleasi asteptari de majorare continua a consumului. “E ca un balon pe care il umfli, dar care la un moment dat explodeaza.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Ultimele luni au confirmat pe rand ca pofta de consum a scazut: in februarie, datele publicate de biroul european de statistica Eurostat aratau ca Romania a avut in acea luna cel mai accentuat ritm de scadere a volumului de comert cu amanuntul din Uniunea Europeana, de 7,9% fata de ianuarie. Martie a fost prima luna cand cifra de afaceri din comertul cu amanuntul de alimente, bauturi si tutun a scazut fata de aceeasi luna din 2008, cu 1%, pentru ca datele Statisticii pentru primul trimestru sa arate o scadere in retailul alimentar cu 1,5%, iar in cel nealimentar cu 3,8%. Consultantii sau dezvoltatorii imobiliari afirma ca scaderile au inceput sa se simta mai ales in orasele de provincie si la nivelul anumitor proiecte, in timp ce Capitala a continuat sa aduca inca rezultate satisfacatoare. “Criza s-a simtit poate mai putin pana acum la nivelul consumatorului, dar comerciantii trebuie sa se pregateasca pentru momentele cand centrele vor fi cu adevarat goale”, spune Luiza Moraru, directoarea departamentului de retail din cadrul CBRE Eurisko.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Moraru considera ca, in ciuda tendintei generale de scadere a chiriilor practicate in centrele comerciale, exista magazine care nu inregistreaza scaderi ale vanzarilor atat de semnificative incat sa justifice si o reducere a chiriilor. “Unii retaileri sunt suparati ca de la vanzari de 150.000 de euro pe luna au ajuns la 100.000, obisnuiti fiind cu cresterea care a fost pana anul trecut. Insa retailerii acestia castiga inca bani, in timp ce altii sunt pe zero”, adauga si Niculescu de la RED, care estimeaza ca in mall-uri traficul a scazut in medie cu pana la 10%, dar scaderea vanzarilor a fost mult mai accentuata, de 20-30%. “Piata electrocasnicelor este la pamant; un magazin de electrocasnice nici nu ar mai trebui considerat o ancora.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Scaderea vanzarilor vine nu doar pe fondul noilor conditii economice, cat si pentru ca potentialul real al multor orase si regiuni din Romania a fost supraestimat de euforia cresterilor generale din ultimii ani. Oana Iliescu, codirector executiv al DTZ Echinox, considera ca un oras cu pana la 200.000 de locuitori nu poate sustine mai mult de un centru comercial de tip mall, iar acesta trebuie sa fie bine amplasat, corect dimensionat si cu un mix adecvat de chiriasi. “Poate si un parc de retail localizat undeva la marginea orasului. Dar sa discutam de doua mall-uri intr-un oras ca Arad sau Ploiesti mi se pare un pic curajos in momentul actual.”<\/p>\n

Luiza Moraru, CBRE Eurisko – In ultima perioada nu s-a deschis mai nimic ok, in unele proiecte nu s-a ajuns nici la 50% in privinta gradului de inchiriere a galeriei comerciale.<\/a>
\n
\nIngo Nissen, country manager al Sonae Sierra: Ceea ce stim este ca indicatorii consumului scad in majoritatea tarilor<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

La toate acestea se adauga maturizarea unei categorii importante a consumatorilor romani, care dupa ce a avut ocazia de a merge in mai multe mall-uri atat in tara, cat si in strainatate, a ajuns in postura de a discerne, ceea ce se poate traduce prin rezultate slabe pentru anumite proiecte. Iulia, spre exemplu, care locuieste de cinci ani in Capitala, unde lucreaza in marketing si comunicare online, spune ca prima impresie despre mall-urile “de acasa” din Buzau a fost ca acelea erau “sarace, aveau cam jumatate din magazine deschise, iar optiunile nu erau ca in Bucuresti”. Cu toate acestea, ea le considera “impresionante pentru un oras de talia Buzaului” si constata ca atrag trafic.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Schimbarea perceptiei fata de un centru comercial poate dura si cativa ani, in opinia Luizei Moraru, care apreciaza ca este necesar minim un an pentru ca un centru comercial sa se impuna in mintea consumatorului si inca doi-trei ani pana cand “se atinge viteza de croaziera”, iar oamenii se obisnuiesc sa-l viziteze si sa cumpere in mod obisnuit de acolo. “O greseala te costa foarte, foarte mult si in timp, si in bani. In ultima perioada nu s-a deschis mai nimic ok, pentru unele proiecte nu s-a ajuns nici la jumatate in privinta gradului de inchiriere a galeriei comerciale”, mai spune consultantul.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Perceptia nu este insa influentata doar de proiectul de mall in sine sau de cine sunt chiriasii, cat si de calitatea serviciilor, care conteaza mult mai mult acum, cand lupta pentru niste portofele si asa subtiate ale consumatorilor se inteteste. Andra, spre exemplu, care locuieste acum in Marea Britanie, spune ca nu ii place deloc sa mearga la mall in Romania, “pentru ca, in general, serviciile sunt foarte proaste si hainele foarte scumpe, comparate cu aceleasi produse in Marea Britanie”. Luiza Moraru evoca la randul ei o discutie recenta cu un dezvoltator de centre comerciale din tara, care a cumparat de la Viena o consola de jocuri, iar la intoarcere a intrat in propriul sau mall, la magazinul de electrocasnice si IT, unde a vazut cu surprindere ca exista acelasi produs, inclusiv toata gama de accesorii. “A zis ca habar nu avea ca putea sa ia consola din Bucuresti, in loc sa o cumpere din Viena. Si se intreba de ce nu ies angajatii magazinului in weekend pe culoarele mall-ului sa promoveze testarea gratuita a unei console pentru toti copiii care intra in mall.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Comerciantii sustin ca unele tarife de inchiriere erau prea mari si inaintea crizei si ca traficul ar fi fost oricum mai redus decat cel estimat initial de unii dezvoltatori; de cealalta parte, acestia din urma ii acuza pe comercianti ca nu depun eforturi suficiente pentru a creste vanzarile (sa reamenajeze spatiile, sa-si instruiasca personalul, sa faca diverse campanii de marketing). Dincolo de aceste acuzatii sta insa criza financiara care i-a afectat pe toti si a blocat toate proiectele aflate inca pe macheta, indiferent de concurenta dintr-un oras sau altul. Din datele colectate de BUSINESS Magazin in urma cu un an pentru realizarea suplimentului Centre Comerciale reiese ca in acest an ar fi trebuit inaugurate circa 25 de centre comerciale noi; ultimele informatii disponibile arata acum ca numarul inaugurarilor din 2009 urmeaza sa fie de aproximativ 15, dintre care aproape opt sunt proiecte amanate de anul trecut. Iar 2010 este cat se poate de incert. “Mall-urile care sunt deja deschise nu se vor inchide, dar nici nu se vor mai construi prea multe altele – cel putin pentru cativa ani de acum incolo”, estimeaza Ergen, care considera ca aceasta va avea efecte pozitive asupra sectorului in ansamblu, pentru ca “nu mai trebuie date autorizatii pentru a construi centre comerciale unul langa celalalt. In tarile dezvoltate nu se intampla asa.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Se poate vorbi atunci de un sfarsit al exuberantei mall-urilor, care a cuprins Romania in ultimii ani, atat din punctul de vedere al poftei de a cheltui, cat si prin prisma optimismului afisat de dezvoltatorii care au anuntat zeci de proiecte? Toti reprezentantii companiilor cu care BUSINESS Magazin a discutat in ultimele saptamani considera, prudent, ca perioada de fata este de asezare a pietei, dupa cresterile puternice din ultimii ani. Cel mai des folosit argument ca mai exista in continuare sanse de reluare a cresterii intr-un viitor post-criza este legat de stocul de centre comerciale moderne raportat la numarul de locuitori, care este in continuare mult mai redus decat al altor state din Europa Centrala si de Est. Ultimul studiu realizat de Cushman & Wakefield la nivel european arata ca totalul suprafetelor moderne de retail din Romania este cu circa o treime mai mic decat in Ungaria si de aproape doua ori mai mic comparativ cu Cehia, media in Uniunea Europeana fiind de circa trei ori mai mare. Cu toate acestea, diferentele s-au micsorat in ultimul an, Romania situandu-se in 2008 pe locul cinci in Europa din punctul de vedere al centrelor comerciale nou deschise si renovate.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In ceea ce priveste obisnuinta de a merge la mall-uri, cei ce le frecventeaza invoca drept argumente apropierea de casa (pentru cei ce locuiesc mai aproape de un mall decat de centrul orasului) si confortul de a face cumparaturi acolo, ceea ce ar justifica ideea ca atractia “templelor comertului” va rezista si pe termen mediu si lung. “Merg in Plaza pentru ca proximitatea este foarte importanta; decat sa merg doua ore pana in centru si inapoi, pot petrece acest timp la un suc”, spune Cristina. “In general, ma simt mai bine iarna sa ma plimb printr-un mall decat prin frig pe Calea Victoriei sau in loc sa merg vara pe Magheru prin soare.”<\/p>\n

Ali Ergun Ergen, Baneasa Developments: Bucuresti Mall nu a mers foarte bine din punctul de vedere al vanzarilor la inceput, abia dupa al doilea an a inceput sa mearga bine<\/a>
\n
\nIngo Nissen, country manager al Sonae Sierra: Ceea ce stim este ca indicatorii consumului scad in majoritatea tarilor<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

In plus, in Romania nu exista inca o infrastructura dezvoltata din punctul de vedere al magazinelor de bunuri de larg consum si cu atat mai putin al spatiilor de relaxare, sustine Christian Hiver, directorul Paladin, companie membra a grupului RED. Sugestia lui este ca\u00a0centrele comerciale vor ramane o optiune importanta atat pentru posibilitatile de shopping, cat si din perspectiva restaurantelor, a cafenelelor sau a cinematografelor, al caror numar este redus mai ales in unele orase din provincie.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Optiunile limitate de petrecere a timpului liber sunt aduse in discutie si de catre Antonio Di Berardino, CEO al companiei care administreaza centrele Winmarkt, dupa achizitia acestora anul trecut de catre Immobiliare Grande Distribuzione. Iar o comparatie cu mall-urile din Italia pune in evidenta specificul diferit al celor romanesti. Centrele comerciale moderne au inceput sa se dezvolte in Italia la inceputul anilor ’90, bazandu-se initial pe un hipermarket de mari dimensiuni, cu o mica galerie comerciala alaturata, preturile mici fiind “carligul” care a atras consumatorii, explica italianul. Zona de food-court, in schimb, era formata doar din doua-trei restaurante si cafenele, deoarece italienii aveau oricum destule alternative de a lua masa in oras. Pe de alta parte, centrele comerciale au fost dezvoltate cu preponderenta la marginea oraselor – spre deosebire de Romania, unde un restaurant sau un cinematograf dintr-un complex de mari dimensiuni poate fi o optiune chiar si pentru locuitorii zonelor semicentrale.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Prin urmare, ramane putin probabil ca actuala criza sa fie o lovitura fatala pentru mall-uri, cel putin in Romania. Pietele vestice si in special cea din Statele Unite ale Americii, unde numarul de mall-uri a depasit 1.500, au facut deja cunostinta cu magazinele-fantoma – cladiri parasite ale unor centre comerciale care au fost inchise cu mult inaintea primelor semne de criza financiara. O alta categorie au fost reconvertite, iar altele nu mai au structura unui mall clasic, chiar daca utilizarea este in continuare de natura comerciala. “Exista proiecte inchise in lume si probabil se vor inchide si in Romania proiecte care nu functioneaza, dar este mult prea devreme sa ne asteptam la asa ceva. Vom avea de-a face cu preluari, revitalizari, dar nu si cu inchideri”, considera Luiza Moraru, a carei opinie este impartasita de catre managerul Baneasa Developments. Ergen adauga insa ca probabilitatea ca unii comercianti, chiriasi ai complexurilor, sa isi inchida afacerile este mult mai ridicata. “Acele profituri care iti permiteau sa iti scoti banii in 6-12-18 luni s-au dus.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Daca la nivel de business cuvintele de ordine sunt eficientizare, renegociere sau regandire a proiectelor, consumatorii ar urma sa fie atrasi in continuare in mall-uri de inovatii din sfera divertismentului, menite initial sa faca diferenta intre un complex si altul, mai nou sa compenseze descresterea apetitului pentru cumparaturi. Un exemplu ar putea fi patinoarul, cascada si padurea tropicala ce vor fi incluse in arhitectura AFI Palace Cotroceni Mega Mall si care il fac pe country managerul Reuven Havar sa fie increzator in succesul proiectului sau – prevazut sa fie inaugurat in luna septembrie a acestui an – in ciuda unei competitii puternice din partea Plaza Romania si a centrului Carrefour Orhideea. Reprezentantii grupului RED adauga noi posibile elemente de atractie a consumatorului, adaptate la “nevoile reale ale oamenilor”, dupa cum se exprima Christian Hiver. In cazul Armonia Braila, proiect unde gradul de inchiriere a galeriei comerciale este de doar 45% – explicat prin retragerea unui chirias care avea un spatiu reprezentand 30% – se va organiza un targ de masini si se vor adauga un patinoar si un parc pentru copii.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Daca proiectele existente care intampina dificultati vor fi regandite si eventual modificate prin adaugarea unor\u00a0elemente, schimbarea chiriasilor sau a conceptului, cele noi va trebui sa ia in vedere atat efectele crizei, cat si maturizarea unei parti semnificative a consumatorilor. Luiza Moraru considera ca exista deja proiecte foarte bune aflate “pe teava”: “Se inchiriaza in continuare – merg bine cele cu un amplasament exceptional, dezvoltate de un nume foarte cunoscut, cum este Sonae Sierra sau ECE”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Cei doi dezvoltatori, proprietari si administratori de centre comerciale sunt de altfel foarte putin prezenti in tara. Firma portugheza Sonae Sierra are doar un centru comercial achizitionat in 2007, in Ramnicu Valcea, si planuri pentru alte trei proiecte, in timp ce grupul german ECE Projektmanagement a semnat doar un contract de administrare a unui viitor mall ce ar trebui ridicat in Bucuresti. Ingo Nissen, country manager al Sonae Sierra, e de parere ca actuala perioada dificila poate fi combatuta printr-o mai buna colaborare cu comerciantii si prin adaptarea proiectelor la specificul local al fiecarei zone. “Ceea ce stim este ca indicatorii consumului scad in majoritatea tarilor. De aceea trebuie sa avem o atitudine de management proactiva, pentru a ne mentine sau chiar creste vanzarile”, sustine Nissen. Dincolo de aceasta formula, dezvoltatorii si proprietarii stiu ca sunt obligati sa cultive si sa exploateze ceea ce face diferenta dintre un magazin traditional si un mall: faptul ca pentru cel ce intra in templul consumului, experienta de a fi la cumparaturi e mai importanta decat aceea de a cumpara. Cu sau fara fantani cu jocuri de apa si patinoare imprejur.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n
Negot si negustori<\/a><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sute de oameni asteptand la porti in ziua inaugurarii, planuri de a impanzi tara cu centre comerciale si o dorinta aproape copilareasca de a compara, de a comenta, de a cheltui in mall, unul dintre simbolurile prin excelenta ale societatii de consum. Criza, dar si maturizarea consumatorului autohton au schimbat insa pe nesimtite toate acestea.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,6462],"tags":[7219,7220,12333],"class_list":["post-13706","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-imobiliare","tag-centre-comerciale","tag-mall","tag-societate-de-consum"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13706","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13706"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13706\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34100,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13706\/revisions\/34100"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13706"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13706"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13706"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}