{"id":13688,"date":"2009-06-02T12:15:45","date_gmt":"2009-06-02T12:15:45","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13688"},"modified":"2026-04-02T13:47:16","modified_gmt":"2026-04-02T13:47:16","slug":"cum-repornim-economia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13688","title":{"rendered":"Cum repornim economia"},"content":{"rendered":"

BUSINESS MAGAZIN<\/strong>: Privind acum retrospectiv, dincolo de faptul ca nu ati avut cum sa prevedeti amplitudinea crizei economice, ce anume va reprosati ca nu ati facut si ce decizii strategice ati fi putut lua inainte de inceperea crizei astfel incat situatia actuala sa fie alta? <\/p>\n

DRAGOS SIMION<\/strong>: Inainte sa incepem sa simtim propriu-zis criza pe pielea noastra, lucru care s-a intamplat timid in septembrie si mai pregnant din octombrie incoace, destule voci spuneau ca dificultatile economice exista doar la nivel psihologic, iar criza nu este o realitate. Intrebarea are deci doua intervale: pe de-o parte, ce puteau face managerii in urma cu un an, cand erau inca optimisti si nu anticipau ca vine criza, iar pe de alta parte ce puteau face din momentul cand au intrat in criza. <\/p>\n

MARIUS GHENEA<\/strong>: Din punctul acesta de vedere, cred ca am fi facut aceleasi greseli si nu am fi putut schimba prea multe. Mediul economic, dar mai ales sectorul privat, nu poate actiona anticiclic. Singurele institutii care pot face acest lucru sunt Guvernul, Banca Nationala a Romaniei, Banca Centrala Europeana si alte institutii din aceeasi categorie, insa din pacate nu au facut-o.
\n
\nDRAGOS SIMION<\/strong>: De acord, dar anumite efecte pot fi atenuate din timp daca exista disciplina si strategie coerenta. Personal, mi-as reprosa o anumita euforie cu care am continuat afacerile, desi semnale in piata erau destule. In momentul cand iti propui un buget anual si constati inca din trimestrul al doilea o diferenta intre veniturile estimate si cele realizate, ca manager ai doua solutii: fie refaci respectivul buget si continui activitatea in acelasi mod, fie incepi sa fii mai disciplinat si sa iei masuri mai stricte. Aici sta diferenta la nivelul deciziilor pe care le puteau lua managerii in urma cu un an, in afara de faptul ca au reactionat cu sase luni mai tarziu. <\/p>\n

MARIAN PARVU<\/strong>: Depinde de domeniu. In ce priveste constructiile, anul trecut pe vremea aceasta, prioritatea noastra era sa livram contractele existente, proces care a durat pana in octombrie-noiembrie. Cat timp am avut contracte care se desfasurau pana la incheierea sezonului constructiilor, nu ne-am gandit prea mult la proiecte noi. Analizand acum deciziile luate, nu cred ca as fi facut nimic altfel, dar imi reprosez ca am intarziat sa aplic planurile de restructurare si reorganizare, in conditiile in care in noiembrie criza era o certitudine. Am preferat sa asteptam urmatorul sezon de constructii, dar daca as fi actionat la momentul potrivit, poate compania ar fi fost mai bine pregatita sa faca fata crizei. <\/p>\n

RAZVAN PASOL<\/strong>: Pe piata de capital, problemele au inceput sa apara inca de la sfarsitul lui 2007. Noi am avut deci mai mult timp sa ne gandim, dar atunci cand piata creste, te gandesti la venituri sau cota de piata si mai putin la costuri, care ajung in primplan in recesiune. <\/p>\n

MARIUS GHENEA<\/strong>: Pe de alta parte insa, daca majoritatea managerilor ar fi facut rapid o restructurare masiva a costurilor, corespunzatoare cu perspectivele, cred ca din punct de vedere macroeconomic situatia ar fi fost si mai grava decat acum, intrucat numarul locurilor de munca pierdute ar fi fost mult mai mare, iar consumul ar fi luat-o mult mai repede la vale. <\/p>\n

BUSINESS MAGAZIN<\/strong>: Prin urmare, se poate spune ca a fost mai bine ca piata a reactionat ceva mai greoi la criza? <\/p>\n

DRAGOS SIMION<\/strong>: Pentru sectorul public a fost mai bine, dar pentru cel privat, evident, a fost mai rau.
\n
\nANCA BIDIAN<\/strong>: Oricum, cel mai afectat este domeniul financiar-bancar. Aici nu e criza, ci industria in sine se cheama criza si nu cred ca afacerile puteau fi facute altfel. Companiile de intermediere de credite, spre exemplu, au crescut prin investitiile in dezvoltare si implicit in recrutare de personal, fara de care ar fi avut de pierdut, iar costurile cu forta de munca nu aveau cum sa fie ajustate. Trecand in revista perioada din septembrie si pana acum, cred ca as fi reactionat la fel. Lipsa de actiune a contribuit insa la magnitudinea situatiei, pentru ca altfel cred ca am fi ajuns in acest moment ceva mai putin sifonati. <\/p>\n

MIHAI SFINTESCU<\/strong>: Problema cred ca a fost si faptul ca in multe industrii am avut exces de oferta si nu am intuit unde va fi cerere intr-o perioada economica mai dificila. Ajustarea se face in functie de oferta pe termen lung, dar acum trebuie facuta in functie de cererea pe care inca nu o stim. Iar in sectoarele ciclice situatia e mult mai dramatica, pentru ca in conditiile in care PIB-ul scade cu 6,4%, aceste sectoare scad cu o rata mult mai mare, de 20- 30% – numai in primul trimestru. Probabil, cel mai bine pentru o companie ar fi sa-si schimbe modelul de business, schimbare care pana la urma implica un pariu foarte mare.<\/p>\n

ALINA DUMITRESCU<\/strong>: In ultimele trei luni am realizat un studiu in randul a 300 de manageri din cele mai mari companii din Romania, majoritatea fiind de parere ca situatia actuala este un moment foarte bun pentru a-si face curat in companie, din punctul de vedere al costurilor, al productivitat ii sau al managementului de risc.<\/p>\n

<\/p>\n

DRAGOS SIMION<\/strong>: In continuare ne gandim doar la prezent. Temerea mea cea mai mare este ca peste doi-trei ani, oamenii vor uita cu totul aceasta perioada si o vor lua de la capat ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic, cu aceeasi exuberanta, politica de management si mod de a lua deciziile. <\/p>\n

ANCA BIDIAN<\/strong>: Dar cu o crestere economica de 8-9% pe an, nici nu ai cum sa ai o politica de management conservatoare, pentru ca ajungi sa pierzi. <\/p>\n

RAZVAN PASOL<\/strong>: Exact. In conditiile in care competitorii directi cresc, este foarte greu sa le explici actionarilor ca trebuie sa fii conservator astfel incat sa fii pregatit in eventualitatea in care revenim la o situatie economica mai dificila. <\/p>\n

ANCA BIDIAN<\/strong>: Dupa parerea mea, criza nu poate fi interpretata ca o oportunitate pentru manageri pentru a face curatenie, pentru ca in multe cazuri este vorba de fapt de supravietuire. Asadar, daca e musai, cu placere – facem curatenie… <\/p>\n

MARIUS GHENEA<\/strong>: Acum, foarte multe companii sunt in situatia de a-si face un plan de supravieturile bazat pe lichiditati, cel putin pe termen scurt.<\/p>\n

MARIAN PARVU<\/strong>: In constructii, spre exemplu, anul trecut au fost situatii in care dezvoltatorii lucrau la proiecte rezidentiale cu costuri de 1.500 de euro pe metrul patrat, pentru ca se grabeau atat de tare sa dea in functiune locuintele incat pretul nu mai conta. In cazul ArcelorMittal Construction, o decizie pe care am luat-o a fost sa transformam costurile fixe in costuri variabile. Criza ne-a adus pe toti cu picioarele pe pamant. <\/p>\n

DRAGOS SIMION<\/strong>: Iar singura componenta care mai poate tine lucrurile in loc si preveni accelerarea pantei de scadere este frica: o serie de manageri se asteapta in continuare la o scadere pe termen lung, pentru ca o parte dintre finantarile si infuziile de capital facute de state au scadenta intr-un interval cuprins intre cinci si 10 ani, moment cand ar putea fi generata o noua criza, chiar daca nu de amplitudinea celei de acum. Cei mai multi se vor avanta insa in piata imediat cum vor aparea primii bani in economie. <\/p>\n

BUSINESS MAGAZIN<\/strong>: Intr-o economie in crestere, era normal pentru companii sa nu actioneze conservator. Se poate spune acum ca s-a ajuns in extrema cealalta? <\/p>\n

MIHAI SFINTESCU<\/strong>: Eu cred mai degraba ca in contextul actual trebuie adoptate tipuri diferite de management. Daca acum trei-patru ani, gandirea era orientata spre dezvoltare si vanzari, in conditiile in care in multe cazuri nu prea se putea face fata cererii, acum managerii trebuie sa se uite la eficienta si la productivitate. <\/p>\n

ANCA BIDIAN<\/strong>: Pana la urma, se spune ca managementul bun se vede in perioade de scadere, nu de crestere. <\/p>\n

ALINA DUMITRESCU<\/strong>: Iar singura metoda de a diminua macar putin efectele lipsei vanzarilor este pana la urma eficientizarea businessului. <\/p>\n

MIHAI SFINTESCU<\/strong>: Cele mai multe firme o duc greu. Dar daca piata scade, iar o companie devine mai eficienta decat competitorii, cand revine cresterea pe piata va avea de castigat.
\n
\nDRAGOS SIMION<\/strong>: Acum, oportunitatile le au in primul rand companiile care dispun de lichiditati.
\n
\nMARIUS GHENEA<\/strong>: Sau care nu au datorii.
\n
\nDRAGOS SIMION<\/strong>: Daca nu au datorii, inseamna ca pot accesa linii de finantare intr-o perioada cand altii nu mai au cum. Dintre doua companii competitoare, cand una intra intr-o panta descendenta si renunta sa mai investeasca in marketing, cealalta poate profita si investi daca are bani, crescand perceptia consumatorilor asupra brandului asa incat, la finalul crizei, amandoua sa fie la acelasi nivel, desi compania din urma era situata mai jos in piata. <\/p>\n

BUSINESS MAGAZIN<\/strong>: Credeti ca acum sunt indeajuns de multe informatii in piata pentru a determina urmatoarea mutare sau pentru a trece din starea de asteptare la actiuni concrete? <\/p>\n

RAZVAN PASOL<\/strong>: Inca nu, pentru ca situatia este in continuare foarte neclara. Lucru valabil cu atat mai mult la bursa. <\/p>\n

MARIUS GHENEA<\/strong>: Exista companii care chiar trebuie sa astepte. Dar intr-un fel sau altul pot sa redimensioneze costurile si afacerea pentru a traversa aceasta perioada la un nivel suportabil. Pe de alta parte, altele nu-si permit sa astepte, pentru ca inca se afla in jumatatea plina a paharului. Dar nu exista un panaceu care sa functioneze pentru orice companie, mai ales ca e foarte greu sa obtina finantare, iar dobanzile sunt din ce in ce mai mari. <\/p>\n

MIHAI SFINTESCU<\/strong>: In SUA, in Uniunea Europeana sau in Japonia, dobanzile sunt diminuate, dar in Romania par sa fie din ce in ce mai mari, pe fondul inflatiei si mai ales al evolutiei cursului de schimb. <\/p>\n

MARIUS GHENEA<\/strong>: Daca dobanda reala pentru imprumuturile acordate firmelor nu scade sub 10%, nu cred ca putem fi competitivi ca economie. <\/p>\n

DRAGOS SIMION<\/strong>: Dar acum 10 ani, cand dobanzile erau intre 75 si 100%, cum era? Si existau consumatori si destule companii care luau credite.<\/p>\n

<\/p>\n

BUSINESS MAGAZIN<\/strong>: Solutia ar fi deci sa se reporneasca finantarea. Dar daca nu se va intampla acest lucru? <\/p>\n

DRAGOS SIMION<\/strong>: Perioada de revenire va fi mai mare. Se va intampla de la sine, dar va dura un an sau doi in plus.<\/p>\n

ANCA BIDIAN<\/strong>: Orice companie, cat ar fi de mare si de conservatoare, nu poate rezista in conservare mai mult de 8-12 luni. <\/p>\n

MARIUS GHENEA<\/strong>: Daca nu se intampla nimic, scenariul va lua o intorsatura foarte urata, dupa parerea mea, pentru ca deja avem o problema destul de mare – mult prea putini angajati productivi, care sustin prea multi oameni care nu produc nimic. Reducerile de personal din mediul privat ar fi trebuit sa se regaseasca proportional in sectorul public.
\n
\nANCA BIDIAN<\/strong>: Pentru fiecare angajat din sectorul privat exista alti trei in cel public. <\/p>\n

DRAGOS SIMION<\/strong>: Iar pe ansamblu, probabil ca la fiecare angajat activ exista alti trei neproductivi. <\/p>\n

MARIAN PARVU<\/strong>: Institutiile de stat nu vor restructura niciodata suficient incat rezultatele sa fie vizibile.<\/p>\n

DRAGOS SIMION<\/strong>: In plus, cat timp anul acesta urmeaza doua alegeri, statul nu va restrange nimic. <\/p>\n

BUSINESS MAGAZIN<\/strong>: Dar ce ar putea face Guvernul pentru deblocarea economiei?
\n
\nMARIUS GHENEA<\/strong>: Guvernul poate si trebuie sa actioneze anticiclic. Primul pas a fost facut deja prin semnarea acordului cu FMI, dar ar trebui luate niste decizii strategice pornind de la aceasta baza. <\/p>\n

RAZVAN PASOL<\/strong>: Sa dezvolte infrastructura. In acest fel, nu numai ca face o investitie pe termen lung, dar creeaza in acelasi timp noi locuri de munca. <\/p>\n

DORIN BOBOC<\/strong>: Am tot auzit idei in ultima vreme ca Guvernul ar trebui sa construiasca cladiri de locuinte pentru populatie, dar este o greseala sa consideram, chiar si in vremuri de criza, ca Guvernul ar trebui sa se substituie unui investitor privat. Retinerea mea fata de sperantele in masurile guvernamentale este ca pana acum Guvernul nu a dovedit ca poate actiona eficient si nu stiu daca ne putem astepta acum ca situatia sa fie altfel. <\/p>\n

MARIUS GHENEA<\/strong>: In ce priveste infrastructura, in afara de autostrazi si drumuri publice, sunt multe alte lucruri care se pot dezvolta. Important este sa se faca ceva.
\n
\nDRAGOS SIMION<\/strong>: Iar infrastructura este cea mai simpla investitie care poate fi facuta, pentru ca astfel banii ar intra in circulatie foarte repede. <\/p>\n

DORIN BOBOC<\/strong>: Cea mai mare problema in dezvoltarea infrastructurii este bugetul. Intre sumele alocate investitiilor si cele destinate cheltuielilor curente nu pare sa fie o delimitare foarte clara. Emisiunile de obligatiuni ar putea fi folosite, spre exemplu, macar pentru finantarea si demararea primei faze a unui proiect de infrastructura, dar aceasta nu se intampla, iar atragerea de finantare, in conditiile in care totul este in stadiu de proiect, este destul de dificila.
\n
\nDRAGOS SIMION<\/strong>: In cazul electronicelor si al electrocasnicelor, cea mai buna miscare ar fi deblocarea creditelor. Poate si un program Rabla pentru electrocasnice ar fi de ajutor. Asa cum statul ofera subventii pentru masini, de ce nu ar subventiona si electrocasnicele? Campaniile existente sunt sustinute de producatori, retaileri si asociatii constituite in acest scop, care incearca sa impulsioneze vanzarile. <\/p>\n

MARIUS GHENEA<\/strong>: Pe ansamblu, ideea ar fi sa se stimuleze consumul. <\/p>\n

RAZVAN PASOL<\/strong>: La bursa se resimt cel mai bine problemele financiare din economie. Avand in vedere ca nivelul veniturilor populatiei este destul de redus si ca exista persoane care nu au bani pentru a-si inlocui televizorul, spre exemplu, investitiile la bursa vin pe ultimul loc. Altfel, ar fi nevoie de o implicare mai mare si in ce priveste privatizarile prin bursa, listari, mai multa fermitate cu listarea BCR. <\/p>\n

ANCA BIDIAN<\/strong>: Fara reactia bancilor care in continuare nu vor sa crediteze economia nu se poate face nimic.<\/p>\n

DRAGOS SIMION<\/strong>: Sunt totusi banci care incep sa-si puna problema si probabil din trimestrul trei sau patru vor fi luate si masuri. <\/p>\n

MARIUS GHENEA<\/strong>: Lansez o provocare: ar fi in conditiile astea o idee buna sa intram mai repede in zona euro? <\/p>\n

DRAGOS SIMION<\/strong>: Exista anumite semne in acest sens. Din punctul meu de vedere, singura problema legata de intrarea anticipata a Romaniei in zona euro ar fi ca Banca Nationala se astepta sa treaca la moneda europeana la un curs de 2 lei, dar acum vorbim de 4 lei la un euro. <\/p>\n

DORIN BOBOC<\/strong>: Nu cred ca se va intampla mai devreme si nici nu cred ca va ajuta la diminuarea dobanzilor, pentru ca desi scade riscul de moneda, riscul de tara este acelasi. Dar cand se va face trecerea, preturile se vor alinia la cele din UE, indiferent de curs.
\n
\nMARIUS GHENEA<\/strong>: Ceea ce ar putea insemna o scadere a preturilor in multe cazuri. Compa ram preturile dintr-un hipermarket din Austria cu cele din acelasi lant din Romania: acolo, produsele erau cu 30% mai ieftine.<\/p>\n

RAZVAN PASOL<\/strong>: Curios, pentru ca in majoritatea tarilor trecerea la euro a insemnat o crestere a preturilor. <\/p>\n

MARIAN PARVU<\/strong>: Banca Nationala spera probabil la un curs artificial, in timp ce actualul curs ar putea fi cel real. <\/p>\n

DORIN BOBOC<\/strong>: Dupa parerea mea, rata reala de schimb este mai aproape de 5 lei pentru un euro. Ideea de baza de la care se pleaca in discutarea evolutiei unui curs este inflatia anuala dintre cele doua monede. Daca inflatia in zona euro e de 1%, iar in Romania e 5%, atunci leul trebuie sa se deprecieze cu 4% fata de moneda euro.<\/p>\n

<\/p>\n

BUSINESS MAGAZIN<\/strong>: Cum se poate pozitiona Romania in economia europeana? Care sunt punctele forte?<\/p>\n

ANCA BIDIAN<\/strong>: Inca nu suntem pozitionati strategic. Intai ar trebui sa ne propunem o directie si o strategie de tara, fie in agricultura, fie in turism sau orice alta industrie din care avem ceva de oferit la nivel european. <\/p>\n

DORIN BOBOC<\/strong>: Ati mentionat turismul, dar potentialul turistic al Romaniei nu este nici pe de parte atat de mare pe cat il percepem noi, in mod subiectiv. Nu avem ceva atat de deosebit incat sa atraga in mod natural. Sigur, am putea imbunatati mult prin infrastructura sau prin servicii, dar turismul nu cred ca pare sa fie o directie. <\/p>\n

MARIUS GHENEA<\/strong>: Romania este mai degraba prost impachetata din acest punct de vedere. Daca ne-am pozitiona in mod corect, am putea deveni atractie turistica chiar in situatia actuala. Iar revenind la infrastructura, avem intr-adevar o problema. Un simplu exemplu ar fi planul de a construi cel mai mare domeniu de schi din sud-estul Europei in Parang, dar din pacate nu avem cum sa ajungem acolo altfel decat in conditii foarte dificile. O pozitionare buna ar fi in IT si in special in outsourcing, unde fereastra de oportunitate ramane in continuare deschisa.
\n
\nMIHAI SFINTESCU<\/strong>: Dar si aici ar mai fi nevoie de investitii, in internet broadband, intr-o retea metropolitana, in acces la tehnologie la nivel national.<\/p>\n

MARIUS GHENEA<\/strong>: In conditiile in care economia mondiala este in recesiune, companiile realizeaza ca e bine sa relocheze tot ce inseamna productie de software si IT. Momentul este excelent pentru Romania sa se promoveze din acest punct de vedere, mai ales avand in vedere avantajele – proficienta lingvistica, pregatirea profesionala sau fusul orar. E drept, costurile sunt mai mari decat in India, China sau Thailanda, dar Romania ofera oportunitati de nearsourcing, prin prisma apropierii geografice.<\/p>\n

BUSINESS MAGAZIN<\/strong>: Pana acum, concluzia ar fi ca Romania se poate orienta spre o strategie de tara bazata pe servicii. Exista si alte oportunitati? <\/p>\n

MIHAI SFINTESCU<\/strong>: Agricultura ar mai fi o posibilitate.
\n
\nDRAGOS SIMION<\/strong>: Mai ales ca in prezent importam foarte multe alimente pe care le-am putea produce intern. <\/p>\n

ANCA BIDIAN<\/strong>: Asa este. Peste 80% din produsele alimentare sau materiile prime pentru productia acestora provin din import. <\/p>\n

BUSINESS MAGAZIN<\/strong>: Mentionam putin mai devreme in discutie ca Romania ar putea trece prin mai multe faze de scadere. Cum vedeti urmatoarele cateva trimestre? <\/p>\n

MIHAI SFINTESCU<\/strong>: Eu cred ca economia isi va reveni si va trece pe crestere sustinuta cel mai devreme anul viitor. DRAGOS SIMION: La nivel anual, probabil 2011 va fi primul an de crestere a PIB.
\n
\nDORIN BOBOC<\/strong>: Fara o implicare a autoritatilor, va trebui sa asteptam sa treaca valul scaderilor in Europa de Vest, moment cand bancile mama ar trebui sa inceapa sa finanteze o crestere in Europa Centrala si de Est.<\/p>\n

MARIAN PARVU<\/strong>: Dar care vor fi semnele care vor anunta sfarsitul perioadei de criza?<\/p>\n

MIHAI SFINTESCU<\/strong>: Nu stiu daca se poate spune exact, dar atunci cand o sa revenim la crestere economica, se va putea spune ca s-a incheiat criza.
\n
\nDORIN BOBOC<\/strong>: Cresterea economica, cresterea cererii pe anumite segmente, cresterea pretului petrolului. Cam astea ar fi semnele. <\/p>\n

DRAGOS SIMION<\/strong>: Cresterea numarului de clienti si de contracte. Daca 2010 va fi mai bun decat 2009, inseamna ca anul acesta a fost atins pragul de jos si economia incepe sa-si revina. <\/p>\n

ANCA BIDIAN<\/strong>: Cel mai sigur cred ca vom sti cand se va termina criza atunci cand vom anticipa corect care este evolutia. Pana acum, s-a vorbit despre o traiectorile sub forma literelor V si U, dar mai degraba pare sa fie vorba de un W.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dupa ce au simtit din plin efectele recesiunii economice in care a intrat Romania in ultima perioada, managerii romani incep sa se gandeasca la metode de iesire mai rapida din criza. Dezvoltarea infrastructurii, repornirea creditarii si pozitionarea strategica de tara sunt cateva dintre ideile vehiculate de ei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[640],"tags":[9325,1765,182,12304,188,5823,12305,9296,12306,179],"class_list":["post-13688","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-club-bm","tag-anca-bidian","tag-club-bm","tag-criza","tag-dragos-simiona","tag-economie","tag-manageri","tag-marian-parvu","tag-marius-ghenea","tag-razvan-pasol","tag-recesiune"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13688","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13688"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13688\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34085,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13688\/revisions\/34085"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13688"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13688"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13688"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}