{"id":136005,"date":"2016-08-10T10:30:00","date_gmt":"2016-08-10T10:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=136005"},"modified":"2016-08-10T10:30:00","modified_gmt":"2016-08-10T10:30:00","slug":"cum-reuseste-un-oras-din-romania-sa-concureze-cu-destinatii-de-vacanta-ca-barcelona-sau-viena","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=136005","title":{"rendered":"Cum reu\u015fe\u015fte un ora\u015f din Rom\u00e2nia s\u0103 concureze cu destina\u0163ii de vacan\u0163\u0103 ca Barcelona sau Viena"},"content":{"rendered":"

\nCu 194 de milioane de euro finan\u0163\u0103ri nerambursabile, Oradea se plaseaz\u0103 \u00een fruntea listei \u00een topul ora\u015felor care au atras fonduri europene anul trecut. Mai mult, de-a lungul ultimilor cinci ani zeci de investi\u0163ii au bombardat ora\u015ful. Trei parcuri industriale cu investi\u0163ii de 200 de milioane de euro au creat mii de noi locuri de munc\u0103 \u00een IT, automotive, farma, industrie. Peste 60 de companii sunt g\u0103zduite \u00een cele dou\u0103 parcuri industriale, iar managerii de la stat au mizat pe strategia facilit\u0103\u0163ilor fiscale \u015fi a colabor\u0103rii str\u00e2nse cu investitorii, deopotriv\u0103 str\u0103ini \u015fi locali. Zeci de milioane de euro au fost investi\u0163i \u015fi \u00een turism, iar ora\u015ful mizeaz\u0103 pe o cre\u015ftere de peste 10% a num\u0103rului de turi\u015fti anul acesta. Treaba managerilor, de la stat \u015fi de la privat, nu este nici pe departe terminat\u0103, iar dezvoltarea accelerat\u0103 a ora\u015fului nu are doar plusuri, ci \u015fi minusuri care trebuie gestionate.<\/p>\n

\nMai multe deplas\u0103ri la Oradea, \u00een mai pu\u0163in de doi ani, mi-au dat ocazia s\u0103 observ c\u0103 \u00een ora\u015f se construie\u015fte, se cheltuiesc mul\u0163i bani pe investi\u0163ii, iar pe str\u0103zi sunt turi\u015fti care discut\u0103 \u00een limbi str\u0103ine. Intrigat, am \u00eenceput s\u0103 caut informa\u0163ii \u015fi am aflat c\u00e2teva lucruri surprinz\u0103toare. De pild\u0103 c\u0103 una dintre cele mai noi \u201evedete\u201c din ora\u015f, un aquaparc, de\u0163ine recordul, \u00een Rom\u00e2nia, ca valoare a investi\u0163iei \u00een domeniu (20 de milioane de euro), c\u0103 ora\u015ful are trei parcuri industriale care au atras investi\u0163ii de 200 de milioane de euro \u00een ultimii cinci ani \u015fi 5.000 de oameni lucreaz\u0103 \u00een cele trei zone. Iar planurile autorit\u0103\u0163ilor \u015fi ale companiilor deopotriv\u0103 sunt la fel de mari.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nOradea, un ora\u015f a c\u0103rui istorie \u00eencepe acum mai bine de 900 de ani, pare s\u0103-\u015fi reia rolul de \u201epoart\u0103 c\u0103tre vestul Europei\u201c. Motorul economiei bihorene, capitala Art Nouveau sau ora\u015ful cu cei mai mul\u0163i bani europeni atra\u015fi – toate aceste afirma\u0163ii caracterizeaz\u0103 ora\u015ful situat la c\u00e2teva minute de grani\u0163a cu Ungaria. \u00cenc\u0103 din 2011, pe vremea c\u00e2nd cele mai multe companii mar\u015fau pe tactica mai sigur\u0103 a expectativei, la Oradea lucrurile au stat tocmai pe dos, iar ora\u015ful a atras zeci de noi investi\u0163ii.<\/p>\n

\nPrim\u0103ria Oradea a ob\u0163inut anul trecut finan\u0163\u0103ri nerambursabile de 194 milioane de lei, adic\u0103 aproape 24% din veniturile totale de 805 milioane lei; din punctul de vedere al fondurilor europene, dac\u0103 media na\u0163ional\u0103 de absorb\u0163ie este de 74%, Oradea a reu\u015fit s\u0103 atrag\u0103 95% din fondurile disponibile, ocup\u00e2nd astfel un loc frunta\u015f \u00een acest clasament al eficien\u0163ei.<\/p>\n

\nLa nivel de jude\u0163e, administra\u0163iile locale care au \u00eencasat cele mai mari sume de la UE sunt Bihor (362 milioane lei), Hunedoara (279 milioane lei), Prahova (278 milioane lei), Dolj (258 milioane lei) \u015fi Constan\u0163a (255 milioane lei). Neam\u0163 (46 milioane lei), Bucure\u015fti (32 milioane lei) \u015fi Ialomi\u0163a (27 milioane lei) sunt jude\u0163ele care au atras cele mai mici sume de la Uniunea European\u0103. La nivel de prim\u0103rii ale re\u015fedin\u0163elor de jude\u0163, cele mai mari sume s-au \u00eencasat \u00een Oradea, Ploie\u015fti \u015fi Ia\u015fi.<\/p>\n

\nDevine astfel c\u00e2t se poate de clar c\u0103 o discu\u0163ie despre evolu\u0163ia economic\u0103 a jude\u0163ului Bihor este, \u00een mare m\u0103sur\u0103, o discu\u0163ie despre modul \u00een care a evoluat Oradea. \u201e\u00cen mod evident, Oradea este motorul economiei jude\u0163ului Bihor. Peste 60% din economia jude\u0163ului se reflect\u0103 aici, iar businessul local este cel mai bine eviden\u0163iat tot \u00een Oradea\u201c, spune Radu Silaghi, director executiv al Asocia\u0163iei Firmelor Bihorene (AFB). \u201e\u00cen ultimii 5-7 ani, dac\u0103 e s\u0103 vorbim de un termen mediu, evolu\u0163ia mediului de afaceri a fost pozitiv\u0103 din mai multe perspective: \u00een primul r\u00e2nd atragerea investitorilor str\u0103ini, care au venit \u00een num\u0103r destul de mare datorit\u0103 parcurilor industriale. Avem primul parc care se afl\u0103 la ie\u015firea din \u0163ar\u0103 \u015fi a atras investi\u0163ii masive din zona extern\u0103, \u015fi mai avem alte dou\u0103 parcuri care \u00eencep s\u0103 se dezvolte. Economia local\u0103 a fost vitregit\u0103 la un moment dat; prin investi\u0163iile masive din str\u0103in\u0103tate au fost puse deoparte investi\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti, la fel \u015fi micii industria\u015fi. Cele dou\u0103 parcuri mai noi au dat practic posibilitatea \u015fi firmelor locale, afacerilor mici, s\u0103 se relocheze din centrul ora\u015fului sau din jude\u0163, revitaliz\u00e2nd practic economia local\u0103.\u201c<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nParcurile industriale din Oradea, despre care vorbe\u015fte Radu Silaghi, au generat investi\u0163ii private (at\u00e2t str\u0103ine, c\u00e2t \u015fi ale unor companii locale) de 200 de milioane de euro \u00een ultimii cinci ani; din acestea, investi\u0163ii de peste 100 de milioane de euro au fost deja finalizate. Parcul industrial Eurobusiness I, primul construit \u00een Oradea, reprezint\u0103 o zon\u0103 delimitat\u0103, \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i economice, de cercetare, produc\u0163ie industrial\u0103 \u015fi servicii. Se desf\u0103\u015foar\u0103 pe o suprafa\u0163\u0103 de 121 de hectare, terenul fiind proprietatea municipiului Oradea. Acesta este pozi\u0163ionat strategic \u00een apropierea grani\u0163ei de la Bor\u015f \u015fi are un front stradal, pe drumul european 60, de 1,2 kilometri. Euro Business Parc Oradea este administrat de Eurobusiness Parc SRL, societate de\u0163inut\u0103 \u00een procent de 100% de municipiul Oradea.<\/p>\n

\nPrim\u0103ria din Oradea de\u0163ine \u015fi parcul Eurobusiness II, a c\u0103rui suprafa\u0163\u0103 este de 23,8 hectare. Dat fiind interesul tot mai mare al companiilor pentru aceste spa\u0163ii, consilierii locali au aprobat \u00een 2015 \u00eenfiin\u0163area Parcului Industrial Eurobusiness III \u015fi acordarea de facilit\u0103\u0163i fiscale mai multor firme. Parcurile industriale ale Oradei, \u00eentinse pe 220 de hectare, sunt o investi\u0163ie profitabil\u0103 pentru autorit\u0103\u0163i; peste 3.000 de oameni lucreaz\u0103 \u00een aceste zone, iar num\u0103rul angaja\u0163ilor ar putea trece de 6.500 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2020. Afl\u00e2ndu-se la doar 4 kilometri de grani\u0163a cu Ungaria, parcurile industriale au leg\u0103turi directe la importante rute comerciale.<\/p>\n

<\/p>\n

\n\u00cen cele trei parcuri industriale \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea peste 60 de firme rom\u00e2ne\u015fti \u015fi str\u0103ine, care au f\u0103cut \u00een zon\u0103 investi\u0163ii de milioane de euro. Concernul american Emerson, cu afaceri globale de peste 24,5 miliarde de dolari, a demarat \u00een noiembrie 2015 opera\u0163iunile \u00een centrul de produc\u0163ie \u015fi suport de la Oradea, a doua fabric\u0103 de\u0163inut\u0103 de americani pe pia\u0163a local\u0103 dup\u0103 cea din Cluj. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, la unitatea din Oradea, unde se produc, spre exemplu, transformatoare utilizate \u00een industrie sau energie regenerabil\u0103, au fost angaja\u0163i aproximativ 100 de oameni. Campusul Emerson de la Oradea va cuprinde activit\u0103\u0163i de produc\u0163ie \u015fi suport pentru unit\u0103\u0163ile Control Techniques \u015fi Leroy Somer, iar investi\u0163ia total\u0103 va ajunge la aproximativ 80 de milioane de euro p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2022, potrivit datelor ZF. Gigantul Emerson este prezent pe pia\u0163a local\u0103 din anul 2006, iar pasul important pentru dezvoltarea grupului \u00een Rom\u00e2nia a fost deschiderea fabricii din parcul industrial Tetarom II, din Cluj, \u00een 2008, unde \u00een prezent lucreaz\u0103 peste 2.000 de oameni. Grupul canadian Celestica, care de\u0163ine o fabric\u0103 \u00een jude\u0163ul Bihor \u00een care lucreaz\u0103 peste 1.000 de oameni, dar \u015fi un centru de servicii \u00een acela\u015fi jude\u0163, a adus la jum\u0103tatea anului trecut 5 milioane de lei (1,1 mil. euro) la capitalul Celestica Business Services. Celestica Business Services este o companie \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een martie de grupul canadian \u00een localitatea Bor\u015f din jude\u0163ul Bihor, acolo unde se afl\u0103 \u015fi fabrica. Pentru centrul de servicii grupul a solicitat \u015fi un ajutor de stat care ar urma s\u0103 sus\u0163in\u0103 crearea a peste 100 de locuri de munc\u0103. Furnizorul de echipamente telecom \u015fi pentru industria auto Faist Mekatronic, parte a grupului britanic Faist, a asigurat anul trecut peste 100 de locuri de munc\u0103 \u00een sectorul de produc\u0163ie \u015fi mai mult de 70 de locuri de munc\u0103 \u00een cadrul departamentelor calitate \u015fi tehnic. Iar exemplele pot continua: Distrigaz Vest, Meiser Rom\u00e2nia, Ford sau Salesianer Miettex se num\u0103r\u0103 printre chiria\u015fii parcurilor industriale.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eProbabil c\u0103 factorul cel mai important care duce la aceast\u0103 dezvoltare o constituie implicarea autorit\u0103\u0163ilor \u00een atragerea de fonduri europene\u201c, este de p\u0103rere \u015fi C\u0103t\u0103lin Novac, manager de risc \u00een cadrul Darian. \u201eDin cuno\u015ftin\u0163ele noastre, exist\u0103 \u00een cadrul administra\u0163iei locale interne o echip\u0103 bogat\u0103 de tineri care \u00abg\u00e2ndesc\u00bb proiecte inovatoare \u015fi se ocup\u0103 exclusiv de atragerea de fonduri europene pentru implementarea acestor proiecte. De asemenea, pe l\u00e2ng\u0103 interesul autorit\u0103\u0163ilor locale \u00een ceea ce prive\u015fte dezvoltarea durabil\u0103 a ora\u015fului, Oradea dispune \u015fi de alte atuuri, precum ie\u015firea foarte facil\u0103 c\u0103tre Europa, municipalitatea valorific\u00e2nd acest lucru prin implementarea mai multor proiecte transfrontaliere cu Ungaria.\u201c<\/p>\n

\nUn astfel de proiect a fost reabilitarea Dealului Ciuperca, printr-o investi\u0163ie de peste 800.000 de euro din fonduri transfrontaliere. Cele mai importante date referitoare la proiect sunt amenajarea a peste 37.000 mp de noi spa\u0163ii verzi \u015fi a unui amfiteatru. Cunoscut ca o gr\u0103din\u0103 public\u0103 \u00een Oradea, Dealul Ciuperca a fost \u015fi un important punct strategic militar, \u00een vremea invaziilor turce \u015fi t\u0103tare, fiind folosit de artileriile care asediau cetatea Oradea.<\/p>\n

\nUn alt proiect important, de data aceasta de infrastructur\u0103, este Zona Metropolitan\u0103 Oradea, care a fost creat\u0103 prin asocierea municipiului Oradea cu unit\u0103\u0163ile teritorial-administrative localizate \u00een aria de proximitate, respectiv comunele Biharia, Bor\u015f, Cetariu, Nojorid, O\u015forhei, Paleu, S\u00eenmartin, S\u00eentandrei. Astfel, cele nou\u0103 localit\u0103\u0163i fondatoare care se situeaz\u0103 la grani\u0163a de vest a Rom\u00e2niei au \u00eenfiin\u0163at, prin hot\u0103r\u00e2rea adun\u0103rii generale a asocia\u0163ilor din data de 2005, prima asocia\u0163ie de dezvoltare intercomunitar\u0103 cu personalitate juridic\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00een format de arie metropolitan\u0103. \u00cencep\u00e2nd din 2 iunie 2010, Zona Metropolitan\u0103 Oradea (ZMO) num\u0103r\u0103 12 membri; scopul asocierii, a\u015fa cum a fost stabilit acesta \u00een documentele de constituire, este de a stimula \u015fi sprijini cre\u015fterea economic\u0103 \u00een zon\u0103. Obiectivul general marcheaz\u0103 conceptul de dezvoltare durabil\u0103 a teritoriului metropolitan, \u00een contextul form\u0103rii \u00een perspectiv\u0103 a unui spa\u0163iu urbanistic comun la nivelul localit\u0103\u0163ilor membre.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00cen 2015, produc\u0163ia industrial\u0103 realizat\u0103 \u00een Bihor a fost cu 3,9% mai mare dec\u00e2t \u00een perioada similar\u0103 din 2014. Cre\u015fteri importante de produc\u0163ie au fost \u00eenregistrate \u00een produc\u0163ia de echipamente IT, produc\u0163ia de textil\u0103 \u015fi sectorul produc\u0163iei de mobil\u0103. Sc\u0103derile s-au \u00eenregistrat \u00een industria alimentar\u0103 \u015fi \u00een zona de produc\u0163ie \u015fi furnizare a energiei electrice. \u00cen jude\u0163, la sf\u00e2r\u015fitul lui 2015, efectivul de salaria\u0163i a fost de aproape 160.000 de persoane, \u00een cre\u015ftere cu peste 3.000 de salaria\u0163i fa\u0163\u0103 de sf\u00e2r\u015fitul anului precedent. Toate domeniile au angajat mai mul\u0163i oameni, mai ales industria \u015fi serviciile. Potrivit datelor furnizate de Agen\u0163ia Jude\u0163ean\u0103 pentru Ocuparea For\u0163ei de Munc\u0103 la nivelul jude\u0163ului Bihor, num\u0103rul total al \u015fomerilor \u00eenregistra\u0163i la finele anului 2015, de 9.601 persoane, a fost mai mic cu 4,3% fa\u0163\u0103 de cel \u00eenregistrat la sf\u00e2r\u015fitul anului 2014. C\u00e2\u015ftigul salarial mediu brut lunar \u00een luna decembrie 2015 \u00een jude\u0163ul Bihor a fost de 2.111 lei, \u00een cre\u015ftere cu 14% fa\u0163\u0103 de luna decembrie 2014. Pe activit\u0103\u0163i ale economiei, cea mai mare cre\u015ftere a fost \u00een agricultur\u0103, de peste 40%.<\/p>\n

<\/p>\n

\nToate aceste cifre indic\u0103 evolu\u0163ia economic\u0103 despre care discutam la \u00eenceputul acestui text; exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi indicatori care nu sunt \u00eenc\u0103 satisf\u0103c\u0103tori, a\u015fa cum este salariul mediu net lunar din Bihor, care a reprezentat doar 71,7% din c\u00e2\u015ftigul salarial mediu la nivel de \u0163ar\u0103. Un altul este cre\u015fterea PIB-ului pe cap de locuitor de la momentul integr\u0103rii \u00een Uniunea European\u0103, \u00een 2007, \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent: aceast\u0103 valoare a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adic\u0103 de la 23% din media european\u0103 la 28%. Diferen\u0163ele \u00eentre regiuni erau evidente \u00eenc\u0103 de atunci: \u00een Bucure\u015fti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, \u00een vreme ce acela\u015fi indicator aplicat jude\u0163ului Vaslui reprezenta doar 10% din media european\u0103. Bucure\u015fti, Constan\u0163a, Bra\u015fov \u015fi Hunedoara sunt jude\u0163ele \u00een care PIB\u2011ul pe locuitor a \u00eenregistrat cea mai mare cre\u015ftere \u00een perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici cre\u015fteri s-au \u00eenregistrat \u00een Harghita \u015fi Bihor, sub 500 de euro.<\/p>\n

\n\u201ePrim\u0103ria Oradea a fost deschis\u0103 \u015fi receptiv\u0103 fa\u0163\u0103 de mediul de business, am avut multe \u00eent\u00e2lniri cu cei de acolo, \u00eencerc\u00e2ndu-se inverven\u0163ia acolo unde mediul de afaceri a aten\u0163ionat \u015fi unde au fost semnalate probleme sau neajunsuri. Aici putem vorbi de o reducere a costurilor privind impozitarea local\u0103, firmele au primit diverse beneficii\u201c, spune Radu Silaghi. Iar acest lucru pare s\u0103 \u00eencurajeze ini\u0163iativele antreprenoriale: conform datelor furnizate de Oficiul Na\u0163ional al Registrului Comer\u0163ului num\u0103rul total al opera\u0163iunilor \u00een Registrul Comer\u0163ului \u00een jude\u0163ul Bihor \u00een 2015, a fost de 21.820. Dintre acestea, 4.112 au fost opera\u0163iuni de \u00eenmatriculare, 2.825 au fost opera\u0163iuni de radiere \u015fi 14.883 au fost men\u0163iuni. Anul trecut, au fost \u00eenmatriculate \u00een Bihor 278 societ\u0103\u0163i comerciale cu participare str\u0103in\u0103 la capitalul social. \u201eExist\u0103 o discrepan\u0163\u0103 \u00eentre firmele mici \u015fi cele mari, deoarece cele mari au un avantaj \u00een ceea ce prive\u015fte know-how-ul \u015fi logistica, au ani de experien\u0163\u0103 \u00een spate. Acestea aduc beneficii economiei locale prin for\u0163a de munc\u0103 specializat\u0103. Start-up-urile au o rat\u0103 de supravie\u0163uire destul de redus\u0103 \u00een primii doi-trei ani. E o tendin\u0163\u0103 la nivel na\u0163ional. Noi aici intervenim mai mult, ca asocia\u0163ie patronal\u0103, pentru c\u0103 punem \u00een leg\u0103tur\u0103 firmele mici sau cu poten\u0163ial redus cu cele mari. Nimeni nu poate s\u0103 \u00ee\u0163i garanteze, atunci c\u00e2nd porne\u015fti un business, c\u0103 acesta va reu\u015fi,\u201c spune pre\u015fedintele AFB. Tot el adaug\u0103 c\u0103 rolul structurii patronale este s\u0103 conecteze afacerile \u00eentre ele.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u201e\u00cen ultima perioad\u0103, cea mai mare dezvoltare am v\u0103zut-o pe zona de turism, unde s-a investit foarte mult\u201c, explic\u0103 Radu Silaghi. \u201eVorbim apoi de conexiuni cu \u0163\u0103rile vecine, precum Ungaria, Austria sau Germania, de unde se \u00eencearc\u0103 aducerea unui num\u0103r c\u00e2t mai mare de investitori \u015fi c\u00e2t mai mul\u0163i oameni care s\u0103 viziteze Oradea. \u015ei la infrastructur\u0103 s-a lucrat extrem de mult: la centura ora\u015fului, la poduri sau alte c\u0103i de acces, la \u015fosele interne \u015fi \u015fosele rapide sau numeroase str\u0103zi reabilitate\u201c. Zona de IT este \u015fi ea foarte bine dezvoltat\u0103 \u015fi \u00een Bihor, \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 o mare parte din tinerii pleca\u0163i la studii \u00een Cluj se \u00eentorc, iar asta se vede foarte bine prin faptul c\u0103 multe companii de IT din Cluj merg \u00een apitala bihorean\u0103 ca s\u0103 recruteze oameni \u015fi deschid filiale \u00een Oradea. Sectorul auto s-a dezvoltat datorit\u0103 multina\u0163ionalelor care s-au relocat \u00een ora\u015f. Fiind chiar la grani\u0163a cu vestul Europei, multe firme au ales Oradea, mai ales zone din parcurile industriale.<\/p>\n

\nDar acest avans economic rapid, experimentat \u00een anii trecu\u0163i \u015fi \u00een ora\u015fe precum Timi\u015foara sau Cluj, poate avea \u015fi efecte negative. Poate cel mai \u00eent\u00e2lnit este al lipsei de personal calificat, problem\u0103 care devine o barier\u0103 \u00een fa\u0163a investi\u0163iilor externe. Solu\u0163ia pare s\u0103 vin\u0103 tot cu ajutorul institu\u0163iilor locale, dup\u0103 cum arat\u0103 directorul executiv al AFB: \u201eLucr\u0103m foarte bine cu autorit\u0103\u0163ile locale la proiecte de profesionalizare – \u00een ultimii doi-trei ani au re\u00eenceput s\u0103 apar\u0103 \u015fcoli de meserie, iar urm\u0103toarea genera\u0163ie de meseria\u015fi va ap\u0103rea \u00een toamna acestui an\u201c. Un alt avantaj, consider\u0103 C\u0103t\u0103lin Novac, este chiar proximitatea fa\u0163\u0103 de dou\u0103 dintre cele mai importante centre universitare din Rom\u00e2nia – Cluj-Napoca \u015fi Timi\u015foara – fapt care \u00eenlesne\u015fte g\u0103sirea de angaja\u0163i relativ ieftini \u015fi califica\u0163i, comparativ cu alte ora\u015fe.<\/p>\n

\nInvesti\u0163iile \u00een turism au ie\u015fit \u00een eviden\u0163\u0103 \u00een ultimii ani, iar transformarea ora\u015fului de pe Cri\u015f este vizibil\u0103 deopotriv\u0103 \u00een Pia\u0163a Unirii, centrul ora\u015fului, care \u015fi-a schimbat \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea, dar \u015fi \u00een zona B\u0103ilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.<\/p>\n

<\/p>\n

\nOradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turi\u015fti, iar B\u0103ile Felix au fost destina\u0163ia aleas\u0103 de peste 130.000 de oameni. \u00cen 2016, num\u0103rul lor ar urma s\u0103 fie \u015fi mai mare: peste 180.000 de turi\u015fti \u00een Oradea, dintre care 70% rom\u00e2ni, urma\u0163i de maghiari \u015fi austrieci. Doar investi\u0163iile \u00een turism se ridic\u0103, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pie\u0163ei Centrale. Cu titlul de exemplu, \u00een alte ora\u015fe, din Moldova, de pild\u0103, investi\u0163iile pe un interval de zece ani, \u00een toate domeniile, nu se ridic\u0103 la acest nivel. La Oradea, bugetele de investi\u0163iile au vizat \u015fi trasee pietonale, restaurarea \u00een \u00eentregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, dup\u0103 cum explic\u0103 Traian B\u0103dulescu, consultant \u00een turism \u015fi partener \u00een cadrul Innovation Travel. \u201eOradea este oricum un ora\u015f cu un mare poten\u0163ial turistic, iar \u00een apropierea sa se afl\u0103 sta\u0163iunile balneare B\u0103ile Felix (num\u0103rul unu \u00een Rom\u00e2nia ca dimensiune) \u015fi B\u0103ile 1 Mai. Fa\u0163\u0103 de alte regiuni, \u00een Oradea a fost o colaborare excelent\u0103 \u00eentre autorit\u0103\u0163ile locale \u015fi mediul privat.\u201c \u00cen urm\u0103 cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiin\u0163\u0103 Asocia\u0163ia pentru promovarea turismului \u00een Oradea. Autorit\u0103\u0163ile locale au comunicat \u015fi au reu\u015fit s\u0103 acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizat\u0103 \u015fi lungit\u0103 pista aeroportului din Oradea. \u201eSuccesul Oradei a constat, \u00een mare parte, \u00een coeren\u0163a investi\u0163iilor \u015fi gradul mare de absorb\u0163ie al fondurilor europene. Dup\u0103 constatarea poten\u0163ialului turistic propriu, recomand oric\u0103rei alte regiuni s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze o asocia\u0163ie de promovare turistic\u0103, pe baza unui parteneriat public-privat, \u015fi s\u0103 \u00eencerce s\u0103 absoarb\u0103 fonduri europene \u015fi s\u0103 atrag\u0103 investi\u0163ii \u00een infrastructur\u0103; f\u0103r\u0103 a neglija promovarea turistic\u0103, evident\u201c, adaug\u0103 B\u0103dulescu.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nPrintre cele mai importante proiecte finalizate se num\u0103r\u0103 restaurarea Cet\u0103\u0163ii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din ora\u015f, un proiect \u00een valoare de peste 19 milioane de euro. \u00cen cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafa\u0163\u0103 de peste 25.000 mp de cl\u0103diri reabilitate, 306 \u00eenc\u0103peri amenajate \u015fi peste 9.000 de vizitatori \u00een 2015.<\/p>\n

\nCea mai nou\u0103 vedet\u0103 a ora\u015fului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex \u015fi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafa\u0163\u0103 de 6,7 ha. Este cea mai mare investi\u0163ie public\u0103 de acest fel din Rom\u00e2nia, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jum\u0103tate din fonduri europene.<\/p>\n

\nParteneriatul public-privat este re\u0163eta care a func\u0163ionat \u015fi \u00een cazul restaur\u0103rii, \u00een cele mai mici detalii \u015fi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflat\u0103 pe malul Cri\u015fului, aceasta a fost construit\u0103 \u00een secolul XIX, c\u00e2nd Oradea avea peste 25% din popula\u0163ie \u00een rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figureaz\u0103 \u015fi Gr\u0103dina Zoologic\u0103 Oradea, care a fost \u015fi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.<\/p>\n

\nC\u00e2nd vine vorba despre asem\u0103narea dintre Cluj \u015fi Oradea, \u00eent\u00e2lnit\u0103 destul de des \u00een ultimii ani, Traian B\u0103dulescu spune c\u0103 ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor str\u0103ini. \u201eOradea reu\u015fe\u015fte, ca \u015fi Clujul, s\u0103 atrag\u0103 investi\u0163ii \u00een general, precum \u015fi evenimente. Oradea este ajutat\u0103, evident, \u015fi de pozi\u0163ionarea ei, la grani\u0163a de vest a \u0163\u0103rii, care atrage investi\u0163iile str\u0103ine \u015fi poate fi considerat\u0103 \u015fi \u00abpoart\u0103 turistic\u0103 a Rom\u00e2niei\u00bb. Subliniez c\u0103 Oradea este singura localitate din Rom\u00e2nia care face parte din re\u0163eaua Art Nouveau, al\u0103turi de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. \u00cens\u0103, pe de alt\u0103 parte, at\u00e2t reprezentan\u0163ii sectorului public, c\u00e2t \u015fi ai celui privat, au fost \u015fi sunt buni manageri \u015fi au reu\u015fit s\u0103 atrag\u0103 fonduri europene \u015fi investi\u0163ii.\u201c<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nChiar dac\u0103 Oradea este un ora\u015f \u00een plin\u0103 dezvoltare, mai sunt \u00eenc\u0103 multe lucruri de f\u0103cut, explic\u0103 Radu Silaghi, \u015fi la capitolul rela\u0163ion\u0103rii dintre companii. De pild\u0103, la intrarea pe o pia\u0163\u0103, multina\u0163ionalele aduc cu ele \u015fi filiale ale partenerilor, dar \u0163elul asocia\u0163iei patronale din Oradea este s\u0103 conecteze firmele locale cu cele interna\u0163ionale. \u201e\u00cencerc\u0103m \u00een permanen\u0163\u0103 s\u0103 cre\u0103m o oarecare responsabilizare cultural\u0103 a popula\u0163iei, pentru c\u0103 trebuie s\u0103 ne protej\u0103m investitorii locali, trebuie p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s\u0103 protej\u0103m ceea ce \u00eenseamn\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi la nivel local.\u201c<\/p>\n

\nOradea s-a pozi\u0163ionat ca ora\u015f turistic \u00een ultimii ani, lu\u00e2nd-o pe urmele Sibiului, care a beneficiat \u015fi de statutul de capital\u0103 cultural\u0103 a Europei \u00een 2007, remarc\u0103 Traian B\u0103dulescu.  \u201ePe l\u00e2ng\u0103 restaurarea centrului istoric, care are o \u00eentindere foarte mare, cred c\u0103 Oradea ar trebui s\u0103 aib\u0103 un centru multifunc\u0163ional de evenimente \u015fi mai multe structuri de cazare, inclusiv de lan\u0163 interna\u0163ional. De asemenea, pista aeroportului ar mai trebui lungit\u0103, pentru a permite aterizarea unor avioane cu capacitate mai mare. \u00cen timp, ora\u015ful va trebui s\u0103 aib\u0103 mai multe centre de informare turistic\u0103 \u015fi o semnalizare turistic\u0103 corespunz\u0103toare, pentru c\u0103 num\u0103rul turi\u015ftilor va cre\u015fte.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu 194 de milioane de euro finan\u0163\u0103ri nerambursabile, Oradea se plaseaz\u0103 \u00een fruntea listei \u00een topul ora\u015felor care au atras fonduri europene anul trecut. Mai mult, de-a lungul ultimilor cinci ani zeci de investi\u0163ii au bombardat ora\u015ful. Trei parcuri industriale cu investi\u0163ii de 200 de milioane de euro au creat mii de noi locuri de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[26791,21604,201,12402,246,188,8337,472,7981,7672,20279,274,149,5823,18651,10576,9870,5599,86,24193,12074],"class_list":["post-136005","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-atragere","tag-bihor","tag-companii","tag-concurent","tag-crestere","tag-economie","tag-evolutie","tag-finantare","tag-firme","tag-fonduri-europene","tag-granita","tag-incepere","tag-investitii","tag-manageri","tag-obtinere","tag-oradea","tag-parc","tag-parcuri","tag-reusita","tag-trecut","tag-turisti"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/136005","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=136005"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/136005\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=136005"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=136005"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=136005"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}