{"id":135951,"date":"2016-08-08T09:00:00","date_gmt":"2016-08-08T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=135951"},"modified":"2016-08-08T09:00:00","modified_gmt":"2016-08-08T09:00:00","slug":"cum-este-posibil-romania-are-581-000-de-someri-dar-companiile-nu-gasesc-forta-de-munca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=135951","title":{"rendered":"Cum este posibil? Rom\u00e2nia are 581.000 de \u015fomeri dar companiile nu g\u0103sesc for\u0163\u0103 de munc\u0103"},"content":{"rendered":"<p>\nDeficitul de candida\u0163i din centrul \u015fi din vestul \u0163\u0103rii i-a for\u0163at pe angajatori s\u0103 ofere pachete salariale la care \u00een urm\u0103 cu cinci ani nici nu s-ar fi g\u00e2ndit. Angajatorul occidental, care prefer\u0103 s\u0103 duc\u0103 rom\u00e2nii peste hotare, este \u00een continuare cel mai mare du\u015fman al pie\u0163ei muncii din Rom\u00e2nia. Perspectivele devin \u00eengrijor\u0103toare, cel pu\u0163in pentru industria produc\u0103toare \u015fi pentru sectorul it. Importul de for\u0163\u0103 de munc\u0103, \u00eentoarcerea c\u0103p\u015funarilor, m\u0103suri legislative \u015fi fiscale, o strategie diferit\u0103 \u00een educa\u0163ie sunt doar c\u00e2teva dintre solu\u0163iile propuse de angajatori pentru a atenua criza for\u0163ei de munc\u0103 cu care se lupt\u0103 companiile.<\/p>\n<p>\nCu peste 8 milioane de locuitori care fac parte din popula\u0163ia ocupat\u0103 (adic\u0103 au venituri din munc\u0103), dintre care numai 4,7 milioane sunt salaria\u0163i cu \u201eacte\u201c \u015fi cu al\u0163i 3 milioane de rom\u00e2ni care au plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, Rom\u00e2nia a ajuns ast\u0103zi \u00eentr-un impas: ar c\u00e2\u015ftiga noi proiecte de investi\u0163ii, dar nu are cu cine s\u0103 le livreze. Motivul? Angajatorii nu reu\u015fesc s\u0103 g\u0103seasc\u0103 suficient de mult\u0103 for\u0163\u0103 de munc\u0103 pe care s\u0103 o angajeze, iar pia\u0163a muncii a devenit, din nou, una a candidatului, pentru c\u0103 cererea de personal este mai mare dec\u00e2t oferta.<\/p>\n<p>\n\u201eCel mai mare competitor al unei firme care caut\u0103 angaja\u0163i \u00een Rom\u00e2nia este angajatorul occidental, care \u00eei atrage pe rom\u00e2ni \u00een Italia, Spania sau Germania\u201c, este de p\u0103rere Florin Godean, country manager al furnizorului de solu\u0163ii privind for\u0163a de munc\u0103 Adecco Rom\u00e2nia, companie care&nbsp; a plasat anul trecut circa 8.500 de angaja\u0163i \u00een fabricile \u015fi companiile de servicii din Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>\n\u00cen cazul celor care aleg s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, spune el, mul\u0163i dintre ei a\u015fteapt\u0103 de la angajatori oferte mai bune \u015fi de aceea exist\u0103 situa\u0163ii \u00een care nu se gr\u0103besc s\u0103 se angajeze chiar dac\u0103 exist\u0103 oportunit\u0103\u0163i \u00een zona \u00een care locuiesc. \u201eParadoxal, \u00een prezent cel mai mare deficit de candida\u0163i se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een cazul muncitorilor necalifica\u0163i \u015fi al lucr\u0103torilor ultracalifica\u0163i\u201c, adaug\u0103 \u015feful Adecco, care spune c\u0103 cea mai mare criz\u0103 de personal se resimte \u00een centrul \u015fi \u00een vestul \u0163\u0103rii \u015fi mai pu\u0163in \u00een Moldova.<\/p>\n<p>\nIar companiile din acele regiuni confirm\u0103 tendin\u0163a. Spre exemplu, pentru grupul Continental, cel mai mare angajator din industria de componente auto din Rom\u00e2nia, deficitul cel mai mare de candida\u0163i se resimte \u00een zona exper\u0163ilor tehnici. Astfel, pozi\u0163iile cel mai greu de ocupat poart\u0103 titulaturi de tipul: high level programmer, experienced embedded software developer, hardware engineer, system engineer sau project manager.<\/p>\n<p>\n\u201eNoi am \u00eencercat s\u0103 compens\u0103m acest deficit investind foarte mult \u00een rela\u0163ia cu universit\u0103\u0163ile, am creat programe de atragere a tinerilor \u00eenc\u0103 din facultate (practic\u0103, competi\u0163ii, cursuri etc.) dar \u015fi de fidelizare (burse private, programe de master), astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ne form\u0103m propriii speciali\u015fti. O alt\u0103 zon\u0103 sensibil\u0103 e cea a meseria\u015filor, iar aici c\u0103ut\u0103m electricieni, mecanici \u015fi operatori CNC (ma\u015fini cu comand\u0103 numeric\u0103 &#8211; n.red.) cu experien\u0163\u0103\u201c, a spus Anica Stoica, director de personal \u00een cadrul Continental Rom\u00e2nia, grup cu 15.000 de angaja\u0163i pe plan local.<\/p>\n<p>\nFARMECUL C\u00c2\u015eTIGURILOR DE 600 &#8211; 700 DE EURO<\/p>\n<p>\nUn exemplu gr\u0103itor pentru a sublinia foamea de angaja\u0163i este dat de Alexandru Blemovici, directorul general al produc\u0103torului de componente auto Schaeffler, companie cu 4.000 de angaja\u0163i pe plan local. Compania are o nevoie acut\u0103 de operatori pe ma\u015fini cu comand\u0103 numeric\u0103, iar Blemovici admite c\u0103 acum este, \u00een mod clar, o perioad\u0103 mai fierbinte dec\u00e2t \u00een trecut, deoarece candida\u0163ii se g\u0103sesc din ce \u00een ce mai greu, \u00een timp ce o \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163ire se simte \u015fi din punctul de vedere al fluctua\u0163iei de personal. Firmele devin din ce \u00een ce mai disperate s\u0103 atrag\u0103 noi candida\u0163i \u015fi m\u0103resc pachetele salariale pentru a atrage muncitori de la concuren\u0163\u0103. Migra\u0163ia extern\u0103, chiar \u015fi temporar\u0103, accentueaz\u0103 acest fenomen. \u201e\u00cen situa\u0163ia actual\u0103 \u00een care este nevoie de at\u00e2t de mult\u0103 for\u0163\u0103 de munc\u0103, eu cred c\u0103 sunt destule categorii de profesii care devin interesante din punctul de vedere al salariilor, chiar dac\u0103 acestea sunt departe de nivelul din vest\u201c, spune Blemovici.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nSpre exemplu, cei care se angajeaz\u0103 ca operatori pe ma\u015fini cu comand\u0103 numeric\u0103 \u2013 pozi\u0163ii pentru care cererea de candida\u0163i este foarte mare \u2013 au un plan de carier\u0103 \u00een fabrici, pentru c\u0103 ma\u015finile pe care le opereaz\u0103 sunt complicate; astfel de angaja\u0163i pot ajunge de la simpli operatori la pozi\u0163ii de reglori. \u201e\u015etiu c\u0103 exist\u0103 operatori cu \u015fcoal\u0103 profesional\u0103 care pot opera o ma\u015fin\u0103 pe comand\u0103 numeric\u0103 \u015fi care ajung s\u0103 c\u00e2\u015ftige un salariu brut de 1.000 de euro. Sigur, \u00een Germania sau \u00een Israel salariile sunt mai mari, pe aceste posturi. Dar eu cred c\u0103 dac\u0103 punem \u00een balan\u0163\u0103 plusurile \u015fi minusurile, cei 600 &#8211; 700 de euro net \u00eencep s\u0103 reprezinte c\u00e2\u015ftiguri interesante pentru oameni. Nu va ob\u0163ine niciun operator banii ace\u015ftia din prima zi, dar m\u0103car \u015ftie care e \u0163inta la care poate ajunge\u201c, mai spune Blemovici.<\/p>\n<p>\nSchaeffler Rom\u00e2nia este una dintre cele mai mari investi\u0163ii \u00een capacit\u0103\u0163i de produc\u0163ie ale grupului german, care produce \u00een Bra\u015fov componente pentru industria auto \u015fi pentru industria eolian\u0103. \u00cen ora\u015ful de sub T\u00e2mpa lucreaz\u0103, \u00een acest domeniu, 10.000 de oameni; chiar \u00een condi\u0163iile unei fluctua\u0163ii normale \u015fi ideale de personal, de 5 &#8211; 8%, angajatorii au nevoie de c\u00e2te 700 &#8211; 800 de oameni noi \u00een permanen\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 existe niciun proiect nou. \u201eDac\u0103 ne uit\u0103m \u00eens\u0103 \u00een pres\u0103, vedem c\u0103 toate companiile din Bra\u015fov au proiecte noi de investi\u0163ii \u015fi vor s\u0103 se dezvolte. \u00cens\u0103 angajatorii au devenit foarte pruden\u0163i \u015fi chiar refuz\u0103 proiecte din teama lipsei de for\u0163\u0103 de munc\u0103\u201c, adaug\u0103 Blemovici.<\/p>\n<p>\n\u201eAM AVUT O HEMORAGIE DE INGINERI&nbsp;LA EXPORT DUP\u0102 1989\u201c<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia se \u00eenv\u00e2rte \u00een prezent \u00eentr-un cerc vicios, spun speciali\u015ftii, pentru c\u0103 se preg\u0103tesc, pe cheltuiala contribuabililor, speciali\u015fti care apoi pleac\u0103 din \u0163ar\u0103 \u015fi aleg s\u0103 lucreze \u00een economiile dezvoltate. Dezechilibrul l\u0103sat \u00een urm\u0103 de exodul de creiere se m\u0103soar\u0103 \u00een investi\u0163ii \u015fi cheltuieli imposibil de fructificat de statul rom\u00e2n, cu impact direct asupra competitivit\u0103\u0163ii \u015fi gradului de inovare; astfel, scad premisele pentru cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi dezvoltarea \u0163\u0103rii, consider\u0103 Cristina S\u0103vuic\u0103, chief happiness officer \u00een cadrul furnizorului de solu\u0163ii privind for\u0163a de munc\u0103 Lugera.<\/p>\n<p>\n\u201ePe l\u00e2ng\u0103 exodul talentelor, ne confrunt\u0103m cu o \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u0163iei \u015fi implicit o atrofiere a competen\u0163elor relevante pentru joburile prezentului, iar efectele alinierii deficitare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului la nevoile reale ale pie\u0163ei \u015fi lipsa unui parteneriat solid \u00eentre acesta \u015fi mediul organiza\u0163ional \u00eencep s\u0103 fie tot mai vizibile\u201c, spune Cristina S\u0103vuic\u0103, care conduce o companie care a angajat circa 7.000 de oameni \u00een regim temporar anul trecut.<\/p>\n<p>\n\u00cen ce prive\u015fte \u201eexportul\u201c de talente, exper\u0163ii avertizeaz\u0103 c\u0103 dup\u0103 1989 cei mai mul\u0163i dintre speciali\u015ftii care au plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate au fost ingineri, chiar dac\u0103 acest lucru nu a fost la fel de vizibil ca exportul de medici. \u201eInginerii sunt cea mai mare hemoragie a sistemului public de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, nu medicii. Lucr\u0103m la centralizarea datelor \u015fi nu pot da cifre exacte acum, dar diferen\u0163ele sunt de 1 la 2 ca ordin de m\u0103rime \u00een ceea ce prive\u015fte migra\u0163ia inginerilor fa\u0163\u0103 de cea a medicilor. Din acest motiv, firmele vin la noi cu cereri de 10.000 de locuri de munc\u0103 pentru ingineri, dar noi nu avem dec\u00e2t 3.000 &#8211; 4.000 de absolven\u0163i\u201c, a spus Mihnea Costoiu, rectorul Universit\u0103\u0163ii Politehnica din Bucure\u015fti \u015fi fost ministru delegat pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior, cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi dezvoltare tehnologic\u0103 \u00een perioada 2012 \u2013 2014.<\/p>\n<p>\nDe altfel, angajatorii spun c\u0103 o situa\u0163ie poate mai grav\u0103 dec\u00e2t cea a industriei prelucr\u0103toare &#8211; din punctul de vedere al deficitului de for\u0163\u0103 de munc\u0103 &#8211; este \u00een IT, unde se vorbe\u015fte din ce \u00een ce mai des despre nevoia de import de imigran\u0163i ca solu\u0163ie temporar\u0103 pentru acoperirea nevoilor de pe pia\u0163\u0103. \u201eUltimele 3 &#8211; 4 luni au fost cele mai negre din ultimii ani de pe pia\u0163a for\u0163ei de munc\u0103 din IT. Situa\u0163ia devine \u00eengrijor\u0103toare\u201c, admite R\u0103zvan Rada, general manager \u00een cadrul HeadHunting IT, o companie de recrutare specializat\u0103 \u00een domeniu. Problema este resim\u0163it\u0103 permanent \u00een companiile IT, care au propriile departamente de recrutare; unele au ajuns \u00een situa\u0163ia de a nu putea recruta niciun nou angajat \u00eentr-o lun\u0103.<\/p>\n<p>\nSALARIILE MICI, VE\u015eNICA PROBLEM\u0102<\/p>\n<p>\nDincolo de problema demografic\u0103 \u015fi de plecarea a 3 milioane de persoane, care fac parte din for\u0163a de munc\u0103 activ\u0103, pia\u0163a local\u0103 a muncii se confrunt\u0103 cu mari dezechilibre regionale. Cele mai multe investi\u0163ii \u00een produc\u0163ie sunt grupate \u00een vestul \u0163\u0103rii, din ra\u0163iuni ce \u0163in de apropierea de pia\u0163a occidental\u0103 \u015fi de infrastructur\u0103.&nbsp; De aceea, deficitul de for\u0163\u0103 de munc\u0103 este concentrat \u00een vestul Rom\u00e2niei, nu \u00een Moldova. \u201eAvem deficit de muncitori \u00een toat\u0103 industria produc\u0103toare \u2013 auto, electronic\u0103, telecom, dar \u015fi IT \u2013 practic peste tot. \u00cen acela\u015fi timp, nivelul salarial este reglat de pia\u0163\u0103. Din p\u0103cate, exist\u0103 zone cu cerere mare de lucr\u0103tori dar cu salarii care \u00eencep de la minimul pe economie, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 recrutarea este anevoioas\u0103, iar reten\u0163ia &#8211; dificil\u0103. Muncitorii necalifica\u0163i sunt cel mai greu de g\u0103sit din punctul de vedere al num\u0103rului de lucr\u0103tori solicita\u0163i de\u015fi se intr\u0103 foarte u\u015for pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103\u201c, mai spune Florin Godean de la Adecco.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nPotrivit datelor centralizate de Lugera, pozi\u0163iile pentru care se caut\u0103 cel mai mult candida\u0163i \u00een prezent sunt cele de meseria\u015fi califica\u0163i (sudori, mecanici auto, operatori ma\u015fini\u015fti, stivuitori\u015fti), muncitori necalifica\u0163i, ingineri \u00een produc\u0163ie, speciali\u015fti IT, reprezentan\u0163i v\u00e2nz\u0103ri \u015fi personal \u00een sectorul financiar-contabil.<\/p>\n<p>\n\u201ePentru sudori, \u00een func\u0163ie de tipul de sudur\u0103 executat, salariile nete pot porni de la 1.500 de lei \u015fi pot ajunge p\u00e2n\u0103 la 4.000 de lei. \u00cen cazul operatorilor ma\u015fini\u015fti CNC, salariile sunt cuprinse \u00eentre 1800 \u015fi 2.300 de lei net, diferen\u0163ele fiind date de tehnologiile pe care sunt specializa\u0163i \u015fi de nivelul de experien\u0163\u0103 cerut de angajator. (&#8230;) \u00cen cazul speciali\u015ftilor \u00een IT &#8211; developers -, \u00een func\u0163ie de tehnologii un junior poate c\u00e2\u015ftiga \u00eentre 3.000 \u015fi 6.000 de lei, iar un senior \u00eentre 8.000 \u015fi 15.000 lei\/ lun\u0103\u201c, mai spune Cristina S\u0103vuic\u0103 de la Lugera.<\/p>\n<p>\n600.000 DE ASISTA\u0162I SOCIAL<\/p>\n<p>\nCe solu\u0163ii exist\u0103 pentru a rezolva problema lipsei de candida\u0163i? \u00cen primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 fie aplicat un mix de m\u0103suri care s\u0103 mobilizeze toat\u0103 for\u0163a de munc\u0103 disponibil\u0103. Un set de stimulente financiare, cursuri de formare profesional\u0103 \u015fi alte m\u0103suri administrative pot aduce o parte dintre cei 600.000 de asista\u0163i sociali pe pia\u0163a muncii. \u201eDeficitul de pe pia\u0163a for\u0163ei de munc\u0103 va fi atenuat prin cre\u015fterea salariilor p\u00e2n\u0103 la nivelul Europei de Est. Dar ca s\u0103 cre\u015ftem salariile \u00een mod semnificativ, trebuie s\u0103 devenim tot mai competitivi &#8211; lucru care va dura foarte mult. Sporul de productivitate nu poate fi sustenabil dac\u0103 se \u00eenregistreaz\u0103 doar \u00een domeniul privat, eventual doar \u00een cazul multina\u0163ionalelor. Avem nevoie \u015fi de un stat mai performant, nu doar de companii eficiente\u201c, explic\u0103 Florin Godean.<\/p>\n<p>\nDe asemenea, crearea unei infrastructuri care s\u0103 permit\u0103 investitorilor s\u0103 \u00ee\u015fi extind\u0103 activit\u0103\u0163ile c\u0103tre zonele cu \u015fomaj ridicat ar diminua presiunea \u00een zona de vest \u015fi ar mobiliza mul\u0163i oameni din estul \u0163\u0103rii care acum nu lucreaz\u0103. \u201eTrebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 dac\u0103 din Moldova p\u00e2n\u0103 la grani\u0163\u0103 un TIR face cu o zi mai mult ca din Arad, s\u0103 spunem, acest lucru este luat \u00een calcul de companie, costul unei zile de transport este inclus \u00een pre\u0163. Dar ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dac\u0103 se produce o alunecare de teren sau un accident cu o c\u0103ru\u0163\u0103 r\u0103sturnat\u0103 pe drumul na\u0163ional, iar drumul se blocheaz\u0103? E clar c\u0103 nu te po\u0163i lega la fluxul european de m\u0103rfuri f\u0103r\u0103 o autostrad\u0103 sau c\u0103i ferate care s\u0103 \u00ee\u0163i garanteze, ca produc\u0103tor local, \u00een limite rezonabile, c\u0103 marfa ajunge la ora 8 diminea\u0163a \u00een Bremen, de trei ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. A\u015fa cum au venit investitori \u00een Ardeal, vor veni \u015fi \u00een Moldova dac\u0103 pot trece mun\u0163ii \u00een siguran\u0163\u0103\u201c, mai spune \u015feful Adecco.<\/p>\n<p>\nPe de alt\u0103 parte, firmele s-au adaptat la condi\u0163iile locale \u015fi \u00eencep s\u0103 se descurce singure, iar pe termen lung lucrurile se a\u015faz\u0103 de la sine. \u201eCompaniile vor preg\u0103ti lucr\u0103torii de m\u00e2ine, nu statul\u201c, mai spune Godean. \u015ei, \u00eentr-adev\u0103r, aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 a \u00eenceput deja s\u0103 fie pus\u0103 \u00een practic\u0103. \u00cen cazul Continental, de exemplu, reprezentan\u0163ii companiei s-au axat foarte mult pe programe pentru studen\u0163i, dar \u015fi pe programe de specializare pentru absolven\u0163i. \u201e\u00cen cadrul Continental Entry Training Program asigur\u0103m formare pe parte de software pentru oameni care au cuno\u015ftin\u0163e de baz\u0103, fie pentru c\u0103 au f\u0103cut informatic\u0103 \u00een liceu, fie pentru c\u0103 la finalul unei facult\u0103\u0163i tehnice au ales alt\u0103 meserie \u015fi doresc s\u0103 revin\u0103 la programare\u201c, explic\u0103 Anica Stoica, directorul de personal al grupului. Timp de trei luni, c\u00e2t dureaz\u0103 formarea, candida\u0163ii primesc salariu, iar dac\u0103 la finalul trainingului trec de testele tehnice \u015fi interviuri, sunt angaja\u0163i ca ingineri de software. \u201eNe vom implica \u015fi mai mult \u00een atragerea elevilor c\u0103tre domeniile tehnice, pentru a ne asigur\u0103 c\u0103 vom avea de unde s\u0103 tragem ulterior for\u0163\u0103 de munc\u0103\u201c, afirm\u0103 Anica Stoica.<\/p>\n<p>\nPentru fabricile din \u0163ar\u0103, Continental s-a implicat \u015fi \u00een proiectul \u015fcolii profesionale organizate \u00een parteneriat cu al\u0163i angajatori \u015fi cu autorit\u0103\u0163ile, din 2012 grupul sprijin\u0103 clase \u00een Bra\u015fov, Timi\u015foara, Sibiu, Carei, iar absolven\u0163ii din acele \u015fcoli \u201evor acoperi un mic procent din acest deficit de personal\u201c.<\/p>\n<p>\nAPETIT REDUS PENTRU \u015eCOLILE DE MESERII<\/p>\n<p>\nDoar 20% din tinerii rom\u00e2ni se \u00eenscriu la \u015fcoala profesional\u0103; \u00een Germania, procentul e de 70%. \u00cen opinia lui Alexandru Blemovici de la Schaeffler, problema lipsei de personal se rezolv\u0103 prin orientarea corect\u0103 a tinerilor. Sunt mul\u0163i tineri care nu au luat bacalaureatul \u2013 numai 50.000 anul acesta \u2013 \u015fi se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie \u00een care nu \u015ftiu \u00eencotro s\u0103 se \u00eendrepte, fiindc\u0103 nu au alternativ\u0103.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\n\u201eUnii poate ar fi interesa\u0163i s\u0103 aib\u0103 un job, o meserie. Dar ce \u015fans\u0103 au \u00een clipa de fa\u0163\u0103? Se pot duce undeva s\u0103 fac\u0103 un curs de formare adul\u0163i, care cost\u0103, sau merge la unele finan\u0163ate din fonduri europene. Mai sunt unele cursuri pe care le fac companiile de la care ar avea certitudinea unui loc de munc\u0103. Dar \u015fi aici sunt multe situa\u0163ii nelalocul lor, pentru c\u0103 ajung s\u0103 fac\u0103 un curs de formare pentru o calificare pe care deja o au dac\u0103 au absolvit liceul industrial\u201c, a spus Blemovici. Cu alte cuvinte, dac\u0103 un absolvent de liceu industrial vrea s\u0103 se angajeze \u015fi s\u0103 urmeze un curs de operator de ma\u015fini controlate de calculator la o companie, de exemplu, ar trebui s\u0103 primeasc\u0103 o diplom\u0103 care \u00eei atest\u0103 un anumit nivel de cuno\u015ftin\u0163e. \u00cens\u0103 oficial nu se poate \u00eenregistra o diplom\u0103 a cuiva care a absolvit un astfel de curs cu nivelul 3, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 la absolvirea liceului industrial respectiva persoan\u0103 a primit o diplom\u0103 cu o calificare superioar\u0103, de nivel 4.<\/p>\n<p>\n\u201e\u00cen afar\u0103 de faptul c\u0103 se organizeaz\u0103 cursuri care nu pot fi anun\u0163ate oficial, \u015fi tinerii au o problem\u0103, pentru c\u0103 vin \u00een fabric\u0103, \u00eenva\u0163\u0103 o meserie pentru care deja au o calificare din liceu f\u0103r\u0103 s\u0103 fie pl\u0103ti\u0163i \u00een acea perioad\u0103, \u00een timp ce compania depune un efort foarte mare \u00een preg\u0103tirea unor oameni despre care nu se \u015ftie dac\u0103 vor putea face fa\u0163\u0103. S-a format un cerc vicios, te-ai a\u015ftepta ca orice om care nu are un loc de munc\u0103 s\u0103 vin\u0103 s\u0103 fac\u0103 aceste cursuri. Dar nu este a\u015fa de mare interesul\u201c, explic\u0103 Blemovici. Un grad ridicat de interes vine din partea persoanelor mai \u00een v\u00e2rst\u0103 care \u00ee\u015fi dau seama c\u0103 se plimb\u0103 de la un loc de munc\u0103 la altul, care v\u0103d c\u0103 nu au un viitor \u015fi vor s\u0103 vin\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163e o meserie.<\/p>\n<p>\n\u201e\u00cen Rom\u00e2nia, 20% dintre absolven\u0163ii de clasa a VIII-a se \u00eendreapt\u0103 spre o \u015fcoal\u0103 profesional\u0103. Spre compara\u0163ie, \u00een Germania 70% se duc spre o \u015fcoal\u0103 profesional\u0103, pentru c\u0103 au toate variantele deschise: au un anumit statut, \u00eenva\u0163\u0103 o meserie, au o surs\u0103 de venituri, iar a avea o meserie este un lucru acceptat social. Ulterior, dac\u0103 simt nevoia, angaja\u0163ii se pot \u00eenscrie la bacalaureat, pot urma chiar \u015fi o facultate tehnic\u0103 \u015fi pot ajunge ajunge director de companie pe aceast\u0103 rut\u0103 educa\u0163ional\u0103 profesional\u0103\u201c, adaug\u0103 Blemovici. \u00cen schimb, \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 ideea preconceput\u0103 c\u0103 \u015fcoala profesional\u0103 este pentru copiii cei mai slabi \u015fi chiar ini\u0163iativele private&nbsp; \u2013 cum e \u015fcoala profesional\u0103 Kronstadt, \u00een care s-au implicat 12 companii \u2013 au dificult\u0103\u0163i \u00een a atrage candida\u0163i. Principalele dificult\u0103\u0163i, mai ales la ora\u015f, sunt generate de mentalitatea p\u0103rin\u0163ilor, care au de ales: \u201eDau copilul la \u015fcoala profesional\u0103 s\u0103 m\u0103 fac de r\u00e2s \u00een fa\u0163a tuturor celorlal\u0163i pentru c\u0103 al meu e mai prost sau \u00eel dau la un liceu? \u015ei aleg liceul, pentru c\u0103, dac\u0103 ia sau nu bacul, copilul va primi o diplom\u0103 care atest\u0103 o preg\u0103tire peste nivelul celei ob\u0163inute la \u015fcoala profesional\u0103\u201c, mai spune Blemovici.<\/p>\n<p>\n\u015ei al\u0163i angajatori sus\u0163in este obligatorie implicarea companiilor \u00een educa\u0163ia urm\u0103toarelor genera\u0163ii de angaja\u0163i. \u201eCred c\u0103 viitorul const\u0103 \u00een implicarea companiilor \u00een calificarea \u015fi preg\u0103tirea for\u0163ei de munc\u0103 tinere \u015fi nu numai\u201c, a spus Olga Savaniu, directorul de resurse umane al produc\u0103torului de componente pentru industria aeronautic\u0103 Premium-AEROTEC. Iar directorul de personal din cadrul Continental spune c\u0103 grupul deja se implic\u0103 foarte mult \u00een rela\u0163ia cu universit\u0103\u0163ile \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eei ajute inclusiv \u00een promovarea lor \u00een licee, pentru a atrage cei mai buni viitori studen\u0163i. \u201e\u00cen aceste condi\u0163ii sper\u0103m c\u0103 putem contribui la cre\u015fterea num\u0103rului \u015fi mai ales a calit\u0103\u0163ii studen\u0163ilor din facult\u0103\u0163ile tehnice\u201c, declar\u0103 Anica Stoica de la Continental.<\/p>\n<p>\n\u201eC\u0102P\u015eUNARII\u201c REPATRIA\u0162I, DIN NOU CA SOLU\u0162IE<\/p>\n<p>\nO alt\u0103 solu\u0163ie pentru diminuarea deficitului de candida\u0163i ar putea fi re\u00eentoarcerea \u00een \u0163ar\u0103 a unora dintre cei 3 milioane de rom\u00e2ni care lucreaz\u0103 pe salarii de 4-5 ori mai mari \u00een Occident. \u00cen ce context s-ar putea \u00eentoarce s\u0103 lucreze pe joburile disponibile \u00een \u0163ar\u0103 speciali\u015ftii rom\u00e2ni care au plecat s\u0103 lucreze \u00een str\u0103in\u0103tate? \u201ePedalele pe care trebuie s\u0103 ap\u0103s\u0103m sunt cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii \u015fi a competitivit\u0103\u0163ii Rom\u00e2niei. Trebuie s\u0103 ne concentr\u0103m, \u00een primul r\u00e2nd, pe ce putem face pentru ca rom\u00e2nii care \u00eenc\u0103 sunt \u00een \u0163ar\u0103 s\u0103 nu mai plece cu at\u00e2ta u\u015furin\u0163\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 pentru aceia\u015fi candida\u0163i concur\u0103m cu economii puternice care \u00eent\u00e2mpin\u0103 acelea\u015fi probleme: deficit de speciali\u015fti \u015fi \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei\u201c, adaug\u0103 Cristina S\u0103vuic\u0103 de la Lugera. \u00cen opinia ei, pentru a convinge speciali\u015ftii rom\u00e2ni care au plecat s\u0103 lucreze \u00een str\u0103in\u0103tate s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, cel mai bun argument poate fi doar eficientizarea economic\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\n\u201eC\u0103p\u015funarii\u201c, care au avut ani buni un efect important asupra bugetului \u0163\u0103rii prin prisma sumelor de bani pe care le trimiteau rudelor, nu s-ar \u00eentoarce acas\u0103 neap\u0103rat pentru salarii comparabile cu cele primite \u00een vest, ci dac\u0103 ar avea servicii c\u00e2t de c\u00e2t comparabile cu ceea ce au v\u0103zut \u00een str\u0103in\u0103tate, spun angajatorii. \u201eRom\u00e2nii pleca\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate se vor \u00eentoarce \u00een momentul \u00een care serviciile pe care le ofer\u0103 statul vor ajunge la un nivel normal, nu neap\u0103rat performant, dac\u0103 sunt \u00eendeplinite condi\u0163iile de bun sim\u0163, precum un sistem de s\u0103n\u0103tate decent sau o educa\u0163ie bun\u0103. Condi\u0163iile generale mai bune din Rom\u00e2nia \u00eei aduc \u00eenapoi pe cei pleca\u0163i. E nevoie de voin\u0163\u0103 politic\u0103 \u015fi de mult bun sim\u0163\u201c, spune Florin Godean de la Adecco.<\/p>\n<p>\nTotu\u015fi, o parte dintre rom\u00e2nii care au emigrat pentru studii sau ca urmare a unor promov\u0103ri interna\u0163ionale deja \u00eencep s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103. \u201ePrintre pu\u0163inii speciali\u015fti pe care \u00eei g\u0103sim pe pia\u0163\u0103 sunt \u015fi rom\u00e2nii care revin din str\u0103in\u0103tate; fie c\u0103 \u015fi-au finalizat acolo studii, fie c\u0103 au muncit pentru o vreme \u00een str\u0103in\u0103tate ca parte a unui plan personal de dezvoltare a carierei. \u015ei avem exemple concrete de colegi recruta\u0163i din aceste categorii\u201c, spune Anica Stoica de la Continental.<\/p>\n<p>\nDILEMA IMPORTULUI<\/p>\n<p>\nPentru a atrage investi\u0163ii \u00een Rom\u00e2nia, o solu\u0163ie poate fi aducerea de for\u0163\u0103 de munc\u0103 din alte \u0163\u0103ri: Ucraina \u015fi Republica Moldova sunt surse bune de recrutare, consider\u0103 unii speciali\u015fti. \u015eeful Adecco spune c\u0103 aceasta ar fi o solu\u0163ie de moment, care nu ar avea un efect pozitiv pe termen lung deoarece r\u0103m\u00e2n pe tapet alte probleme, cum sunt cele de infrastructur\u0103, de exemplu.<\/p>\n<p>\n\u201eImigran\u0163ii nu vor fi mai ieftini dec\u00e2t resursa local\u0103. Trebuie s\u0103 atragem imigran\u0163i cu educa\u0163ie care lucreaz\u0103 \u00een industrii cu valoare ridicat\u0103, nu for\u0163\u0103 de munc\u0103 brut\u0103. Ei pot veni din apropierea noastr\u0103 \u2013 Serbia, Moldova, poate chiar Rusia, sau mai de departe, cum ar fi India. Atragerea speciali\u015ftilor care au posturi garantate aici \u015fi salarii peste medie nu face dec\u00e2t s\u0103 p\u0103streze \u015fi s\u0103 aduc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia noi investitori care pl\u0103tesc bine\u201c, arat\u0103 Florin Godean. Aceasta ar fi o situa\u0163ie benefic\u0103 pentru toat\u0103 lumea, pentru c\u0103 nu trebuie s\u0103 se team\u0103 nimeni c\u0103 vor veni aici \u201ezeci de mii de IT-i\u015fti indieni care s\u0103 m\u0103n\u00e2nce p\u00e2inea politehni\u015ftilor\u201c. Rezolvarea pe termen lung a crizei de angaja\u0163i st\u0103 \u00een orientarea strategic\u0103 spre produsele cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare. Companiile \u00ee\u015fi vor permite astfel s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 salarii mai bune, consumul va cre\u015fte, lucru care va antrena cererea pentru servicii \u015fi produse mai sofisticate.<\/p>\n<p>\n\u00cen plus, este posibil ca unii imigran\u0163i s\u0103 aib\u0103 probleme de adaptare \u00een Rom\u00e2nia, cred angajatorii. \u201eImigran\u0163ii ar putea fi o solu\u0163ie, dar dac\u0103 m\u0103 \u00eentreba\u0163i ce prefer, cu siguran\u0163\u0103 v-a\u015f spune c\u0103 prefer repatrierea rom\u00e2nilor \u015fi nu o spun doar din patriotism, ci datorit\u0103 faptului c\u0103 \u00een \u0163\u0103rile non-UE cultura muncii difer\u0103 de cea din UE, iar acest lucru ar putea genera mari probleme\u201c, a ad\u0103ugat Olga Savaniu de la Premium-AEROTEC.<\/p>\n<p>\nALTERNATIVA PARTENERIATULUI<\/p>\n<p>\n\u00cen cazul industriei de IT, unde criza de speciali\u015fti este ad\u00e2nc\u0103 iar salariile ajung la mii de euro pentru angaja\u0163i cu doar c\u00e2\u0163iva ani de experien\u0163\u0103, companiile cer deja de c\u00e2\u0163iva ani cre\u015fterea cifrelor de \u015fcolarizare, pentru a avea un bazin de recrutare mai mare. La r\u00e2ndul lor, reprezentan\u0163ii universit\u0103\u0163ilor care preg\u0103tesc IT-\u015fti sus\u0163in c\u0103, \u00een condi\u0163iile actuale, o cre\u015ftere a capacit\u0103\u0163ii de \u015fcolarizare ar putea conduce la o sc\u0103dere a calit\u0103\u0163ii preg\u0103tirii studen\u0163ilor, un risc pe care nu sunt dispu\u015fi s\u0103 \u015fi-l asume.<\/p>\n<p>\n\u00cen prezent exist\u0103 o criz\u0103 major\u0103 de ingineri pe pia\u0163a for\u0163ei de munc\u0103. Foarte important este c\u0103 pentru angajatori a \u00eenceput s\u0103 conteze \u015fi facultatea absolvit\u0103 de candida\u0163i. Pia\u0163a s-a readaptat \u015fi universit\u0103\u0163ile puternice, mari, au avut de c\u00e2\u015ftigat; tinerii care au venit la ele au venit cu dorin\u0163a de a se preg\u0103ti \u00een domenii care au c\u0103utare, cum este cel al ingineriei\u201c, spune Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii. Anul trecut, adaug\u0103 el, Universitatea Politehnica din Bucure\u015fti a marcat \u201ecel mai bun an pentru admitere din 1989 \u00eencoace\u201c, \u00eenregistr\u00e2nd un num\u0103r mare de candida\u0163i care proveneau din licee foarte bune \u015fi care aveau medii mari. \u201eNoi preg\u0103tim \u00eempreun\u0103 cu companiile tineri pentru meserii care nu exist\u0103. Cine \u015ftia acum 15 &#8211; 20 de ani dezvoltare software, hardware, nanotehnologie sau microelectronic\u0103? Putea cineva s\u0103 anticipeze acest lucru \u015fi s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 oameni pentru aceste tehnologii? Pia\u0163a a dovedit c\u0103 oamenii pe care i-am preg\u0103tit acum 7, 10 sau 15 ani lucreaz\u0103 \u00een aceste domenii \u015fi performeaz\u0103\u201c, arat\u0103 Costoiu.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nColaboarea dintre mediul privat \u015fi cel educa\u0163ional \u00eencepe s\u0103 ia din ce \u00een ce mai mult\u0103 amploare, odat\u0103 ce firmele \u015fi-au dat seama c\u0103 nu exist\u0103 alt\u0103 variant\u0103 pentru a avea viitori angaja\u0163i mai bine preg\u0103ti\u0163i. Rectorul Politehnicii spune c\u0103, \u00een ultimii patru ani, universitatea pe care o conduce a semnat 1.400 de acorduri cu diverse firme (at\u00e2t IMM-uri c\u00e2t \u015fi multina\u0163ional\u0103), iar to\u0163i studen\u0163ii fac, \u00een anul III, un stagiu de practic\u0103. \u201eA crescut angajabilitatea absolven\u0163ilor foarte mult \u015fi am reu\u015fit s\u0103 concepem oferte educa\u0163ionale pentru firme. Ast\u0103zi avem masterate dedicate pentru anumite companii companii, dezvoltate \u00eempreun\u0103 acestea, iar companiile ofer\u0103 burse de studiu \u015fi doteaz\u0103 laboratoarele cu tehnologii noi\u201c, mai spune Mihnea Costoiu.<\/p>\n<p>\nMUL\u0162I, MAI MUL\u0162I IT-I\u015eTI!<\/p>\n<p>\nAnual, facult\u0103\u0163ile de informatic\u0103 livreaz\u0103 c\u00e2te circa 7.000 de absolven\u0163i pe pia\u0163a muncii, \u00eens\u0103 nevoia actual\u0103 este cel pu\u0163in de dou\u0103 ori mai mare. Dac\u0103 cifrele de \u015fcolarizare pentru locurile de la aceste facult\u0103\u0163i s-ar dubla, \u00een trei ani pia\u0163a s-ar putea stabiliza. \u201eSolu\u0163iile pe termen scurt din punctul nostru de vedere sunt pie\u0163ele \u00eenconjur\u0103toare, \u00eendeosebi Ucraina, cu varianta de relocare, dar \u015fi cu varianta de remote, adic\u0103 a speciali\u015ftilor care s\u0103 lucreze de la distan\u0163\u0103. Pe termen mediu, noi avem o campanie de atragere a speciali\u015ftilor \u00een IT str\u0103ini din Marea Britanie \u00een Rom\u00e2nia, \u00een contextul Brexitului. Pe termen lung \u00eens\u0103, sistemul de educa\u0163ie trebuie s\u0103 revizuiasc\u0103 num\u0103rul de locuri la facult\u0103\u0163ile cu profil IT\u201c, mai spune R\u0103zvan Rada.<\/p>\n<p>\nCu 80.000 de salaria\u0163i, IT&#038;C este sectorul care a adus 6% din PIB \u00een 2014, mai mult dec\u00e2t agricultura, domeniu \u00een care lucreaz\u0103 circa 2 milioane de oameni. Directorul HeadHunting IT spune c\u0103, \u00een contextul nevoii acute de speciali\u015fti, pe l\u00e2ng\u0103 cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii de \u015fcolarizare a facult\u0103\u0163ilor de IT, s-ar putea face parteneriate \u015fi cu universit\u0103\u0163ile private pentru cre\u015fterea num\u0103rului de absolven\u0163i. \u201eAu fost \u00eencurajate investi\u0163iile \u00een IT prin facilit\u0103\u0163i fiscale (de exemplu, scutirea impozitului pe venit \u00een cazul programatorilor \u015fi ajutoarele de stat date marilor firme IT \u2013 n.red.), au venit mari juc\u0103tori pe pia\u0163\u0103, dar niciuna dintre aceste m\u0103suri nu s-au corelat cu num\u0103rul de absolven\u0163i disponibili \u00een pia\u0163\u0103\u201c, adaug\u0103 R\u0103zvan Rada.<\/p>\n<p>\nPLUS \u015eI MINUS \u00ceN BALAN\u0162A IMPORTULUI DE ANGAJA\u0162I<\/p>\n<p>\nReducerea taxelor pe salarii care ar putea avea efect majorarea acestora, amenajarea de spa\u0163ii de cazare pentru muncitorii care se relocheaz\u0103 din Moldova \u00een vestul sau \u00een centrul \u0163\u0103rii, transferul unor func\u0163ionari de la stat \u00een privat, precum \u015fi un audit al sistemului de ajutoare sociale sunt alte m\u0103suri care ar mai putea diminua din lipsa de personal. Ce m\u0103suri ar putea lua autorit\u0103\u0163ile pentru a ajuta la rezolvarea marilor probleme din zona de recrutare? O serie de pa\u015fi \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie se fac acum, apreciaz\u0103 Anica Stoica, directorul de personal al Continental, \u015fi d\u0103 ca exemplu c\u0103 activitatea de cercetare-dezvoltare a devenit o prioritate pentru guvern, care a decis ca, de la 1 august 2016, s\u0103 scuteasc\u0103 cercet\u0103torii de la plata impozitului pe venit de 16%; aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 poate ajuta la p\u0103strarea absolven\u0163ilor foarte buni \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n<p>\nCazarea angaja\u0163ilor reloca\u0163i este un alt capitol spinos. \u201eM\u0103surile de amenajare de spa\u0163ii locative ar fi de asemenea foarte binevenite pentru loca\u0163iile de produc\u0163ie, unde relocarea oamenilor este cu mult mai dificil\u0103. Cre\u015fterea cu 10% anual a locurilor cu tax\u0103 la facult\u0103\u0163ile cu profil IT \u015fi sus\u0163inerea elevilor \u00een \u015fcoala profesional\u0103 sunt alte dou\u0103 metode prin care statul poate sprijini\u201c, adaug\u0103 reprezentanta Continental.<\/p>\n<p>\nOrice solu\u0163ie de relaxare a taxelor \u015fi impozitelor care se reg\u0103se\u015fte \u00een cre\u015fterea ofertelor c\u0103tre angaja\u0163i este binevenit\u0103, crede \u015fi Cristina S\u0103vuic\u0103 de la Lugera. Pe termen lung este nevoie de mai mult: distribu\u0163ia uniform\u0103 a investi\u0163iilor la nivelul \u0163\u0103rii \u015fi planificarea strategic\u0103 a sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pentru a sus\u0163ine \u00een mod real nevoile mediului de afaceri.<\/p>\n<p>\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, Florin Godean de la Adecco crede c\u0103 trebuie s\u0103 creasc\u0103 performan\u0163a \u00een cadrul sistemului de stat, care trebuie echilibrat fa\u0163\u0103 de mediul privat. \u201eTrebuie s\u0103 trimitem func\u0163ionarii inutili spre industriile productive. Va cre\u015fte astfel masa celor care produc \u015fi contribuie la buget. \u015ei, \u00een acela\u015fi timp, vor cre\u015fte \u015fi salariile \u00een paralel cu calitatea serviciilor.<br \/>\nAcum lucreaz\u0103 la stat circa 1,2 milioane de persoane. Nu cred c\u0103 dac\u0103 o parte din ace\u015fti angaja\u0163i ajunge \u00een sectorul privat serviciile din sectorul public vor avea de suferit. Dimpotriv\u0103, rezolv\u0103m astfel cel pu\u0163in par\u0163ial lipsa for\u0163ei de munc\u0103 din privat \u015fi reducem costurile \u00een sectorul public\u201c, spune \u015feful Adecco.<\/p>\n<p>\n\u015ei Alexandru Blemovici de la Schaeffler crede c\u0103 \u0163ara poate produce mai mult cu angaja\u0163ii actuali. \u201eCu toate c\u0103 jum\u0103tate din for\u0163a de munc\u0103 a Rom\u00e2niei lucreaz\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, cealalt\u0103 jum\u0103tate, adic\u0103 4-5 milioane de oameni care lucreaz\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, este suficient\u0103 pentru a ajuta economia s\u0103 mearg\u0103 mai bine. Numai c\u0103 mi-e team\u0103 c\u0103 o bun\u0103 parte din for\u0163a de munc\u0103 viitoare e gre\u015fit orientat\u0103 \u015fi se pierde.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Deficitul de candida\u0163i din centrul \u015fi din vestul \u0163\u0103rii i-a for\u0163at pe angajatori s\u0103 ofere pachete salariale la care \u00een urm\u0103 cu cinci ani nici nu s-ar fi g\u00e2ndit. Angajatorul occidental, care prefer\u0103 s\u0103 duc\u0103 rom\u00e2nii peste hotare, este \u00een continuare cel mai mare du\u015fman al pie\u0163ei muncii din Rom\u00e2nia. Perspectivele devin \u00eengrijor\u0103toare, cel pu\u0163in [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[192,8614,10017,201,246,411,22518,7367,80,98],"class_list":["post-135951","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-angajati","tag-angajatori","tag-candidati","tag-companii","tag-crestere","tag-deficit","tag-foame","tag-forta-de-munca","tag-refuz","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135951","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=135951"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135951\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=135951"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=135951"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=135951"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}