{"id":13562,"date":"2009-05-12T22:00:00","date_gmt":"2009-05-12T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13562"},"modified":"2026-04-02T13:42:57","modified_gmt":"2026-04-02T13:42:57","slug":"ultra-pro-aproape-de-faliment","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13562","title":{"rendered":"Ultra Pro, aproape de faliment?"},"content":{"rendered":"<p>\n&nbsp;<\/p>\n<div>\nPovestea K Tech Electronics, compania din spatele magazinelor Ultra Pro Computers, se apropie periculos de tare de un final nefericit. Pe vremuri unul dintre cele mai importante branduri de retail IT din Romania, alaturi de Flamingo, Depozitul de Calculatoare sau Best Distribution, Ultra Pro Computers a crescut intr-o perioada cand comertul cu calculatoare era inca la inceput si a fost singurul care si-a pastrat de-a lungul timpului aproape intacta filozofia initiala de business &#8211; magazine de suprafata mica specializate pe produse IT. Acum, compania trece prin cele mai dificile momente din ultimii aproape 14 ani tocmai din cauza aceastei filozofii.<\/div>\n<div>\n&nbsp;<\/div>\n<div>\nPrincipala problema a K Tech in acest moment o reprezinta datoriile neachitate la banci si furnizori care, potrivit unei surse apropiate companiei, au depasit 15 milioane de euro. K Tech a ajuns astfel in incapacitate de plata atat din lipsa lichiditatilor, cat si din cauza vanzarilor in scadere abrupta in ultima perioada &#8211; potrivit aceleiasi surse, afacerile companiei au inregistrat o crestere usoara anul trecut, pana la aproape 80 de milioane de euro, din care in jur de 1-2% a fost pierdere neta, dar in primele luni din 2009 scaderea a fost chiar mai mare de 50% comparativ cu perioada similara din anul precedent. Trebuie luate in calcul insa si cheltuielile lunare ale companiei, de aproximativ un milion de euro, din care doar 10% cu personalul, restul fiind directionate catre chirii si stocuri, ceea ce a contribuit la amanarea treptata a platilor si la acumularea datoriilor.<\/div>\n<div>\n&nbsp;<\/div>\n<div>\nMai bine de doua treimi din cele 15 milioane de euro inseamna creditele bancare contractate de K Tech Electronics pentru dezvoltarea afacerii si garantate cu stocuri si cu proprietati imobiliare care intre timp si-au pierdut mult din valoare, pe fondul declinului economic.<\/div>\n<div>\n<br \/>\nIntarzierile de plata cu mai mult de 30 de zile au facut ca UniCredit Tiriac, unde compania sotilor Fughina are o datorie de 7 milioane de euro, impreuna cu alte sase banci &#8211; Citibank, Alpha Bank, Banca Transilvania, BCR, Banca Romaneasca si BRD &#8211; sa treaca la executarea silita a K Tech Electronics. Bancile au castigat dreptul de a pune sechestru pe depozitele companiei de retail IT &#8211; unul situat in parcul Key Logistic Center, iar celalalt in sediul central al companiei din complexul APACA -, putand folosi stocurile evaluate la aproximativ 5 milioane de euro pentru a-si recupera o parte din creante. Mare parte a stocurilor din depozitul central au fost vandute la inceputul lunii trecute catre Flamingo (informatie pe marginea careia oficialii companiei au refuzat sa faca vreun comentariu), la o valoare inferioara decat cea reala a produselor, sustine o sursa apropiata companiei, insa procesul a fost sistat atunci cand K Tech Electronics a contestat executarea silita, punand astfel in asteptare planurile celor sapte banci.<\/div>\n<div>\n&nbsp;<\/div>\n<div>\nDatoriile bancare nu sunt insa singura problema a lantului de retail IT. Alte peste 5 milioane de euro pe care compania sotilor Fughina nu le-a achitat la timp ar trebui sa ajunga in buzunarele furnizorilor de produse si de utilitati. O parte dintre acestia au inceput deja sa solicite in instanta somatii de plata sau intrarea in insolventa a K Tech, un exemplu recent fiind Tornado Sistems, unul dintre cei mai mari distribuitori de produse IT&#038;C din Romania. \u201cDatoria pe care o avem de recuperat de mai bine de sase luni nu este foarte mare, de ordinul zecilor de mii de euro, insa pana acum nu am reusit sa ne intelegem pe cale amiabila\u201d, justifica John Cusa, directorul executiv al distribuitorului, dosarul depus la inceputul saptamanii trecute la Tribunalul Constanta.<\/div>\n<div>\n&nbsp;<\/div>\n<div>\nIn situatia Tornado sunt zeci de companii, dar deocamdata putine au atacat K Tech Electronics in instanta. Gigaset Communications Austria, companie apartinand Siemens AG, care distribuie printre altele telefoane fixe, a deschis saptamana trecuta procedura de insolventa impotriva K Tech. Dosare pe numele companiei au mai fost depuse in ultima perioada de MB Distribution, Proca, Scop Computers sau Media Direction, iar actionarii au datorii care se apropie de 100.000 de euro si la IPA, compania ce detine cladirea de birouri din Calea Floreasca, unde sotii Fughina au inchiriat multa vreme 1.100 de metri patrati pentru sediul K Tech. Somatia de plata a fost aprobata de Judecatoria Constanta in a doua jumatate a lunii aprilie. \u201cExista insa furnizori care au de recuperat datorii de ordinul sutelor de mii de euro de la K Tech. Cand si acesti distribuitori vor merge in instanta in incercarea de a evita acumularea propriilor datorii, cu greu va mai fi cale de intors\u201d, a declarat pentru BUSINESS Magazin o sursa din interiorul companiei de retail IT.<\/div>\n<div>\n&nbsp;<\/div>\n<div>\nRealitatea este ca multe firme se confrunta acum cu dificultati financiare si ajung chiar sa nu mai aiba lichiditati pentru a-si achita datoriile, in conditiile in care piata de produse IT a intrat in declin inca din ultimul trimestru al anului trecut. Odata ajunsa in stare de insolventa, indiferent daca din decizia proprie sau la cererea creditorilor, o firma este supusa unui proces minutios de evaluare, incheiat fie cu reorganizarea activitatii, fie cu lichidarea. Reorganizarea ar putea fi solutia salvatoare, implicand modificarea structurii companiei, separarea sau vanzarea unor linii de business, renegocierea contractelor financiare si comerciale, reducerea personalului sau reorganizarea organigramelor.<\/p>\n<p>Romeo Cosma, avocat: <a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/cover-story\/ultra-faliment.html?7266;4351656&#038;p=2\" target=\"_blank\">\u201cCele mai frecvente cauze pentru care o companie ajunge in insolventa sunt previzionarea gresita a afacerii, greselile de management sau activitatea frauduloasa a administratorilor\u201d<\/a><\/p>\n<p>Teo Paduraru, fondatorul Best Computers: <a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/cover-story\/ultra-faliment.html?7266;4351656&#038;p=3\" target=\"_blank\">\u201cCred ca retailerii platesc acum si nesabuinta cu care deschideau pana in 2005 magazin dupa magazin\u201d<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/cover-story\/ultra-faliment.html?7266;4351656&#038;p=4\" target=\"_blank\">Adrian Furnica, Depozitul de Calculatoare: \u201cCompetitia a ramas acum intre noi si jucatorii locali\u201d<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/cover-story\/ultra-faliment.html?7266;4351656&#038;p=5\" target=\"_blank\">Bogdan Socol, SigmaNET: \u201cAm mentinut o pozitie ferma in raport cu cele mai mici preturi\u201d<\/a><br \/>\n&nbsp;<\/div>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<div>&ldquo;Intr-un asemenea proces exista trei piloni: reducerea costurilor, restructurarea finantarilor care poate implica inclusiv gasirea unor noi surse de lichiditati, fie prin refinantare, fie prin aport de capital din partea actionarilor, fie prin vanzarea unui procent din companie, si schimbarea modelului de business&rdquo;, apreciaza Adrian Sarbu, senior consultant in cadrul companiei de consultanta Roland Berger, specializat in IT si telecom. Acest plan este formulat in cadrul procedurii de insolventa deja deschise, ceea ce inseamna ca pe parcursul conturarii sale, dobanzile si penalitatile pentru intarzierea de plata inceteaza sa mai creasca, procesele de executare silita sunt suspendate, iar recuperarea creantelor se face fara costuri suplimentare pentru debitor. Dar si aceasta reorganizare poate fi o sabie cu doua taisuri, intrucat compania risca sa intampine probleme cu increderea clientilor sau cu pastrarea echipei manageriale care sa se ocupe de operatiuni pe parcursul procesului de restructurare. De la K Tech Electronics au plecat deja Adrian Dogaru, directorul executiv, si Catalin Butolo, directorul de marketing. &ldquo;Planul de reorganizare poate fi stabilit pe o perioada de cel mult trei ani, care poate fi extinsa legal cu inca un an daca este nevoie. Primii doi ani sunt insa suficienti pentru a stabili daca exista sanse de reusita, desi in mare masura esecul apare inca din primul an&rdquo;, spune Romeo Cosma, managing partner in cadrul firmei de avocatura Cosma &#038; Associates.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Falimentul este doar o ultima instanta, cand creditorul opteaza pentru lichidarea activelor debitorului pentru a-si recupera banii, iar acesta din urma este eliminat de pe piata, spune Andreea Deli, partener in cadrul Deli &#038; Hliboceanu, casa de avocatura specializata in litigii, insolventa si reorganizari. &ldquo;Drumul dintre insolventa si faliment este destul de lung, dar aproximativ 60% dintre companiile care au inregistrat in trecut dificultati financiare de asemenea magnitudine au esuat in faliment&rdquo;, apreciaza Deli, adaugand ca in mai putin de 30% dintre cazurile de insolventa a fost acceptat un plan de reorganizare, iar rata de succes in situatia din urma a fost mai mica de 4%. Robert Rosu, avocat asociat al Tuca, Zbarcea &#038; Asociatii si coordonator al TZA Insolventa, este de parere ca procentul este chiar mai mic, luand in calcul statisticile din ultimii ani ale Uniunii Nationale a Lichidatorilor din Romania, care releva ca in mai putin de 10% dintre cazurile de insolventa declarate de instantele de judecata a fost acceptat un plan de reorganizare. &ldquo;Numai 1,5% dintre aceste companii au finalizat cu succes reorganizarea, reusind sa se reintegreze in circuitul economic&rdquo;, spune Rosu.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Deocamdata, K Tech Electronics n-a ajuns in asemenea situatie, insa problemele financiare ale companiei s-au reflectat inclusiv asupra lantului de magazine si numarului de angajati, rezultatul fiind diminuarea drastica a ambelor. Daca la inceputul lunii aprilie, compania inca numara peste 40 de magazine, dupa ce din luna decembrie fusesera inchise 13 dintre ele, conform informatiilor disponibile pe site-ul Ultra Pro Computers, in ultima luna au fost inchise majoritatea magazinelor, Targoviste, Constanta, Deva, Iasi, Cluj sau Sibiu fiind doar cateva exemple. Mai multe surse din piata sustin ca din reteaua Ultra Pro Computers, care atinsese un varf de 84 de magazine inaintea inceperii procesului de reorganizare, in urma cu doi ani, au mai ramas in jur de 20-25% dintre unitati. O parte dintre numerele de telefon ale magazinelor din tara nu mai exista, iar la altele nu mai raspunde nimeni.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>In mod inevitabil, inchiderea de magazine s-a tradus in diminuarea personalului &#8211; pentru fiecare magazin inchis au fost disponibilizati cei in jur de cinci oameni de vanzari, plus inca unul care se ocupa de service. Concomitent, divizia de service, unde erau odata peste 50 de angajati, a fost restransa cu aproape 90%, iar in sediul central au fost facute disponibilizari pana acolo incat in departamente precum cel de aprovizionare sau logistica a ramas doar un singur om. In total, din 750 de angajati, cati avea compania anul trecut, acum au ramas mai putin de 150, potrivit unei surse apropiate K Tech Electronics.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Singura explicatie plauzibila pentru situatia in care a ajuns compania condusa de Alina si Cristian Fughina este managementul, avand in vedere ca despre cei doi fondatori se spune ca sunt buni manageri atat timp cat coordoneaza o afacere mica; in ultimii ani, nivelul lor de implicare in companie s-a diminuat foarte mult. Alina si Cristian Fughina nu au putut fi contactati pentru realizarea acestui articol.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Din interiorul companiei, primele semne ale problemelor au inceput sa se vada inca de la finalul anului trecut, cand solutia adoptata de conducere pentru a oferi bancilor garantii suplimentare pentru credite a fost cresterea stocurilor, chiar daca perspectivele de crestere a vanzarilor erau slabe si astfel s-au acumulat datorii la furnizori. &ldquo;Cele mai frecvente cauze pentru care o companie ajunge in insolventa sunt previzionarea gresita a afacerii, greselile de management sau, in anumite cazuri, activitatea frauduloasa a administratorilor&rdquo;, explica Romeo Cosma, managing partner in cadrul firmei de avocatura Cosma &#038; Associates. Sau, asa cum spune Andreea Deli, de vina poate fi uneori atitudinea actionarilor care renunta sa mai lupte pentru a-si salva compania, in conditiile in care creditorii sunt ostili si greu de convins sa voteze planul de reorganizare.<\/p>\n<p>Teo Paduraru, fondatorul Best Computers: <a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/cover-story\/ultra-faliment.html?7266;4351656&#038;p=3\" target=\"_blank\">&ldquo;Cred ca retailerii platesc acum si nesabuinta cu care deschideau pana in 2005 magazin dupa magazin&rdquo;<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/cover-story\/ultra-faliment.html?7266;4351656&#038;p=4\" target=\"_blank\">Adrian Furnica, Depozitul de Calculatoare: &ldquo;Competitia a ramas acum intre noi si jucatorii locali&rdquo;<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/cover-story\/ultra-faliment.html?7266;4351656&#038;p=5\" target=\"_blank\">Bogdan Socol, SigmaNET: &ldquo;Am mentinut o pozitie ferma in raport cu cele mai mici preturi&rdquo;<\/a><\/div>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<div>Cazul K Tech Electronics nu este singular. &ldquo;Numai in ultima luna, numarul procedurilor deschise in dosare aflate pe rolul Tribunalului Bucuresti a inregistrat o crestere cu peste 20% fata de perioada similara din 2008&rdquo;, estimeaza Robert Rosu. Multe companii au ajuns in ultimele luni in situatia in care garantiile oferite bancilor, in cea mai mare parte bunuri imobiliare, nu mai acopera valoarea finantarii. Cazurile de executare silita sunt totusi destul de rare. &ldquo;Asistam in prezent la o reeducare a mentalitatii de business in materia recuperarii creantelor, tot mai multi dintre creditori intelegand ca executarea silita a unei garantii prezinta un risc major de neindestulare a creantelor&rdquo;, sustine Andrea Deli. Solutia ar fi deci negocierea si cautarea de alternative, asa incat debitorul sa-si mentina afacerea si sa produca in continuare lichiditati.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Privita in ansamblu, situatia in care se afla acum K Tech Electronics isi gaseste justificare in declinul general al pietei de comert IT, evaluata anul trecut la aproximativ 250 de milioane de euro, potrivit mai multor specialisti. &ldquo;Scaderea pietei a fost de 30% in ultimul trimestru al anului trecut si tot atat la inceputul lui 2009. De crestere nu se mai poate pune problema, retailul IT urmand sa incheie acest an cu un minus de 15-20%&rdquo;, spune Adrian Sarbu de la Roland Berger. Iar scaderea se va simti atat in cazul magazinelor supradimensionate fata de nevoia pietei, cat si la magazinele independente, fara o strategie bine pusa la punct pentru acest an.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Pe de alta parte, problemele K Tech isi au intr-o mai mare masura originea in modelul de business al magazinelor specializate in IT, model perpetuat de actionarii companiei chiar si dupa ce principalii competitori si-au schimbat strategia de-a lungul ultimilor ani. &ldquo;In mod clar, piata de acum nu mai seamana absolut deloc cu ceea ce exista in &lsquo;95, cand a aparut primul magazin Flamingo&rdquo;, isi aminteste Marius Ghenea, unul dintre fondatorii Flamingo. Modelul era simplu: o companie importa produsele IT, le distribuie si le vinde totodata, castigand intreaga marja dintre pretul de cumparare si cel de vanzare.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Flamingo a pornit initial de la distributie de produse IT, insa compania s-a consacrat pe piata si prin retail. Primul magazin deschis in Bucuresti, pe Soseaua Panduri, a fost un reper de baza pe harta comertului cu produse IT. &ldquo;Era primul magazin care aborda cu adevarat un public larg, in conditiile in care pana atunci, magazinele IT erau mai degraba o <anticamera> pentru vanzarile adresate companiilor, in majoritate de stat&rdquo;, spune Ghenea. Flamingo a separat distributia de retail si a inceput sa se extinda in tara, deschizand in 1996 primul magazin din provincie, la Craiova, si ajungand la inceputul lui 2000 la o retea de aproximativ 25 de magazine. Intre timp, comportamentul consumatorilor s-a schimbat: daca pana in 2000 priveau computerul ca pe un echipament special ce trebuia cumparat cu mare efort de selectie, PC-ul si produsele IT in general au devenit niste bunuri de consum ca oricare altele, laolalta cu televizoarele. &ldquo;Cam atunci a inceput sa migreze comertul IT catre cel de electronice si electrocasnice. Flanco a fost unul dintre promotorii vanzarilor de computere in magazine de electrocasnice, dar si in cele generaliste, in hipermarketuri&rdquo;, afirma Marius Ghenea.<\/anticamera><\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Pana la momentul achizitiei Flanco, in 2006, Flamingo a ramas un comerciant specializat pe IT, cu usoare tendinte catre electronice. Tranzactia a fost justificata prin incercarea companiei de a se adapta pe o piata unde isi faceau tot mai mult loc vanzatorii traditionali de electrocasnice, de genul Altex sau Domo, care priveau IT-ul ca pe un mijloc de a-si extinde activitatea de baza si a-si creste incasarile. Integrarea electrocasnicelor in magazinele de IT si invers, a produselor de tehnologie informatica in magazinele mari generaliste, a marcat un prim moment cand K Tech sau Depozitul de Calculatoare au inceput sa simta ca piata nu le mai apartine, cum se intampla in anii &lsquo;90. &ldquo;Viitorul acestor comercianti specializati a fost pus in pericol si de explozia hipermarketurilor, care au integrat produsele IT in oferta lor&rdquo;, aminteste si Teo Paduraru, fondatorul Best Computers, aflat acum la a doua afacere proprie, Kingwich.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Best Computers a avut o abordare usor diferita fata de ceilalti trei competitori. Antreprenorul a pornit la drum cu 500 de dolari imprumutati, intr-o perioada cand barierele de intrare pe piata erau inca foarte mici, dar in loc sa mizeze pe un brand &ldquo;al casei&rdquo;, cum se intampla la K Tech Electronics sau Flamingo, Best Computers vindea in magazine de suprafata mica toate brandurile. &ldquo;Ritmul de dezvoltare era cu totul altul &#8211; noi deschideam doua magazine pe an, iar competitorii zece&rdquo;, spune fondatorul Best Computers, care considera ca problemele actuale ale comerciantilor IT isi gasesc explicatie si in extinderea puternica si intr-o oarecare masura haotica, unele lanturi ajungand chiar si la 4-5 magazine intr-un singur oras. &ldquo;Cred ca retailerii platesc acum si nesabuinta cu care deschideau pana in 2005 magazin dupa magazin.&rdquo;<\/p>\n<p>Romeo Cosma, avocat:  <a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/cover-story\/ultra-faliment.html?7266;4351656&#038;p=2\" target=\"_blank\">&ldquo;Cele mai frecvente cauze pentru care o companie ajunge in insolventa sunt previzionarea gresita a afacerii, greselile de management sau activitatea frauduloasa a administratorilor&rdquo;<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/cover-story\/ultra-faliment.html?7266;4351656&#038;p=4\" target=\"_blank\">Adrian Furnica, Depozitul de Calculatoare: &ldquo;Competitia a ramas acum intre noi si jucatorii locali&rdquo;<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/cover-story\/ultra-faliment.html?7266;4351656&#038;p=5\" target=\"_blank\">Bogdan Socol, SigmaNET: &ldquo;Am mentinut o pozitie ferma in raport cu cele mai mici preturi&rdquo;<\/a><\/div>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<div>Paduraru a mizat insa pe o nisa slab reprezentata, jocurile, fiind la vremea respectiva cel mai mare comerciant de jocuri si console, produse ce aveau sa devina unul dintre cele mai mari motoare de crestere ale vanzarilor de computere. In 2005, Teo Paduraru a decis sa-si vanda afacerea catre grupul RTC, pe de-o parte din cauza concurentei hipermarketurilor, pe de alta parte pentru ca magazinele specializate pe IT nu mai puteau fi la fel de competitive. &ldquo;Am vandut in cel mai bun moment. Mai departe nu as fi putut dezvolta compania singur, iar RTC avea nevoie de componenta IT pentru Diverta&rdquo;, spune antreprenorul. Lantul de librarii a inceput sa se preocupe de IT odata cu achizitia Best Computers, care a fost integrat in Diverta sub conceptul de magazin in magazin. Acum, putine din magazinele retelei detinute de Octavian Radu mai amintesc de existenta brandul Best, insa vanzarea de IT ramane in continuare o componenta importanta, reprezentand 15% din afacerile RTC.<\/div>\n<div>In aceste conditii, K Tech Electronics si Depozitul de Calculatoare au ramas singurele retele independente.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>&ldquo;Modelul traditional de retail specializat de IT nu s-a adaptat conditiilor actuale ale pietei. Pe masura ce computerul a devenit un produs ca oricare altul, a disparut avantajul competitiv al magazinelor de suprafata mica specializate pe IT&rdquo;, observa Ghenea, in opinia caruia, mai ales in perspectiva crizei, solutia cea mai buna ar fi fost desfiintarea retelei de magazine limitate la produsele IT. In restul Europei, retelele specializate au fost deja scoase din circuit, in cea mai mare parte, de magazinele generaliste de suprafata mare. Insa din felia comerciantilor specializati pe IT au muscat si magazinele online, de genul eMag sau PCFun, iar urmatoarea perioada se anunta tot mai favorabila. Magazinele virtuale sunt in acest moment cel mai putin afectate de diminuarea consumului si continua sa se mentina pe crestere, piata comertului online din Romania inregistrand in primul trimestru al anului 2009 o crestere de 50% fata de perioada similara a anului precedent. &ldquo;Dinamica magazinelor online, mai ales acum, in conditii de criza, sugereaza ca solutia corecta pentru retailul IT este comertul pe internet&rdquo;, mai spune omul de afaceri.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Nici Depozitul de Calculatoare nu se afla acum intr-o pozitie prea buna. Cifra de afaceri inregistrata anul trecut, de aproximativ 40-42 de milioane de euro, a fost sub obiectivele initiale si in scadere fata de nivelul de 48 de milioane de euro atins in 2007. Pentru a compensa diminuarea vanzarilor, compania a traversat o restructurare destul de agresiva, pornind cu inchiderea a 12 magazine si cu relocarea mai multor unitati din cauza chiriilor foarte mari, asa incat reteaua numara acum 71 de magazine, fata de 105 anul trecut. Totodata, costurile cu chiriile au fost diminuate cu 30%, iar Depozitul de Calculatoare a renuntat la 40% din forta de munca, ajungand de la 710 angajati anul trecut la aproximativ 420. &ldquo;Prioritatea este acum supravegherea atenta a cheltuielilor, asa incat firma sa se mentina sanatoasa din punct de vedere financiar&rdquo;, declara Adrian Furnica, directorul executiv al Romsoft, compania care opereaza lantul de magazine.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Din perspectiva problemelor K Tech Electronics, Depozitul de Calculatoare se afla acum in avantaj. &ldquo;Competitia a ramas acum intre noi si jucatorii locali, care s-ar putea retrage foarte repede din piata, iar afacerile se vor redistribui catre companiile sanatoase&rdquo;, spune Furnica.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Din punctul de vedere al lui Teo Paduraru, magazinele specializate in IT, asa cum sunt acum, nu mai au un viitor solid. &ldquo;Solutiile ar fi sa vanda, sa se reorienteze sau sa devina din nou mici si sa o ia de la capat, de asta data orientandu-se pe nise&rdquo;, este de parere Paduraru. Pe magazinele de mica suprafata pariaza acum si Marius Ghenea cand priveste spre retailul specializat de IT, conchizand ca singurele care mai pot rezista sunt afacerile de familie cu magazine de proximitate.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Probleme sunt insa si in ograda comerciantilor independenti care au unul-doua magazine. Terra Soft, de exemplu, companie din judetul Dambovita detinuta de doi oameni de afaceri, Ovidiu Brezan si Liviu Stoica, care vinde produse IT inca din 1998 intr-un singur magazin, dar si GSM in 40 de spatii comerciale, a inregistrat o scadere de peste 50% a vanzarilor de IT in prima parte a acestui an, conform estimarilor lui Costel Cruceru, directorul diviziei de profil. &ldquo;Anul trecut, afacerile s-au ridicat la aproape 500.000 de euro, dar speram sa avem de castigat anul acesta chiar si in conditii de criza, mai ales pe fondul inchiderii Ultra Pro Computers si Flamingo&rdquo;, sustine Cruceru, care mizeaza in 2009 pe serviciile de consultanta, mentenanta si service.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Nici One IT, companie cu doua magazine IT, unul stradal in Baia Mare si unul in Polus Center din Cluj-Napoca, nu a mers prea bine in acest inceput de an, desi 2008 a fost incheiat cu afaceri de un milion de euro, in crestere usoara fata de anul precedent. &ldquo;Fata de inceputul anului trecut, scaderea vanzarilor este de aproximativ 60%, insa la distributie diminuarea este mai temperata, de cel mult 20%&rdquo;, spune Nicolae Ontiu, directorul companiei. Intr-o situatie mai buna se afla si Beta N Computers, firma care a inceput sa comercializeze echipamente IT in 1996 in Bucuresti. Aici, scaderea vanzarilor a fost de numai 10%, Nicolae Nedelcu, directorul companiei, justificand prin faptul ca Beta N Computers nu se mai concentreaza inca de anul trecut pe IT, ci s-a orientat catre servicii integrate.<\/p>\n<p>Romeo Cosma, avocat:  <a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/cover-story\/ultra-faliment.html?7266;4351656&#038;p=2\" target=\"_blank\">&ldquo;Cele mai frecvente cauze pentru care o companie ajunge in insolventa sunt previzionarea gresita a afacerii, greselile de management sau activitatea frauduloasa a administratorilor&rdquo;<\/a><\/p>\n<p>Teo Paduraru, fondatorul Best Computers: <a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/cover-story\/ultra-faliment.html?7266;4351656&#038;p=3\" target=\"_blank\">&ldquo;Cred ca retailerii platesc acum si nesabuinta cu care deschideau pana in 2005 magazin dupa magazin&rdquo;<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/cover-story\/ultra-faliment.html?7266;4351656&#038;p=5\" target=\"_blank\">Bogdan Socol, SigmaNET: &ldquo;Am mentinut o pozitie ferma in raport cu cele mai mici preturi&rdquo;<\/a><\/div>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<div>SigmaNET este unul dintre putinele exemple de magazine mici specializate care au inceput acest an cu vanzari in crestere usoara raportat la perioada similara din 2008. &ldquo;Anul trecut am vandut de doua milioane de euro si am reusit sa inregistram profit, pentru ca am mentinut o pozitie ferma in raport cu cele mai mici preturi&rdquo;, afirma Bogdan Socol, directorul general al SigmaNET, explicand ca au fost competitori care au disparut pentru ca au mizat pe o marja de profit exagerat de mica, de 0,2-0,3%, si n-au mai putut sa-si sustina dezvoltarea afacerii. In ce priveste 2009, Socol se arata destul de optimist, asteptand vanzari si profit in crestere comparabila cu cea de anul trecut si un plus de 70% al cotei de piata.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>In conditiile scaderii generale a pietei, Bogdan Socol considera ca au sanse de supravietuire doar doua modele de comert cu IT: unul specializat pe o anumita nisa, poate chiar exclusivist, iar celalalt de tip supermarket. In formatul actual, lanturile mari de retail specializate pe IT se confrunta cu problema costurilor ridicate care se reflecta in pret, adaosul comercial ajungand chiar si la 25% pe anumite game de produse, in timp ce in cazul magazinelor mai mici sau al celor online, marja este de cel mult 10%.<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<div>Conditiile economice dificile vor continua sa afecteze companiile din domeniu, in urmatoarea perioada fiind de asteptat si in cazul multor magazine mici sa ajunga in prag de faliment sau sa fie preluate de competitori mai mari. &ldquo;Numarul magazinelor specializate in IT s-a diminuat in ultima perioada, atat ca urmare a disparitiei jucatorilor mici, cat si a redimensionarii cu pana la 40% a retelelor mari specializate pe IT&rdquo;, spune Adrian Sarbu de la Roland Berger. Cert este ca perspectiva esecului unor companii din industrie, cum este si cazul K Tech Electronics, este pentru cei ramasi pe piata &#8211; si care lupta la randul lor cu criza &#8211; o gura de aer, pentru ca acestia au sanse de a atrage clientii primelor. &ldquo;Pana la urma, in 2009 este vorba despre supravietuire&rdquo;, conchide Bogdan Socol.\u00a0<\/div>\n<div>\u00a0<\/div>\n<hr \/>\n<div><a target=\"_self\" href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;4351628\">Pasii catre faliment<\/a><\/div>\n<div><a target=\"_self\" href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;4351570\">Afaceri \u00e1 la Fughina<\/a><\/div>\n<div><a target=\"_self\" href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;4351506\">K Tech in instanta<\/a><\/div>\n<div><a target=\"_self\" href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;4351438\">Migratia online<\/a><\/div>\n<div><a target=\"_self\" href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;4351431\">Se strang randurile<\/a><\/div>\n<p>\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>In urma cu zece ani, Ultra Pro Computers era un nume important in comertul IT din Romania. Soarta companiei detinute de Alina si Cristian Fughina pare sa atarne insa acum de un fir de ata: toate semnele duc cu gandul la o restructurare dura sau chiar la disparitia de pe piata.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,4139],"tags":[12143,12144,7664,193,399,7452],"class_list":["post-13562","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-it","tag-comert-it","tag-cristian-fughina","tag-faliment","tag-it","tag-retail","tag-ultra-pro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13562","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13562"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13562\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33991,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13562\/revisions\/33991"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13562"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13562"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13562"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}