{"id":13525,"date":"2009-05-05T22:00:00","date_gmt":"2009-05-05T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13525"},"modified":"2026-04-02T13:41:48","modified_gmt":"2026-04-02T13:41:48","slug":"noua-ordine-a-economiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13525","title":{"rendered":"Noua ordine a economiei"},"content":{"rendered":"

\u00a0<\/p>\n

In noaptea de Inviere, Augustine Kochurampil, directorul general al ArcelorMittal Galati, a mers la Catedrala Episcopala din oras, unde a slujit Prea Sfintia Sa Casian, Episcopul Dunarii de Jos. S-a intalnit acolo cu muncitorii care tocmai terminasera greva si au ascultat impreuna, pe langa slujba, o rugaciune pentru salvarea combinatului. La Galati, peste 12.000 de angajati asteapta de la Augustine Kochurampil variante pentru a nu ramane someri in acest an, iar managerul a decis dupa Paste sa abordeze planul B de criza si a luat cateva masuri pentru ca lucrurile sa se pastreze pe linia de plutire. “Nu ne asteptam ca lucrurile sa revina la cum au fost anul trecut mai devreme de doi-trei ani, dar speram intr-o imbunatatire a cererii in a doua jumatate a anului. Deocamdata, desi nu avem nevoie de 11.700 de oameni pentru a lucra la 40% din capacitate, am cautat variante pentru a rezista”, spune Augustine Kochurampil.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Planul managerului, de a lucra exclusiv pe cerere (si nu pe stoc), de a inchide uzina cocso-chimica, de a cere angajatilor sa isi ia prin rotatie cate zece zile de concediu de odihna si cate cinci zile de somaj tehnic, trebuie vazut in contextul strategiei europene a grupului ArcelorMittal, care a decis sa inchida 14 furnale din cele 25, cate erau in Europa, dar si sa inchida complet combinate precum cele de la Florange (Franta) sau Liege (Belgia). Inceputul de an a fost concludent pentru problemele ArcelorMittal, care a anuntat saptamana trecuta o pierdere la nivel international de 1,1 miliarde de dolari pentru primul trimestru. Oficialii grupului, citati de Wall Street Journal, cred insa ca in a doua parte a anului pretul otelului ar putea creste din nou.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Sunt de 30 de ani in domeniul otelului si nu am vazut niciodata o asemenea scadere a pretului si a cererii de otel”, comenteaza Kochurampil, care a restructurat in cei 30 de ani de cariera un combinat falimentar din Germania, un altul care lucra exclusiv pe bartere neperformante din Kazahstan, dar si un combinat din Polonia unde a avut de-a face cu cele mai dificile greve.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Criza actuala, care a atins toate sectoarele economiei, a fost un test dur pentru metalurgie in general si pentru ArcelorMittal Galati in special; combinatul lucreaza acum la 40% din capacitate, fara sanse prea mari de revenire pentru restul anului. Totusi, lui Kochurampil aceasta i se pare a fi limita de jos a scaderii de pe piata otelului, astfel incat, in cel mai pesimist scenariu, ArcelorMittal Galati va lucra la 40% din capacitate pana la sfarsitul anului, caz in care somajul tehnic asumat prin rotatie de angajati va fi prelungit la 10, 15 sau 20 de zile. “Ne mai temem doar pana la sfarsitul lunii iunie, cand vom sti ce va urma pentru restul anului, iar daca nu va fi in regula in iunie, ne temem si pentru 2010, dar putem rezista, fiind parte a unui grup puternic”, estimeaza Augustine Kochurampil. “In doi ani insa, economia probabil isi va reveni si nu mi-o imaginez consumand doar 40% din otelul pe care il consuma in 2007.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Scaderea afacerilor combinatului de la Galati, care au avut anul trecut o pondere de mai bine de 1% din PIB, va fi probabil cea mai mare scadere cu care se va confrunta in acest an vreuna dintre marile companii din Romania. Este vorba despre firmele din top 10 dupa cifra de afaceri, top care cuprinde in special nume din zona petrolului, a telecomunicatiilor si a comertului, la care se adauga industria metalurgica si auto.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Codrut Pascu, director al biroului local al casei de consultanta strategica Roland Berger, crede ca pe ansamblul top 10, cele mai afectate vor fi in acest an ArcelorMittal, Dacia, Petrom si Rompetrol, iar cele mai putin afectate vor fi companiile din comert. Prin “afectat”, consultantul intelege in special diminuarea cifrei de afaceri din cauza scaderii generalizate a pietelor, dar si pierderea de profitabilitate. Cei mai mari jucatori din economia Romaniei iau in calcul reduceri cu doua cifre ale afacerilor: Petrom vorbeste despre un minus de 33% in 2009, Rompetrol Rafinare de 50%, Rompetrol Downstream ar putea scadea cu peste 20%, ArcelorMittal s-a resemnat deja cu o posibila reducere de 60%, iar Lukoil Romania estimeaza un minus de 30% (pentru rafinaria Petrotel Lukoil, chiar in jur de 40-45%).<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Daca stalpii industriei din Romania se asteapta la injumatatirea afacerilor (cu exceptia Automobile Dacia, a carei sansa sunt vanzarile in virtutea unor programe bazate pe sustinere de stat), mai norocoase ar putea fi companiile din zona de telecom si comert, care ar putea avea parte de o scadere mai moderata sau, in unele cazuri, chiar de cresteri ce ar putea modifica ierarhia topului in acest an. “Cred ca, in conditii de stagnare sau declin pentru celelalte companii, cea mai spectaculoasa urcare va fi posibila din partea unor operatori de retail, precum Carrefour, pe fondul extinderii retelei si al unor scaderi nu foarte masive in segmentul de retail alimentar”, spune Codrut Pascu. In viziunea lui, grupul Metro ar ramane intre primele trei in clasament, iar Carrefour ar intra direct pe locul al saptelea.<\/p>\n

Mariana Gheorghe, Petrom: "De la jumatatea anului trecut am vazut cum banii se reduc, astfel ca am revizuit bugetul si am inceput prioritizarea"<\/a><\/p>\n

Cosmin Cocean, Rompetrol: “Tot ce a contat a fost ca noi am avut un plan; intr-o perioada de criza conteaza sa stii incotro te indrepti"<\/a><\/p>\n

Daniel Weissman, TASC Strategic Consulting: "Este de asteptat ca Orange si Vodafone sa faca eforturi de a-si intari baza de clienti"<\/a>
\n\u00a0<\/div>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Plasarea atat de buna a Carrefour sau rezistenta Metro nu se explica insa prin faptul ca ar exista resurse pentru cresterea consumului, ci pentru ca scaderea industriei este mult mai mare. Carrefour Romania a raportat prima dinamica negativa a vanzarilor in cele 11 hipermarketuri mai vechi de un an ale retelei, de 5% dupa primul trimestru, comparativ cu primele trei luni din 2008. Grupul francez este activ pe piata romaneasca din 2001. Anul trecut, aceleasi 11 magazine avusesera o crestere a vanzarilor de 6,5%. In total insa, incluzand efectul extinderii retelei de hipermarketuri si integrarea supermarketurilor Artima, vanzarile Carrefour Romania au crescut cu aproape 7% in primele trei luni. In cazul Metro Cash & Carry, cea mai mare retea din comertul romanesc, primul declin in vanzari a fost resimtit in 2008, compania vorbind despre o diminuare de circa 6% a cifrei de afaceri in euro, comparativ cu anul anterior.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Analistii chestionati de BUSINESS Magazin pentru acest articol sunt de acord ca scaderea cea mai mare in clasament o vor avea firmele din metalurgie si industria petrolului. “Sectorul metalurgiei este foarte afectat de reducerea drastica a cererii, a comenzilor pe plan mondial, precum si de scaderea preturilor medii, iar sectorul petrolier va fi afectat atat de pretul titeiului, cat si de situatia din constructii si din transport, care afecteaza dramatic vanzarile en-gros ale companiilor de petrol”, spune Codrut Pascu.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Potrivit lui Pascu, dupa patru ani in top cinci, ArcelorMittal ar putea ajunge acum pe locul al zecelea sau ar putea chiar iesi din top 10. Afacerile ArcelorMittal pentru acest an s-ar putea micsora cu aproximativ un miliard de euro fata de anul 2008, cand au insemnat 1,8 miliarde de euro. “Am simtit ca afacerile au inceput sa scada inca din trimestrul al patrulea al anului trecut: productia din octombrie a fost relativ in parametri, dar noiembrie si decembrie au fost foarte rele, cu scaderi ale productiei de peste 30%”, declara Augustine Kochurampil pentru BUSINESS Magazin.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In afara de plecarea anticipata in somaj a aproximativ 2.000 de oameni, impactul pierderii de viteza a combinatului se resimte deja dur la Galati, unde peste o treime din afaceri depind direct de evolutia fostului Sidex, conform unor estimari anterioare ale municipalitatii. Augustine Kochurampil spune ca a renuntat deja la toti subcontractorii, inclusiv la subcontractarile pentru investitiile pe care ArcelorMittal ar fi trebuit sa le faca in acest an, programate la 100 de milioane de euro. Dintre acestea, conform lui Kochurampil, vor fi facute doar investitiile de mediu.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pe aceeasi cale incearca si Petrom sa taie din cheltuieli in acest an. Pentru 2009, planul de investitii al OMV ar fi trebuit sa fie de 1,5 miliarde de euro, conform schemei facute de Wolfgang Ruttenstorfer in 2005, cand a prognozat ca in cinci ani, dupa investitii de 4,5 miliarde de euro, “Petrom va fi o companie nou-nouta”. “Criza a amanat acest plan al OMV cu doi-trei ani”, declara pentru BUSINESS Magazin Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom. Bugetul Petrom pentru 2009 arata o scadere de aproximativ 1,8 miliarde de euro, de la 4,53 de miliarde in 2008 la 2,7 miliarde anul acesta.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“In primii trei-patru ani de la privatizare, Petrom a fost rasfatata: avea atat resurse din majorarea de capital, din veniturile proprii, cat si linii de creditare pentru orice ar fi avut nevoie. De la jumatatea anului trecut am vazut cum banii se reduc, astfel ca am revizuit bugetul si am inceput prioritizarea”, explica Mariana Gheorghe. Nu a gasit foarte multe solutii: vanzarea unor active secundare (cum ar fi Arpechim, distributia de gaze, moteluri si terenuri, carora insa scaderea pietei le-a mai redus valoarea), taierea unor costuri tehnice sau protectia cash-flow-ului prin hedging.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Acestea n-au fost insa de ajuns, mai ales ca vanzarile din retail au scazut cu circa 20% in primele luni din 2009. Petrom a apelat la imprumuturi de la BERD, actionarul sau minoritar, de la care a primit deja 300 de milioane de euro si va mai lua inca un imprumut in perioada urmatoare. Cu aceste resurse, Mariana Gheorghe estimeaza ca investitiile Petrom ar putea atinge 1 miliard de euro in acest an: “Ar trebui ca jumatate din acesti bani sa mearga in productie si explorare, iar restul in gaz, rafinare, centrala electrica si marketing”. Marian Dinu, directorul casei de avocatura DLA Piper si fost director juridic al Petrom, care asista imprumuturile BERD pentru compania petroliera, spune ca Petrom are acum ca prioritate centrala electrica de la Ploiesti: “Ei nu stau prea bine cu finantarile bancare, iar imprumuturile de la BERD sunt o solutie perfecta pentru a putea termina aceasta centrala, foarte importanta pentru ei”. In ce priveste cresterea productiei de petrol, Mariana Gheorghe crede ca nivelul prognozat pentru acest an nu va putea fi atins: “Avand in vedere situatia cash-flow-ului, productia ar putea fi mai mica fata de cea din 2008” – mai exact, de 4,4 milioane de tone, in scadere de la 4,54 milioane de tone anul trecut. Desi anticipeaza o scadere a cifrei de afaceri cu o treime fata de 2008, compania asteapta totusi un profit net usor in crestere, de la 271 la 275 mil. euro.<\/p>\n

Cosmin Cocean, Rompetrol: “Tot ce a contat a fost ca noi am avut un plan; intr-o perioada de criza conteaza sa stii incotro te indrepti"<\/a><\/p>\n

Daniel Weissman, TASC Strategic Consulting: "Este de asteptat ca Orange si Vodafone sa faca eforturi de a-si intari baza de clienti"<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

De fapt, pe fondul unor afaceri mai prudente si al investitiilor mai mici, unele companii din industrie estimeaza o profitabilitate chiar mai buna decat anul trecut (privita ca procent din cifra de afaceri). Codrut Pascu spune ca in cazul companiilor petroliere, marja de profit va depinde foarte mult de evolutia pretului barilului de petrol, iar companiile care estimeaza profituri se gandesc la un baril revenit in jurul valorii de 60-80 de dolari.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Constantin Tampiza, directorul general al Lukoil, vorbeste de caderi cu 25-30% ale vanzarilor, chiar mai mari de atat pentru Petrotel Lukoil, rafinaria grupului rusesc in Romania. Cea mai mare scadere bugetata de o companie petroliera este insa cea a Rompetrol Rafinare, care estimeaza un minus de 50%. Oficialii firmei au explicat odata cu prezentarea bugetului ca rezultatul acesta va veni in special din scaderea marjelor de rafinare, nu din faptul ca se va rafina mai putin. Cu afaceri mai modeste, Petromidia spera insa la o reducere de aproape cinci ori a pierderilor, care anul trecut au depasit 130 mil. euro.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Desi bugetul este mai mic decat se astepta piata, Cosmin Cocean, business unit manager pentru rafinare al Rompetrol, sustine ca Rompetrol a fost oricum in criza din 2001 incoace: “Tot ce a contat a fost ca noi am avut un plan; intr-o perioada de criza conteaza sa stii incotro te indrepti, indiferent de turatia cu care mergi”. Cocean considera deci ca strategia adoptata de grup in urma cu trei ani ii va ajuta si acum: “Noi am gandit in urma cu trei ani un plan de actiune cu marje mici pentru perioada 2010-2011, pe care acum il putem aplica mai devreme”. Ar mai fi ceva: actionarul majoritar KazMunaiGaz are asteptari pe termen destul de lung de la Rompetrol, iar Cocean crede ca depasirea incertitudinii de acum, precum si specularea oportunitatilor ce ar putea aparea vor permite companiei sa se incadreze in aceste asteptari. Bugetul companiei prevede in acest an investitii de 50 de milioane de dolari (42 de milioane de euro), in special pentru trecerea anul viitor la standardul Euro 6, precum si pentru repozitionarea rafinariei Vega si a diviziei de petrochimie Rompetrol Petrochemicals.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Revenind in planul general al economiei, singura companie din industrie care pare sa se fi salvat in 2009 este Dacia, aceeasi care sfarsise anul trecut cu previziuni sumbre, dupa sistari repetate ale productiei. Anul trecut, principalul constructor local de automobile si-a majorat afacerile cu peste 10% in lei, pana la 7,6 miliarde de lei (2,07 miliarde de euro), insa profitul aproape s-a injumatatit, la 222 de milioane de lei (60 de milioane de euro), din cauza grevei de trei saptamani de la inceputul anului, a opririlor de productie din toamna din cauza crizei si a concurentei reprezentate de importurile masive de masini uzate din Europa de Vest. “In trimestrul patru, cand timp de 40 de zile muncitorii au fost trimisi acasa si platiti cu 85% din salariu, Dacia a fost pe pierdere. Nu ai cum sa faci profit cand nu produci, dar platesti angajatii”, a declarat Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia. Cele 40 de zile din 2008 in care Dacia si-a intrerupt productia datorita scaderii cererii au adus pierderi de peste 5,5 mil. euro, potrivit estimarilor BUSINESS Magazin.\u00a0\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Perspectiva s-a inseninat insa pentru 2009, in conditiile in care programele de tip “Rabla” initiate de guvernele din Europa de Vest, ca si de cel din Romania, vor cere uzinei de la Pitesti cresterea productiei de la 1.200 la 1.340 de masini pe zi incepand de la jumatatea lui iunie. Din total, aproape 75% vor fi modelele Sandero si Logan MCV, care se bucura de vanzari bune pe pietele vest-europene. Daca acest volum ar fi pastrat pana la finele anului, productia totala ar fi de aproape 230.000 de masini, usor sub nivelul de 242.000 de anul trecut.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Este posibil ca anul acesta cifra de afaceri a Automobile Dacia sa nu mai atinga pragul de 2 miliarde de euro, daca avem in vedere si cererea in scadere pentru colectiile CKD (masini construite la Pitesti, dar asamblate in alte centre ale Renault). Provocarea pentru grupul de la Pitesti va fi insa anul 2010, cand nu se stie daca vor mai exista programe “Rabla” care sa contracareze declinul cererii de pe piata auto.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Deocamdata insa, Dacia are sanse sa-si pastreze pozitia in clasamentul celor mai mari companii din Romania, iar acelasi lucru ar urma sa se intample, conform analistilor, si cu cei doi operatori din telefonia mobila. Telecomunicatiile erau vazute la inceputul anului ca unul dintre domeniile cele mai ferite de criza, cu estimari de scadere a afacerilor de 5%, cel mult 10%. Primele rezultate raportate pentru primul trimestru de o companie din telecom, Orange, arata insa o scadere de 14% a afacerilor. Codrut Pascu explica rezultatul prin scaderea in segmentul clientilor de business: unele companii mici si mijlocii au disparut sau vor disparea, altele incearca sa-si micsoreze costurile, inclusiv cu telecomunicatiile. Analistul crede insa ca si segmentul clientilor individuali va avea de suferit, mai ales in categoria de jos a pietei din punct de vedere valoric, de exemplu pentru cardurile preplatite. Pe de alta parte, seful biroului Roland Berger crede ca marjele de profit se vor micsora usor, in conditiile concurentei de tarife dintre operatori, menita sa consolideze si sa creasca baza de clienti.<\/p>\n

Mariana Gheorghe, Petrom: "De la jumatatea anului trecut am vazut cum banii se reduc, astfel ca am revizuit bugetul si am inceput prioritizarea"<\/a><\/p>\n

Daniel Weissman, TASC Strategic Consulting: "Este de asteptat ca Orange si Vodafone sa faca eforturi de a-si intari baza de clienti"<\/a><\/div>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Daniel Weissman, managing partner al casei de consultanta TASC Strategic Consulting pentru Romania si Europa Centrala si de Est, arata ca Orange si Vodafone au dominat piata telefoniei mobile, cu peste 90% din abonati, mai multi ani la rand, dar au pierdut recent cota de piata (estimarile recente arata ca operatorii detin acum 80% din piata, restul fiind cucerita de Cosmote si mai nou de DigiMobil, divizia de telefonie mobila a grupului RCS&RDS), iar la aceasta tendinta contribuie si introducerea portabilitatii numerelor de telefon, din toamna anului trecut. “Este de asteptat deci ca Orange si Vodafone sa faca eforturi de a-si intari baza de clienti prin oferirea unor servicii cat mai complexe”, anticipeaza Weismann. “Vor face multe eforturi in acest sens, mai ales in conditiile in care ambii vor sa foloseasca pe plan intern 2009 si 2010 pentru optimizare de costuri si import de know-how de la companii conexe.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In privinta profiturilor, Codrut Pascu aminteste ca operatorii din telecom au avut marje sanatoase de profit in ultimii ani, numai ca intensificarea concurentei este o etapa normala in procesul de maturizare a pietei, mai ales dupa ce la capitolul serviciilor de baza lucrurile s-au incheiat, odata ce penetrarea telefoniei mobile a ajuns la aproximativ 130% din populatie. Prin urmare, avem de-a face cu un fenomen care oricum ar fi existat si in absenta crizei, “pe care toti operatorii si l-au asumat si pentru care s-au pregatit din timp”. Schimbarile posibile de acum incolo pe aceasta piata ar putea veni mai curand din afara top 10, este de parere Pascu: “S-ar putea sa vedem un comportament diferit al Cosmote anul acesta, care a atins deja un anumit stadiu de dezvoltare a bazei de clienti”. Cosmote a terminat anul trecut cu 5,89 milioane de clienti, fata de 3,9 milioane la sfarsitul lui 2007, si-a dublat veniturile si a redus pierderea neta cu 40%.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Profitul, dupa cum recunosc marile companii, este un obiectiv secundar in 2009, in primul rand pentru ca putini spera sa il poata si realiza, in al doilea rand pentru ca un an ca acesta aduce alt gen de oportunitati; teoria spune ca este un moment bun pentru castigarea de cota de piata si pentru dezvoltarea cu costuri mai mici. E adevarat ca pentru cele mai multe dintre companiile de top din Romania, criza va insemna in primul rand o intoarcere la nivelul de afaceri din 2005-2006, o stergere a ultimilor ani de crestere. Raman insa investitiile facute, piata mai matura si, mai ales, experienta care va putea fi folosita in anii de dupa criza.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n
Minus 4 miliarde €<\/a><\/div>\n
De patru ori minus<\/a><\/div>\n
Cum stam cu increderea<\/a><\/div>\n
Un nou inceput<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

2009 va fi pentru economie primul an de declin, dupa opt ani de crestere neintrerupta. Ceea ce s-a intamplat in primele trei luni confirma ca la nivelul celor mai mari companii, coloana vertebrala a economiei, afacerile au scazut pe linie, iar de departe cel mai grav afectate au fost companiile din industrie. Daca luam in considerare propriile lor estimari pentru anul acesta, firmele din top 10 ar putea pierde, in ansamblu, un business de peste 4 miliarde de euro.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530,698],"tags":[11421,12090,7585,474,7326,9338],"class_list":["post-13525","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","category-cover-story","tag-criza-economica","tag-declin-economic","tag-estimari","tag-industrie","tag-profitabilitate","tag-prognoze"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13525","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13525"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13525\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33961,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13525\/revisions\/33961"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13525"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13525"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13525"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}