{"id":13503,"date":"2009-05-03T19:00:00","date_gmt":"2009-05-03T19:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13503"},"modified":"2026-04-02T13:41:15","modified_gmt":"2026-04-02T13:41:15","slug":"trei-beri-moldovenesti-lupta-cu-multinationalele-cine-castiga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13503","title":{"rendered":"Trei beri moldovenesti lupta cu multinationalele. Cine castiga?"},"content":{"rendered":"<p>Martens. Bermas. Albrau. Galati, Suceava, Onesti. Cei mai mici trei producatori de bere din Romania nu sunt neaparat ultimii independenti din domeniu &#8211; tot fara legatura cu gigantii multinationali este si afacerea cu bere a fratilor Ioan si Viorel Micula, proprietarii European Food &#038; Drinks, cel mai mare grup alimentar local, dar si Romaqua, producatorul apei Borsec, recent intrat pe piata berii cu brandul Albacher. Ce au insa in comun cei trei mici producatori, toti concentrati in zona Moldovei, este faptul ca sunt lipsiti de capacitati mari de productie, de marci cunoscute la nivel national sau de promovare, intr-o piata dominata din ce in ce mai autoritar de cei mai mari producatori de bere la nivel mondial. Heineken, InBev sau Ursus Breweries au cumparat, rand pe rand, producatorii locali, iar vanzarea Bere Azuga de la inceputul acestui an a incheiat seria tranzactiilor importante din domeniu.<\/p>\n<p>&ldquo;Restul nici nu mai conteaza pentru ca au cote de piata foarte mici si capacitati reduse de productie&rdquo;, spune Gheorghe Grec, unul dintre fostii actionari ai Bere Mures, care crede ca doar factorul imobiliar poate sa mai trezeasca vreun interes pentru preluarea unuia dintre cei trei producatori. Martens Galati, Bermas Suceava si Albrau Onesti sunt prezenti in zona lor de productie cu branduri putin consacrate si capacitati de productie de circa 200.000 de hectolitri (spre comparatie, Heineken, liderul pietei, are o capacitate tehnica de 7,7 milioane de hectolitri, dintre care 1,6 milioane de hectolitri preluati odata cu Bere Mures). Intr-un cuvant, le lipseste exact ceea ce cauta o multinationala atunci cand se uita dupa achizitii pe o piata locala &#8211; capacitate de productie importanta si marca puternica. &ldquo;Producatorii ramasi independenti nu au vreo marca puternica si cei mari au deja suficienta capacitate de productie in Romania&rdquo;, crede Shachar Shaine, presedintele United Romanian Breweries Bereprod, producatorul marcii Tuborg, adaugand ca multinationala pe care o reprezinta nu a fost si nici nu este interesata de vreo achizitie. <\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5850\/4262429\/2\/extern-mare.jpg\" target=\"_blank\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" height=\"62\" width=\"269\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5850\/4262429\/3\/extern-mic.jpg?width=269&#038;height=62\" alt=\"\" \/><\/a><\/p>\n<p>Cei trei mici producatori nici nu s-au prea gandit la acest colac de salvare: Vasile Joanta, directorul producatorului galatean Martens, spune ca, desi nu a primit oferte de preluare pana acum, ci doar &ldquo;intrebari pe diverse cai, de explorare si atat&rdquo;, el se declara totusi deschis unor astfel de discutii pe viitor. &ldquo;Nu ne-am pus inca problema evaluarii companiei in vederea vanzarii, dar nici nu o excludem, cel putin teoretic&rdquo;, declara Joanta, care nu vede noi tranzactii pe piata berii, afirmand ca nu se mai cumpara capacitati de productie. Rezervat in a face astfel de declaratii este si Constantin Gatej, directorul general al Bermas Suceava, care nu a dorit sa comenteze pe marginea acestui subiect la solicitarea BUSINESS Magazin, precizand doar ca &ldquo;firma noastra nu se afla intr-o situatie disperata care sa presupuna cautarea unor solutii de supravietuire&rdquo;. <\/p>\n<p>Posibilitatile pentru noi miscari de concentrare pe piata berii sunt cu atat mai limitate cu cat criza ii va face pe marii producatori sa-si revizuiasca in scadere planurile de productie pentru anul acesta, dupa cum declara Gheorghe Grec. Primele semne au fost date deja de anul trecut, cand piata a crescut in volum cu doar 4,1% (fata de 2007, cand a raportat o crestere aproape dubla), pana la 20,2 milioane de hectolitri, adica echivalentul a 1,6-1,7 miliarde de euro ca valoare, potrivit estimarilor Asociatiei Berarii Romaniei, din care fac parte Heineken, InBev, Ursus Breweries, URBB si Romaqua. Un roman a baut, in medie, 93 de litri de bere anul trecut, ceea ce ne claseaza din acest punct de vedere printre primele zece tari europene. <\/p>\n<p>&ldquo;Romanii nu prea au bani sa cumpere bere scumpa, mai ales acum, asa ca vor cauta si mai mult bere la PET&rdquo;, spune Vifor Versescu, directorul general al Patronatului Societatilor Independente Producatoare de Bere din Romania (PSIPBR), motiv pentru care multinationalele se vor axa si ele pe segmentul acesta, care pana acum a fost in mod traditional &ldquo;terenul&rdquo; producatorilor locali. Anul trecut, investitiile din Romania ale celor patru multinationale membre ale Asociatiei Berarii Romaniei au ajuns la 210 mil. euro. Altfel spus, de la intrarea lor in tara si pana anul acesta, investitiile totale ale multinationalelor s-au cifrat la peste 950 mil. euro, fara a lua in calcul si achizitia Bere Mures de catre Heineken pentru 150 mil. euro, conform datelor asociatiei profesionale a berarilor.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>In cazul micilor producatori de bere, nu se poate vorbi despre investitii de milioane de euro, ci doar despre profituri reinvestite permanent pentru a se mentine pe linia de plutire. &ldquo;Micii producatori de bere nu au retete de distributie dezvoltate, vand la nivel local si lucreaza cu un profit extrem de mic&rdquo;, apreciaza Gheorghe Grec, care crede ca doar cei care se pot autofinanta si au tehnologii avansate vor putea sa reziste pe piata. <\/p>\n<p>Preturile practicate de independenti sunt printre cele mai mici de pe piata &#8211; statisticile arata ca un litru de bere fabricat de un producator local a costat anul trecut in medie doi lei, pe cand pretul mediu practicat de multinationale a fost de 2,9-3,3 lei. Puterea mica de a investi va atrage dupa sine falimentul, cei mai expusi riscului de a disparea fiind societatile cu tehnologie clasica si retete traditionale. O reteta de fabricatie traditionala poate insemna un &ldquo;plus&rdquo; de savoare pentru produs, dar tehnologia depasita reprezinta cel mai adesea un gol in bugetul micilor producatori. In ultimii ani, desi cu motoarele reduse, micii producatori au inceput un proces de modernizare pentru marirea capacitatilor de productie, incurajati fiind de conditiile de creditare mai laxe si de cresterea consumului. Un astfel de proiect a fost initiat de Albrau Onesti care a inceput in 2006 o investitie de 25 mil. euro prin care sa creasca productia de la 80.000 de hectolitri la 800.000 de hectolitri.<\/p>\n<p>Tot acum trei ani, Martens a inceput modernizarea fabricii de la Galati, investitia cifrandu-se pana la sfarsitul anului trecut la peste cinci milioane de euro. &ldquo;Intrucat in ultimii ani am investit relativ mult in fabrica, anul acesta vom continua doar sa intervenim in punctele unde se va dovedi necesar pentru a reduce consumurile, in special cele de energie electrica si termica&rdquo;, spune Joanta. Masurile vor veni ca o urmare a celor deja luate anul trecut, cand, &ldquo;pe fondul cresterii &lt;normale&gt; a costurilor in special cu utilitatile si forta de munca&rdquo;, au fost inchise instalatiile vechi de 20 de ani, mari consumatoare de energie, chiar cu pretul ingustarii capacitatii intr-o sectie-cheie si anume fermentarea. <\/p>\n<p>Reversul medaliei este reducerea cu 35% a consumului de energie, dar si concedierea unor angajati &#8211; &ldquo;in special, personal cu contracte de munca pe durata determinata&rdquo;. Anunturile cu privire la disponibilizari sunt inca timide, dar cei peste 1.000 de angajati care lucreaza in aceste companii ar putea fi afectati de conjunctura economica nefavorabila, pe o piata in curs de consolidare si fara sprijinul unei companii-mama. In acest context, Versescu nu ii vede deloc bine pe cei trei berari moldoveni. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Patru multinationale puternice, doi locali care disputa un important loc langa podium si restul. Este descrierea pe scurt a pietei berii la inceputul unui sezon care s-ar putea anunta foarte complicat pentru cei din urma.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7228],"tags":[12056,12055,7213,12054,6278,474,12053],"class_list":["post-13503","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-industrie","tag-albacher","tag-albrau","tag-bere","tag-bermas","tag-fmcg","tag-industrie","tag-martens"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13503","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13503"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13503\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33940,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13503\/revisions\/33940"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13503"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13503"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13503"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}