{"id":134711,"date":"2016-06-27T06:40:00","date_gmt":"2016-06-27T06:40:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=134711"},"modified":"2016-06-27T06:40:00","modified_gmt":"2016-06-27T06:40:00","slug":"profesorul-roman-de-la-stanford-care-a-colaborat-cu-doi-laureati-ai-premiului-nobel-pentru-economie-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=134711","title":{"rendered":"Profesorul rom\u00e2n de la Stanford care a colaborat cu doi laurea\u0163i ai premiului Nobel pentru economie"},"content":{"rendered":"<p>\n\u201eMul\u0163i dintre colegii mei actuali \u015fi-au dorit \u00eentr\u2011adev\u0103r dintotdeauna o carier\u0103 academic\u0103, \u00eentr-o form\u0103 sau alta. Eu nu am fost at\u00e2t de hot\u0103r\u00e2t, poate \u015fi pentru c\u0103 ar fi fost dificil s\u0103 \u00eemi doresc ceva ce nu \u015ftiam c\u0103 exist\u0103\u201c, spune Alex Nichifor, care a absolvit \u00een 2005 Cibernetica la ASE.<\/p>\n<p>\nEl m\u0103rturise\u015fte c\u0103 a descoperit cercetarea, a\u015fa cum este ea \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een universit\u0103\u0163ile de top din occident, destul de t\u00e2rziu. \u00cen primul an de master a ob\u0163inut o burs\u0103 \u00een Fran\u0163a, pe vremea c\u00e2nd era \u00eenc\u0103 oarecum dificil s\u0103 studiezi \u00een str\u0103in\u0103tate. \u201eAm avut \u015fansa s\u0103 ajung la Universitatea din Toulouse, unde Jean-Charles Rochet \u015fi Jean Tirole (laureatul premiului Nobel pentru economie \u00een 2014) puseser\u0103 bazele unui departament extraordinar.\u201c Concuren\u0163a cu ceilal\u0163i studen\u0163i era acerb\u0103, \u00eens\u0103 era foarte motivat s\u0103 reu\u015feasc\u0103 \u015fi, \u00een contrast cu via\u0163a sa de student din Rom\u00e2nia, unde \u00een paralel cu \u015fcoala a fost fie angajat, fie a \u00eencercat antreprenoriatul, singura preocupare a fost studiul; \u00een 2007 a ob\u0163inut diploma de master.<\/p>\n<p>\n\u201eLa \u00eenceput a fost mai dificil \u015fi am avut momente \u00een care nu am fost convins c\u0103 am f\u0103cut alegerea potrivit\u0103: noua mea ocupa\u0163ie nu doar c\u0103 era nepl\u0103tit\u0103, ci \u00een plus se dovedea a fi \u015fi surprinz\u0103tor de dificil\u0103. Ulterior \u00eens\u0103, rezultatele s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it.\u201c A ajuns s\u0103 \u00eei cunoasc\u0103 mai bine pe unii profesori \u015fi \u00een paralel a \u00eenceput s\u0103 aib\u0103 acces la proiectele lor de cercetare \u015fi s\u0103 predea seminarii studen\u0163ilor din anii mai mici. Mediul academic p\u0103rea s\u0103 i se potriveasc\u0103, a\u015fa c\u0103 a decis s\u0103 continue cu un doctorat, la Universitatea din Maastricht, \u00een Olanda. \u201e\u00cen timpul doctoratului am vizitat pentru trei luni Harvard Business School (HBS), unde am fost g\u0103zduit de Alvin Roth, colaureat al premiului Nobel pentru economie \u00een 2012, \u00eempreun\u0103 cu Lloyd Shapley.\u201c Specifice mediului academic sunt deopotriv\u0103 c\u0103l\u0103toriile, descoperirea de locuri noi \u015fi oamenii extraordinar de inteligen\u0163i, proiectele ambi\u0163ioase, discu\u0163iile bazate pe argumente tehnice, dar \u015fi programul de lucru flexibil. A\u015fa c\u0103 dup\u0103 terminarea doctoratului a devenit profesor asistent la Universitatea din St. Andrews, Sco\u0163ia, \u00een septembrie 2011.<\/p>\n<p>\nDup\u0103 vizita la Harvard, \u00een timpul doctoratului, Alex Nichifor a p\u0103strat leg\u0103tura cu Alvin E. Roth, care s-a mutat la Stanford \u015fi l-a invitat s\u0103 petreac\u0103 un an (2014-2015) \u00een cadrul grupului de Market Design de acolo. \u201eAcademia la v\u00e2rf este un mediu colaborativ \u015fi inclusiv, \u00eens\u0103 de multe ori proiectele nu sunt predefinite. Deseori e pur \u015fi simplu important ca un grup de oameni cu interese comune \u015fi abilit\u0103\u0163i complementare s\u0103 fie \u00een acela\u015fi loc, s\u0103 aib\u0103 timpul necesar s\u0103 schimbe idei, iar proiectele noi se nasc abia ulterior: s\u0103 g\u0103se\u015fti \u00eentreb\u0103ri interesante \u015fi relevante face parte din provocare.\u201c<\/p>\n<p>\n\u00cen timpul vizitei la Stanford, rom\u00e2nul a reu\u015fit s\u0103 finalizeze primele versiuni ale unor proiecte \u00eencepute cu mai bine de trei ani \u00eenainte. \u00cen ultima carte publicat\u0103 de Alvin E. Roth, \u201eCine, ce prime\u015fte \u015fi de ce?\u201c, acesta \u00eei mul\u0163ume\u015fte rom\u00e2nului. Despre aceast\u0103 lucrare, Alex Nichifor spune c\u0103 este prima adresat\u0103 publicului larg, un proiect care prezint\u0103 cu umor \u015fi la un nivel foarte accesibil un sumar al ultimilor aproximativ 40 de ani de cercetare \u00een \u201ematching theory\u201c prin prisma aplica\u0163iilor de succes din acest domeniu, bazele multora dintre aceste aplica\u0163ii (cum ar fi pia\u0163a admiterilor la \u015fcoal\u0103, pia\u0163a ob\u0163inerii primului loc de munc\u0103 dup\u0103 absolvire pentru unele specializ\u0103ri, ori pie\u0163e neobi\u015fnuite, \u00een care nu exist\u0103 pre\u0163uri, cum ar fi pia\u0163a care faciliteaz\u0103 schimbul de organe) fiind puse chiar de american \u00eempreun\u0103 cu colaboratorii s\u0103i. \u201eLucr\u00e2nd \u00een acela\u015fi domeniu \u015fi fiind la Stanford, am avut \u015fansa de a citi o prim\u0103 versiune a manuscrisului acestei c\u0103r\u0163i \u015fi am avut o serie de discu\u0163ii pe marginea acestuia cu Al, \u00een principal axate pe \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea clarit\u0103\u0163ii expunerii\u201c, poveste\u015fte rom\u00e2nul. Tot el adaug\u0103 c\u0103, \u00een postura de profesor asistent invitat la Stanford, a avut \u015fansa s\u0103 colaboreze cu cercet\u0103tori remarcabili. \u201ePe de o parte, a fi profesor oriunde \u00een occident presupune acelea\u015fi categorii de \u00eendatoriri: trebuie s\u0103 cercetezi, s\u0103 predai \u015fi s\u0103 te achi\u0163i de o serie de sarcini administrative. \u00cen sensul acesta, nu e o diferen\u0163\u0103 foarte mare \u00eentre a fi profesor la Stanford sau oriunde altundeva. Pe de alt\u0103 parte, de\u015fi categoriile de \u00eendatoriri sunt acelea\u015fi, exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 calitativ\u0103 substan\u0163ial\u0103 \u00eentre universit\u0103\u0163ile de top \u015fi restul universit\u0103\u0163ilor, iar aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 e vizibil\u0103 \u00een preg\u0103tirea studen\u0163ilor, \u00een calitatea intelectual\u0103 a colegilor, c\u00e2t \u015fi \u00een eficien\u0163a suportului administrativ disponibil.\u201c<\/p>\n<p>\nAlex Nichifor spune c\u0103 nu are o carte favorit\u0103, de\u015fi cite\u015fte cu pl\u0103cere, \u00een principal articole \u015fi c\u0103r\u0163i tehnice care \u00eel ajut\u0103 profesional; \u201eeste genul de lectur\u0103 prin care r\u0103m\u00e2n la curent cu ceea ce este nou \u015fi relevant \u00een domeniul meu de cercetare \u015fi prin care continuu s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 zi de zi\u201c. Ceea ce cite\u015fte \u00een timpul liber este destul de variat, \u00eens\u0103 \u00een linii mari poate fi \u00eencadrat \u00een dou\u0103 categorii, spune el. \u00cen domenii care i se par interesante \u015fi despre care este curios s\u0103 afle mai multe, cite\u015fte c\u0103r\u0163i scrise de cercet\u0103tori de top pentru publicul larg, care ofer\u0103 o prezentare accesibil\u0103, lipsit\u0103 de prea mul\u0163i termeni tehnici. \u201eUn alt tip de lectur\u0103 este \u00eens\u0103 cea care nu are un scop \u00een sine, altul dec\u00e2t pl\u0103cerea de a descoperi o poveste, un personaj, o emo\u0163ie, de a-\u0163i l\u0103sa imagina\u0163ia liber\u0103.\u201c Alex Nichifor adaug\u0103 c\u0103, asemeni oric\u0103rei experien\u0163e, c\u0103r\u0163ile au cu siguran\u0163\u0103 rolul lor \u00een formare \u015fi \u00een via\u0163a fiec\u0103ruia dintre noi. \u201e\u015etiu o persoan\u0103 care a \u00eenv\u0103\u0163at cum s\u0103 se dea cu snowboardul \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd dintr\u2011un manual \u015fi care a devenit renumit\u0103 pentru tehnic\u0103 \u015fi cobor\u00e2rile sale. Pe de alt\u0103 parte, \u015ftiu alte c\u00e2teva persoane care au citit un num\u0103r impresionant de c\u0103r\u0163i despre cum s\u0103 devii milionar de ceva vreme \u015fi care \u00eenc\u0103 a\u015fteapt\u0103 ca aceste c\u0103r\u0163i s\u0103 le defineasc\u0103 viitorul.\u201c<\/p>\n<p>\nAcum, t\u00e2n\u0103rul profesor rom\u00e2n lucreaz\u0103, spune el, la dou\u0103 tipuri de probleme. Pe de o parte, sunt cele tehnice care presupun foarte mult\u0103 matematic\u0103. \u201ePentru cele mai multe proiecte de acest gen, pur teoretice, nu exist\u0103 o finalitate imediat\u0103, clar\u0103. Este un fel de \u015ftiin\u0163\u0103 fundamental\u0103, \u00een care \u00eencerci s\u0103 \u00eempingi frontierele cunoa\u015fterii f\u0103r\u0103 a \u015fti dinainte unde vei ajunge, ce va fi posibil, ori cum vei folosi r\u0103spunsul la care vei ajunge. \u00cen timp, multe descoperiri sunt uitate, altele devin \u00eens\u0103 relevante, uneori \u00een domenii care nu au avut nicio leg\u0103tur\u0103 cu contextul ini\u0163ial.\u201c O alt\u0103 categorie de probleme sunt proiectele mai aplicate, care folosesc unelte matematice pentru a informa decizii practice. \u201e\u00cen aceste proiecte, contribu\u0163ia esen\u0163ial\u0103 nu este dezvoltarea de noi modele ori metode matematice, ci capacitatea de a utiliza \u015fi de a adapta modele \u015fi metode existente pentru a studia probleme relevante pentru societate ori pentru companii. De exemplu, \u00eentr-un proiect recent \u00eempreun\u0103 cu Alexey Kushnir, profesor asistent la Carnergie Mellon University, am introdus un model relativ simplu cu ajutorul c\u0103ruia studiem decizia optim\u0103 a proprietarilor de re\u0163ele sociale ca Facebook ori Google+ \u00een ceea ce prive\u015fte modul \u00een care aceste re\u0163ele le permit utilizatorilor lor s\u0103 partajeze informa\u0163ia \u00een re\u0163ea.\u201c<\/p>\n<p>\nDrumul p\u00e2n\u0103 la statutul de profesor la universit\u0103\u0163i de peste hotare a fost lung; ca student la ASE, a testat \u015fi postura antreprenoriatului, dar \u015fi pe cea de angajat, lucr\u00e2nd pentru o vreme \u00een cadrul Ensight Management Consulting, perioad\u0103 de care \u00ee\u015fi aminte\u015fte cu pl\u0103cere. Spune c\u0103 \u00een prima zi a primit responsabilit\u0103\u0163i \u015fi o anumit\u0103 independen\u0163\u0103, \u201eam \u00een\u0163eles imediat c\u0103 munca mea avea valoare \u015fi era apreciat\u0103, ceea ce m-a motivat \u015fi mai mult\u201c. Pe atunci, rom\u00e2nul, care este acum profesor universitar \u00een instutu\u0163ii de top la nivel mondial era \u201et\u00e2n\u0103r \u015fi puteam fi u\u015for catalogat drept nonconformist. De exemplu, purtam un pierce \u00eentre buza inferioar\u0103 \u015fi b\u0103rbie \u015fi au fost perioade \u00een care aveam p\u0103rul lung, o combina\u0163ie care era probabil \u00een afara normelor social acceptabile. Ei bine, la Ensight tot ce a contat a fost abilitatea mea de a livra o munc\u0103 de calitate. A\u015f fi curios s\u0103 aflu c\u00e2t de tolerant este Ensight-ul de azi, \u00eens\u0103&#8230; combina\u0163ia actual\u0103 de ochelari \u015fi chelie este probabil mult mai pu\u0163in controversat\u0103.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Alex Nichifor este profesor la Stanford, colaborator nu pentru unul, ci pentru doi laurea\u0163i ai premiului Nobel pentru economie. Academicianul american Alvin E. Roth, laureatul Nobel pentru economie din 2012, \u00eei mul\u0163ume\u015fte profesorului asistent Alex Nichifor \u00een prefa\u0163a c\u0103r\u0163ii sale \u201eCine, ce prime\u015fte \u015fi de ce?\u201c pentru contribu\u0163ia sa. Cum a ajuns rom\u00e2nul profesor la universitatea St. Andrews din Sco\u0163ia, profesor asistent invitat la Stanford, SUA, \u015fi bursier Marie Curie la universitatea St. Andrews?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7218],"tags":[16407,12870,7193,20901,10565,188,25573,42519,24751,15658,12926,5621,31857,16545,80,13021,26219,23747,106,8867],"class_list":["post-134711","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-resurse-umane","tag-academician","tag-american","tag-carte","tag-colaborator","tag-contributie","tag-economie","tag-invitat","tag-laureat-nobel","tag-laureati","tag-multumire","tag-nobel","tag-premiu","tag-primire","tag-profesor","tag-refuz","tag-roman","tag-scotia","tag-student","tag-sua","tag-universitate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/134711","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=134711"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/134711\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=134711"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=134711"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=134711"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}