![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/15505472\/2\/zee-aero.jpg?height=250&width=620\")
<\/p>\n\nCu Zee.Aero \u015fi Kitty Hawk, Page vrea s\u0103 cucereasc\u0103, la propriu, cerul, \u015fi s\u0103-l fac\u0103 accesibil pentru oricine. Bloomberg Businessweek propune o excursie la fabricile secrete de ma\u015fini zbur\u0103toare ale lui Larry Page.<\/p>\n
\n\u00cen urm\u0103 cu trei ani, Silicon Valley s-a \u00eendr\u0103gostit, fugar, de start-up-ul Zee.Aero. Firma \u00ee\u015fi instalase tab\u0103ra chiar l\u00e2ng\u0103 cartierul general al Google din Mountain View, California, ceea ce era ciudat deoarece Google controleaz\u0103 cea mai mare parte a terenului din zon\u0103. Apoi un reporter a descoperit o cerere pentru un certificat de brevet \u00een care se ar\u0103ta c\u0103 Zee.Aero lucreaz\u0103 la un aparat de zbor mic, propulsat electric, care s\u0103 poat\u0103 decola \u015fi ateriza vertical \u2013 o ma\u015fin\u0103 zbur\u0103toare.
\n\u00cen cele c\u00e2teva articole informative care au urmat, tot ce a spus start-up\u2011ul a fost c\u0103 nu s-a afiliat cu Google \u015fi cu nicio alt\u0103 companie de tehnologie.<\/p>\n
\nApoi firma a \u00eencetat s\u0103 mai r\u0103spund\u0103 \u00eentreb\u0103rilor presei. Angaja\u0163ii spun c\u0103 li s-au dat bro\u015furi cu instruc\u0163iuni despre cum s\u0103 evite \u00eentreb\u0103rile reporterilor. De atunci, singurele pic\u0103turi de informa\u0163ii care au ajuns la public au venit de la pilo\u0163i amatori, care ocazional postau imagini cu avioane ciudate decol\u00e2nd de pe un aeroport din apropiere. \u00cen cele din urm\u0103 s-a aflat c\u0103 Zee.Aero nu apar\u0163ine Google \u2013 \u015fi nici companiei holding Alphabet \u2013, ci cofondatorului acesteia Larry Page.<\/p>\n
\nPage a finan\u0163at personal Zee.Aero de la lansarea start-up-ului, \u00een 2010, dar a \u0163inut ca implicarea sa s\u0103 nu fie f\u0103cut\u0103 public\u0103, spun persoane apropiate companiei (unii spun c\u0103 Page a l\u0103sat s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 se va retrage dac\u0103 se face public ajutorul s\u0103u).<\/p>\n
\nZee.Aero este doar o component\u0103 a planului lui Page de a deschide era c\u0103l\u0103toriilor aeriene personalizate, deasupra str\u0103zilor blocate de ambuteiaje \u015fi departe de \u00eenghesuiala \u00eenjositoare a zborurilor comerciale moderne. La fel ca Jeff Bezos \u015fi Elon Musk, Page \u00ee\u015fi folose\u015fte averea personal\u0103 pentru a construi viitorul viselor sale din copil\u0103rie.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nSediul Zee.Aero este o cl\u0103dire ur\u00e2t\u0103 cu dou\u0103 etaje care-\u0163i d\u0103 senza\u0163ia de hal\u0103 industrial\u0103. La \u00eenceput, Page a interzis accesul echipei Zee.Aero la primul etaj \u015fi a transformat etajul doi \u00eentr-o locuin\u0163\u0103 demn\u0103 de un multimiliardar: dormitor, baie, picturi scumpe, un perete de c\u0103\u0163\u0103rat \u015fi unul din primele motoare de rachet\u0103 SpaceX, un cadou de la prietenul Musk. Accentu\u00e2nd misterul, c\u00e2nd vobeau despre Page angaja\u0163ii de la Zee.Aero nu-i spuneau pe nume, ci \u00eei ziceau GUS, tipul de sus (guy upstairs). \u00cens\u0103 a venit vremea c\u00e2nd echipa a avut nevoie \u015fi de spa\u0163iul de sus. Iar picturile lui GUS, echipamentele pentru exerci\u0163ii \u015fi motorul de rachet\u0103 au plecat de acolo sub privirile pline de admira\u0163ie ale inginerilor.
\nZee.Aero are acum aproape 150 de angaja\u0163i. Opera\u0163iunile s-au extins la un hangar de aeroport din Hollister, aflat la circa 70 de minute de condus de Mountain View. Acolo dou\u0103 prototipuri fac zboruri de test.<\/p>\n
\nDe asemenea, compania are o facilitate de produc\u0163ie \u00een campusul Ames Research Center al NASA, la marginea Mountain View. Page a cheltuit mai mult de 100 de milioane de dolari cu Zee.Aero, spun dou\u0103 surse apropiate companiei, iar omul de afaceri nu se opre\u015fte aici. Anul trecut, un alt start-up finan\u0163at de Page, Kitty Hawk, care lucreaz\u0103 tot la o ma\u015fin\u0103 zbur\u0103toare, \u015fi-a \u00eenceput activitatea \u015fi \u015fi-a \u00eenregistrat sediul \u00eentr-o cl\u0103dire de birouri cu dou\u0103 etaje aflat\u0103 la c\u00e2teva sute de metri de birourile Zee.Aero. Strada, m\u0103rginit\u0103 de copaci, se termin\u0103 acolo.<\/p>\n
\nEchipa Kitty Hawk, izolat\u0103 de angaja\u0163ii de la Zee.Aero, lucreaz\u0103 la un proiect concurent. Pre\u015fedintele firmei, potrivit unor documente depuse anul trecut, este Sebastian Thrun, na\u015ful programului pentru ma\u015fini care se conduc singure al Google \u015fi fondatorul diviziei de cercetare Google\u202fX.<\/p>\n
\nMa\u015finile zbur\u0103toare sunt, desigur, ridicole. Cel pu\u0163in pentru investitori. Inventatori \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2na\u0163i au \u00eencercat s\u0103 le construiasc\u0103 de-a lungul deceniilor, dar eforturile lor au avut pu\u0163ine rezultate, \u00een afar\u0103 de dezam\u0103girea investitorilor \u015fi sec\u0103tuirea conturilor bancare. \u00cens\u0103 necazurile n-au reu\u015fit s\u0103 stavileasc\u0103 pasiunea \u015fi imagina\u0163ia: ma\u015finile care zboar\u0103 exist\u0103 acolo, undeva, \u00een ierarhia tocilarilor, \u00eentre memorie downloadabil\u0103 \u015fi holodeck-uri func\u0163ionale.<\/p>\n
\n\u00cens\u0103 materiale mai bune, sisteme de naviga\u0163ie autonome \u015fi alte evolu\u0163ii ale tehnologiei au convins un grup \u00een cre\u015ftere de oameni inteligen\u0163i, boga\u0163i \u015fi se pare serio\u015fi c\u0103 \u00een urm\u0103torii c\u00e2\u0163iva ani vor putea fi v\u0103zute ma\u015fini zbur\u0103toare care se piloteaz\u0103 singure \u015fi decoleaz\u0103 \u015fi aterizeaz\u0103 vertical (sau cel pu\u0163in un avion mic, electric \u015fi autonom cu care se va putea zbura zilnic).
\nLa astfel de prototipuri lucreaz\u0103 c\u00e2teva companii din diferite p\u0103r\u0163i ale lumii, inclusiv start-up-uri \u015fi mari produc\u0103tori din industria aerospa\u0163ial\u0103. \u00centr-un col\u0163, se pare, \u00ee\u015fi au locul companiile pe care Page le finan\u0163eaz\u0103 \u00een t\u0103cere.
\n\u201e\u00cen ultimii cinci ani, tehnologia a avansat spectaculos\u201c, spune Mark Moore, inginer aeronautic care a proiectat pentru NASA aeronave avansate. \u201eCe se va \u00eent\u00e2mpla \u00een urm\u0103torii 5-10 ani va fi incredibil.\u201c<\/p>\n
\nCalifornia de Nord are de mult o fascina\u0163ie pentru pentru ma\u015fini zbur\u0103toare. \u00cen 1927, un inginer acum aproape uitat, Alexander Weygers, a \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 planurile unei farfurii zbur\u0103toare care s\u0103 se poat\u0103 strecura printre acoperi\u015furile caselor. \u00cen 1945 a primit un brevet pentru ceea ce el a descris c\u0103 este un \u201ediscopter\u201c, un aparat cu decolare \u015fi aterizare vertical\u0103 cu suficient spa\u0163iu \u00een\u0103untru pentru ca pasagerii s\u0103 se poat\u0103 plimba, s\u0103 poat\u0103 g\u0103ti \u015fi dormi. \u015ei-a imaginat \u015fi variante mai mici, care aterizeaz\u0103 \u00een locuri special f\u0103cute pentru aceasta pe acoperi\u015furile cl\u0103dirilor din San\u202fFrancisco. P\u00e2n\u0103 acum nu a fost v\u0103zut niciun discopter, dar se crede c\u0103 armata american\u0103, care l-a vizitat pe Weygers, s-a jucat cu un prototip.
\nAst\u0103zi, cel mai mare pasionat de ma\u015finile zbur\u0103toare este Paul Moller, 79 de ani, profesor la Universitatea din California. \u00cen urm\u0103 cu 50 de ani, c\u00e2nd preda inginerie mecanic\u0103 \u015fi aeronautic\u0103, a dezvoltat un model de aparat zbur\u0103tor care poate fi parcat \u00eentr-un garaj normal \u015fi poate fi condus pe strad\u0103 p\u00e2n\u0103 la o mic\u0103 pist\u0103, de unde decoleaz\u0103. Moller \u015fi-a testat primul prototip, XM-2, \u00een 1966. XM-2 sem\u0103na cu o farfurie zbur\u0103toare cu un loc \u00een centru protejat de un balon de plastic. Aparatul a reu\u015fit s\u0103 ating\u0103 \u00een zbor o altitudine de aproape un metru \u015fi jum\u0103tate \u00een timp ce studen\u0163ii profesorului \u00eel \u0163ineau sub control cu fr\u00e2nghii. \u201eEram \u00eengrijora\u0163i c\u0103 ma\u015fin\u0103ria o va lua razna, c\u0103 am fi putut omor\u00ee pe cineva\u201c, poveste\u015fte Moller.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\n\u00cen 1989, alt prototip, M200X, a ajuns la 15 metri \u00een\u0103l\u0163ime. Apoi au ap\u0103rut M150\u202fSkycar, M400\u202fSkycar, 100LS, 200LS, Neuera\u202f200 \u015fi Firefly (Licuriciul), toate varia\u0163ii pe aceea\u015fi idee \u201ejetsonian\u0103\u201c. \u00cen ianuarie 2000, Moller a \u0163inut un discurs despre ma\u015fini zbur\u0103toare la Palo Alto Research Center (PARC), locul de na\u015ftere al interfe\u0163ei grafice \u015fi, pentru tocilari, p\u0103m\u00e2nt sacru. Dup\u0103 aceea, un inginer cam la 30 de ani s-a ridicat \u015fi a spus c\u0103 este interesat de concept, dar c\u0103 el este sceptic c\u0103 e realizabil tehnic un aparat de zbor personal care s\u0103 foloseasc\u0103 str\u0103zile ca rute. La acea vreme, Larry Page nu era celebru, iar Moller nu l-a recunoscut pe t\u00e2n\u0103r.<\/p>\n
\nMoller a tot \u00eencercat. Spune c\u0103 a cheltuit mai mult de 100 de milioane de dolari dezvolt\u00e2ndu-\u015fi proiectele. \u00cen cele din urm\u0103 \u015fi-a declarat falimentul personal \u00een 2009.<\/p>\n
\n\u00cen acela\u015fi an, Moore, inginerul de la NASA, a publicat o lucrare \u00een care descrie conceptul unui avion denumit Puffin. Marea idee a lui Moore era de a folosi motoare electrice, care sunt mai silen\u0163ioase \u015fi mai sigure \u015fi au mai pu\u0163ine componente mobile dec\u00e2t motoarele cu combustie intern\u0103 sau turbinele conven\u0163ionale. <\/p>\n
\n\u201eAleg\u00e2nd propulsia electric\u0103, scapi de cea mai mare parte a complexit\u0103\u0163ii, a costurilor \u015fi nefiabilit\u0103\u0163ii\u201c, spune Moore. \u201eDe aceea companiile interesate de aceast\u0103 zon\u0103 nu sunt nebune.\u201c Moore pune pe seama Tesla, ma\u015fina electric\u0103 a lui Musk, \u015fi pe seama altor produc\u0103tori auto evolu\u0163ia tehnologiei. \u201eMotoarele electrice erau folosite mai ales \u00een industrie, unde erau sta\u0163ionare, \u015fi nim\u0103nui nu-i p\u0103sa prea mult de greutatea lor\u201c, explic\u0103 inginerul. \u201eAbia dup\u0103 ce industria auto s-a implicat motoarele au \u00eenceput s\u0103 fie mai u\u015foare.\u201c<\/p>\n
\nProduc\u0103torii auto au investit \u015fi \u00een alte domenii care acum ar ajuta la construirea aeronavelor electrice u\u015foare, \u00een special \u00een baterii \u015fi \u00een semiconductorii care le controleaz\u0103.
\nSistemele de pilotare automat\u0103, de genul celui pe care Google \u00eel folose\u015fte pe ma\u015fina sa Koala, sunt poate la un deceniu dep\u0103rtare de utilizarea la scar\u0103 larg\u0103 pe drumuri, dar s-ar putea s\u0103 fie deja suficient de dezvoltate pentru zbor.<\/p>\n
\nStudiul lui Moore a avut impact \u015fi a produs entuziasm. C\u00e2ndva, \u00een 2009, c\u00e2\u0163iva ingineri au \u00eenceput s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u00een Silicon Valley pentru a discuta despre finan\u0163area unui proiect pentru un avion electric. Unul dintre ace\u015ftia era JoeBen Bevirt, un inginer mecanic, antrepenor \u015fi fost student al lui Moller. Altul era Ilan Kroo, profesor de aeronautic\u0103 \u015fi astronautic\u0103 la Stanford. Printre ei era \u015fi Page. La \u00eenceput se p\u0103rea c\u0103 to\u0163i vor face echip\u0103, dar Kroo \u015fi Page s-au separat de grup pentru a pune bazele Zee.Aero. De unul singur, Bevirt a \u00eenfiin\u0163at Joby Aviation, companie cu care sper\u0103 c\u0103 va \u00eentrece Zee.Aero pe pia\u0163\u0103 \u015fi c\u0103 va dovedi c\u0103 munca sa cu Moller (\u015fi eforturile de-o via\u0163\u0103 ale b\u0103tr\u00e2nului) nu a fost \u00een zadar.<\/p>\n
\nBevirt de\u0163ine un teren \u015fi ateliere \u00een apropiere de Santa Cruz, California. Tot acolo are \u015fi locuin\u0163e pentru jum\u0103tate din cei 35 de angaja\u0163i ai s\u0103i. Bevirt a crescut prin apropiere, \u00eentr-o comunitate lipsit\u0103 de electricitate, \u00een care mama sa era gospodin\u0103 \u015fi tat\u0103l s\u0103u construia locuin\u0163e unicat. A\u015fa a \u00eenv\u0103\u0163at ce \u00eenseamn\u0103 munca pe \u015fantier \u015fi lucrul cu unelte. \u00cei pl\u0103cea mult s\u0103 citeasc\u0103. SF-ul clasic \u201eFormula etern\u0103\u201c i-a marcat via\u0163a, st\u00e2nd la baza obsesiei de a construi un avion personal de felul celui folosit de eroul c\u0103r\u0163ii. \u015ei-a convins un prieten s\u0103-l ajute. \u201eAm construit o mul\u0163ime de prototipuri, dar toate se pr\u0103bu\u015feau \u015fi ardeau\u201c, spune el. Au trecut apoi la biciclete artizanale, dar obsesia ma\u015finii zbur\u0103toare a r\u0103mas. La facultate Bevirt a studiat ingineria mecanic\u0103 \u015fi a ajuns rapid s\u0103 colaboreze cu Moller, construind \u00eempreun\u0103 prototip dup\u0103 prototip. Bevirt a tras \u00een cele din urm\u0103 concluzia c\u0103 visul lor nu va putea fi realizat p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte tehnologia bateriilor \u015fi motoarelor. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpla \u00een anii 1990. A calculat atunci c\u0103 va trebui s\u0103 a\u015ftepte 20 de ani. \u201ePaul lucra la aceste proiecte de 30 de ani \u015fi era cu jum\u0103tate de secol \u00eenaintea vremii sale\u201c.<\/p>\n
\nBevirt a ob\u0163inut o diplom\u0103 de master \u00een ingineria mecanic\u0103 la Stanford. Dup\u0103 absolvire a lucrat \u00een biotehnologie, \u00eenfiin\u0163\u00e2nd o companie numit\u0103 Velocity11 care construia robo\u0163i pentru secven\u0163ierea ADN-ului. Urm\u0103toarea sa companie, Joby (porecla sa din copil\u0103rie), vindea accesorii pentru aparate foto, cum ar fi trepiede flexibile de plastic. Cu Joby, Bevirt a devenit multimilionar. \u00cen 2008 a lansat Joby Energy, produc\u0103tor de turbine eoliene aeriene a c\u0103rui tehnologie a fost ulterior cump\u0103rat\u0103 de Google. Cum termenul de 20 de ani se apropia, \u00een 2009 Bevirt \u015fi-a folosit o parte din avere s\u0103 cumpere terenul pe care va ridica Joby Aviation. <\/p>\n
\nSediul este un paradis pentru ingineri. \u00cen centru se afl\u0103 o cl\u0103dire mare de lemn, unde c\u00e2\u0163iva salaria\u0163i stau la birouri care abia se v\u0103d de computere. Dac\u0103 nu s-ar vedea monitoarele mari \u015fi negre, locul ar ar\u0103ta mai degrab\u0103 cu un hambar. De tavan at\u00e2rn\u0103 prototipuri de aeronave \u015fi o coard\u0103 groas\u0103 pentru exerci\u0163ii. \u00cen buc\u0103taria deschis\u0103 domne\u015fte o mas\u0103 lung\u0103 din lemn. Un buc\u0103tar folose\u015fte ingrediente din gr\u0103dinile din apropiere pentru a preg\u0103ti trei mese pe zi. Din difuzoare se aude muzic\u0103 vesel\u0103. Produc\u0163ia se face la atelierele situate mai jos, dup\u0103 ce se trece de gr\u0103dini. Una din cl\u0103diri este un depozit \u00eenc\u0103p\u0103tor cu un cuptor uria\u015f, pentru tratarea termic\u0103 a corpurilor din fibr\u0103 de carbon. <\/p>\n
\nUnii dintre cei mai buni exper\u0163i din lume \u00een acest domeniu supravegheaz\u0103 procesul. \u00centr-o alt\u0103 cl\u0103dire, inginerii asambleaz\u0103 motoare electrice de m\u0103rimea unui pepene galben. \u00cen a treia, sunt testate piesele electronice, iar \u00een a patra se fac ultimele retu\u015furi la aripi \u015fi alte componente. \u00cen spate st\u0103 un camion mare cu remorc\u0103 \u015fi un bra\u0163 extensibil care ridic\u0103 de la sol propulsoarele pentru ca inginerii s\u0103-\u015fi fac\u0103 testele \u00een timp ce ma\u015fina ruleaz\u0103 cu vitez\u0103 la vale. Peste tot \u00een jur b\u00e2z\u00e2ie prototipuri. Bevirt a finan\u0163at de unul singur Joby Aviation p\u00e2n\u0103 anul trecut, c\u00e2nd i s-a al\u0103turat Paul Sciarra, unul dintre cofondatorii Pinterest. Sciarra a crescut \u00een New Jersey, a \u00eenv\u0103\u0163at singur informatic\u0103, a dat lovitura cu Pinterest, apoi a c\u0103utat o alt\u0103 aventur\u0103. \u015ei el a tras concluzia c\u0103 motoarele electrice \u015fi bateriile pot fi utile \u015fi \u00een afara industriei auto. \u201eScopul este de a construi un produs care are impact asupra vie\u0163ii multor oameni. Nu vorbesc doar de pilo\u0163i amatori \u015fi oameni boga\u0163i, ci de toat\u0103 lumea\u201c.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nSciarra \u015fi Bevirt sper\u0103 s\u0103 poat\u0103 zbura chiar anul acesta cu un prototip capabil s\u0103 duc\u0103 oameni. Nu au dat descrieri precise, dar au sugerat c\u0103 ar putea fi un aparat \u00een care pot intra patru persoane (o familie) \u015fi care poate zbura 160 de kilometri cu o singur\u0103 \u00eenc\u0103rcare complet\u0103. Aparatul arat\u0103 ca un hibrid \u00eentre un avion \u015fi un elicopter \u00eemp\u0103nat cu elice, dintre care opt montate pe aripi \u015fi pe coad\u0103. Pentru decolare \u015fi aterizare, elicele sunt direc\u0163ionate orizontal, ca la elicopter.<\/p>\n
\nJoby Aviation a construit deja prototipuri mai mici \u015fi are modele ale corpului avionului, aripi \u015fi elice \u00eempr\u0103\u015ftiate prin diferitele cl\u0103diri. Bevirt \u015fi Sciarra \u00ee\u015fi v\u0103d vehiculul decol\u00e2nd din garaje, de pe acoperi\u015furi sau din locuri de pe l\u00e2ng\u0103 autostr\u0103zi. Ei vor s\u0103 ofere zboruri prin servicii asem\u0103n\u0103toare Uber: chemi avionul c\u00e2nd ai nevoie.<\/p>\n
\nAparatul de zbor al lui Joby arat\u0103 la fel cu alte vehicule construite \u00een diferite p\u0103r\u0163i ale lumii. \u00cen luna mai, compania german\u0103 E-volo a efectuat un zbor test cu om la bord cu un Volocopter, o aeronav\u0103 cu dou\u0103 locuri propulsat\u0103 de 18 elice. Exist\u0103 \u015fi alte start-up-uri care \u00eencearc\u0103 s\u0103 produc\u0103 ma\u015fini zbur\u0103toate: AeroMobil, Lilium Aviation, Terrafugia \u015fi nu numai. Chiar \u015fi colosul Airbus a construit un prototip cu dou\u0103 locuri \u00een laboratoarele sale din Silicon Valley, spun persoane cu cuno\u015ftin\u0163e despre aceste planuri.<\/p>\n
\nZee.Aero acapareaz\u0103 tot ce exist\u0103 mai bun. \u00cen cei \u015fase ani de existen\u0163\u0103, compania a angajat unii dintre cei mai str\u0103luci\u0163i designeri din industria aerospa\u0163ial\u0103, ingineri softi\u015fti talenta\u0163i \u015fi exper\u0163i \u00een motoare \u015fi baterii. Ace\u015fti oameni vin din locuri precum SpaceX, NASA \u015fi Boeing \u015fi to\u0163i au ca \u0163int\u0103 ceea ce este explicat pe pagina de internet a Zee.Aero: \u201eNoi schimb\u0103m avia\u0163ia personal\u0103\u201c.<\/p>\n
\nUn timp, echipa a fost condus\u0103 de Kroo, profesorul de \u015ftiin\u0163e aerospa\u0163iale de la Stanford. El a fost responsabil cu brevetul original al Zee.Aero, num\u0103rul 9.242.738, un aparat de zbor ciudat, cu un corp sub\u0163ire, un singur loc \u015fi o arip\u0103 la spate. Elicele sunt omniprezente. Doi ani a lucrat firma pe acest design. Reporterii \u015fi pasiona\u0163ii au fotografiat mai multe versiuni mici, controlate de computer. Niciuna nu era suficient de mare pentru a putea duce un om.<\/p>\n
\nCompania a realizat \u00een cele din urm\u0103 c\u0103 proiectul s-ar putea s\u0103 nu fie cel mai potrivit. Iar Page nu era mul\u0163umit de ritmul progresului. \u00cen 2015 Kroo s-a \u00eentors s\u0103 predea la Stanford cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103, dar a r\u0103mas \u201eprincipalul cercet\u0103tor\u201c al Zee.Aero, adic\u0103 consilier. \u00cen locul lui, ca CEO a venit Eric Allison, principalul inginer al companiei. Sub \u015fefia sa, Zee.Aero a \u00eenceput s\u0103 lucreze la un design mai simplu, mai aproape de conven\u0163ional, iar proiectul prinde via\u0163\u0103 pe micul aeroport din Hollister, popular printre pilo\u0163ii amatori datorit\u0103 lipsei traficului comercial \u015fi curen\u0163ilor favorabili. Cea mai solid\u0103 dintre cl\u0103dirile de acolo a fost ocupat\u0103 de c\u00e2\u0163iva angaja\u0163i ai Zee.Aero, care adesea efectueaz\u0103 teste c\u00e2nd nu este nimeni prin preajm\u0103. Cu toate acestea, oamenii care lucreaz\u0103 la aeroport au reu\u015fit s\u0103 vad\u0103 cum arat\u0103 dou\u0103 dintre modelele Zee.Aero. Ambele au corpuri \u00eenguste, c\u00e2te o carling\u0103 rotund\u0103, c\u00e2te o arip\u0103 la spate \u015fi loc pentru o persoan\u0103. \u00cen limbajul industriei, aceste avioane sunt \u00eemping\u0103toare, cu dou\u0103 elice \u00een spate. Unul dintre prototipuri arat\u0103 ca un avion mic, conven\u0163ional, iar cel\u0103lalt are locuri pentru elice mici de-a lungul corpului principal, c\u00e2te trei pe lateral. C\u00e2nd decoleaz\u0103, avionul sun\u0103 ca sirenele la atacuri aeriene.<\/p>\n
\nOamenii de la aeroport nu au auzit men\u0163ionat numele lui Page, dar au tras de mult concluzia c\u0103 \u015feful trebuie s\u0103 fie o persoan\u0103 superbogat\u0103: angaja\u0163ii de la Zee.Aero primeau uneori pr\u00e2nzuri scumpe, de 900 de de dolari, special f\u0103cute de un lan\u0163 local de restaurante. Recent, compania a cump\u0103rat un elicopter de un milion de dolari care s\u0103 zboare al\u0103turi de avioanele-prototip \u015fi s\u0103 adune informa\u0163ii.<\/p>\n
\nPentru Page, acest proiect este personal. Se \u015ftie c\u0103 se \u00eent\u00e2lne\u015fte des cu Musk. Ambii caut\u0103 moduri de a revolu\u0163iona transportul. Musk vrea s\u0103 construiasc\u0103 un avion mare electric cu decolare \u015fi aterizare vertical\u0103, \u00een timp ce Page este interesat de o versiune mai mic\u0103. \u00centr-un interviu mai vechi pentru Bloomberg Businessweek, Page a m\u0103rturisit c\u0103 ar vrea s\u0103 ias\u0103 din limitele Google \u015fi s\u0103 investeasc\u0103 \u00een materie \u00een loc de bi\u0163i.<\/p>\n
\n\u201eAm copii \u015fi vreau ca ei s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een siguran\u0163\u0103. A\u015f vrea ca oamenii care merg pe jos s\u0103 fie mai \u00een siguran\u0163\u0103. Vreau ca nev\u0103z\u0103torii \u015fi b\u0103tr\u00e2nii \u015fi tinerii s\u0103 se mi\u015fte \u00een voie.\u201c<\/p>\n
\nFo\u015fti angaja\u0163i la Zee.Aero spun despre companie c\u0103 este un loc distractiv, dar aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Page nu are a\u015ftept\u0103ri mari. Vrea ca ma\u015fina zbur\u0103toare s\u0103 aib\u0103 un viitor \u015fi vrea ca aceasta s\u0103 se \u00eent\u00e2mple acum. Dac\u0103 tensiunea din atmosfer\u0103 a crescut dup\u0103 plecarea lui Kroo, cerul nu se putea nicidecum \u00eensenina c\u00e2nd a venit echipa Kitty Hawk. Aceasta are 12 ingineri, printre ei fiind veterani ai Zee.Aero. Al\u0163ii au venit de la Aerovelo, un start-up devenit faimos c\u00e2nd a c\u00e2\u015ftigat \u00een 2013 premiul Sikorsky, de 250.000 de dolari, pentru construirea unui elicopter propulsat de for\u0163a uman\u0103 care putea sta \u00een zbor mai mult de un minut. Apoi, tot la Kitty Hawk lucreaz\u0103 Emerick Oshiro, care a muncit la ma\u015fina care se conduce singur\u0103 a Google, \u015fi David Estrada, care s-a ocupat de chestiuni juridice la Google\u202fX.<\/p>\n
\nTo\u0163i aveau scris la angajator pe profilurile lor de LinkedIn numele firmei. Acesta a disp\u0103rut dup\u0103 ce Bloomberg Businessweek i-a contactat. Este ceva normal la inginerii echipei Zee.Aero s\u0103-\u015fi dea cu presupusul ce fac cei de la Kitty Hawk. Fo\u015fti angaja\u0163i ai Zee.Aero cred c\u0103 Page vrea s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 o echip\u0103 mai mic\u0103 se poate mi\u015fca mai repede. Apoi, presiuni \u00een plus pe Zee.Aero nu stric\u0103. Dou\u0103 surse spun c\u0103 echipa Kitty Hawk lucreaz\u0103 la ceve ce seam\u0103n\u0103 cu o dron\u0103 quadcopter gigant. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cu Google Street View, Larry Page a adus ora\u015fe mari \u015fi mici la un clic distan\u0163\u0103. Ma\u015fini cu camere foto ciudate deasupra, ATV-uri, troleibuze \u015fi snowmobile cuceresc uscatul \u015fi-l transform\u0103 \u00een bi\u0163i pentru Google Maps. Google face ca lumea virtual\u0103 s\u0103 fie accesibil\u0103 oricui.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[32892,18806,42729,1179,272,246,19193,10275,32766,5431,12088,5255,80,17103,204,241,35411,9638],"class_list":["post-134638","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-aparat","tag-aterizare","tag-atv","tag-california","tag-companie","tag-crestere","tag-decolare","tag-fabrici","tag-folosire","tag-google","tag-google-maps","tag-masini","tag-refuz","tag-secrete","tag-tehnologie","tag-transformare","tag-troleibuze","tag-virtual"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/134638","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=134638"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/134638\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=134638"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=134638"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=134638"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}