{"id":134532,"date":"2016-06-21T11:19:12","date_gmt":"2016-06-21T11:19:12","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=134532"},"modified":"2016-06-21T11:19:12","modified_gmt":"2016-06-21T11:19:12","slug":"romania-burnout-actualul-model-de-crestere-s-a-epuizat-si-nu-exista-un-altul-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=134532","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia, burnout: Actualul model de cre\u015ftere s-a epuizat \u015fi nu exist\u0103 un altul"},"content":{"rendered":"<p>\n\u00cen 1996-2000 Rom\u00e2nia avea un PIB anual de aproximativ 40 de miliarde de dolari\/euro, cu exporturi anuale de 8-10 miliarde de dolari\/euro. Din 1996, odat\u0103 cu schimbarea puterii, au \u00eenceput s\u0103 intre timid investi\u0163iile str\u0103ine prin procesele de privatizare, iar acceptul informal de aderare a Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 de la Copenhaga din 1999-2000 a dus la accelerarea acestor investi\u0163ii str\u0103ine p\u00e2n\u0103 \u00een 2008. \u00centr-un deceniu, Rom\u00e2nia a crescut de patru ori la nivelul PIB-ului \u015fi de cinci &#8211; \u015fase ori la nivelul exporturilor. Dar \u015fi cu datorii externe, stat \u015fi privat, de aproape 100 de miliarde de euro.<\/p>\n<p>\nModelul de cre\u015ftere economic\u0103 a fost: deschiderea economiei pentru multina\u0163ionale, for\u0163\u0103 de munc\u0103 ieftin\u0103 \u015fi bine preg\u0103tit\u0103, deschiderea pie\u0163elor de consum, deschiderea sistemului bancar, liberalizarea contului de capital, ceea ce a atras miliarde de euro \u00een Rom\u00e2nia, sc\u0103derea infla\u0163iei \u015fi a dob\u00e2nzilor, stabilitatea pre\u0163urilor, privatizarea utilit\u0103\u0163ilor, liberalizarea treptat\u0103 a pre\u0163urilor administrate etc.<\/p>\n<p>\nCu investi\u0163ii str\u0103ine de aproape 70 mld. euro, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat o cre\u015ftere economic\u0103 accelerat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2008, ceea ce a atras noi locuri de munc\u0103 mai bine pl\u0103tite \u00een multina\u0163ionale, apoi cre\u015fteri salariale \u00een celelalte companii \u015fi mai ales major\u0103ri salariale la stat.<\/p>\n<p>\nDup\u0103 1990, Rom\u00e2nia s-a trezit f\u0103r\u0103 bani \u015fi f\u0103r\u0103 valut\u0103, cu acces \u00eenchis pe pie\u0163ele financiare interna\u0163ionale \u015fi de aceea au urmat dou\u0103 decenii \u00een care cuv\u00e2ntul de ordine a fost: avem nevoie de banii investitorilor str\u0103ini, de banii b\u0103ncilor str\u0103ine, de banii institu\u0163iilor interna\u0163ionale &#8211; FMI, Banca Mondial\u0103, BERD, BEI. Acest model a func\u0163ionat p\u00e2n\u0103 \u00een criz\u0103 \u015fi chiar \u00een timpul ei, dac\u0103 ne referim la faptul c\u0103 FMI \u015fi Banca Mondial\u0103 au salvat Rom\u00e2nia \u015fi sistemul bancar cu un \u00eemprumut peste noapte de aproape 20 mld. euro.<\/p>\n<p>\nProblema este c\u0103 acest model \u00eencepe s\u0103 se epuizeze, iar datele arat\u0103 acest lucru: investi\u0163iile str\u0103ine s-au redus considerabil, multina\u0163ionalele care s-au instalat pe pia\u0163\u0103 \u00eencep s\u0103-\u015fi repatrieze banii investi\u0163i fie prin dividende, fie prin rambursarea \u00eempru\u00admuturilor c\u0103tre firma-mam\u0103 (creditele intragrup), b\u0103ncile str\u0103ine au dat \u00eenapoi 13 mld. euro c\u0103tre b\u0103ncile-mam\u0103 \u00een opt ani (Document BNR: B\u0103ncile str\u0103ine au retras 13 mld. euro din Rom\u00e2nia. Finan\u0163area b\u0103ncilor str\u0103ine de la centru a fost \u00eenlocuit\u0103 cu banii rom\u00e2nilor economisi\u0163i \u00een criz\u0103), adic\u0103 din decembrie 2008, aceste linii de finan\u0163are externe fiind \u00eenlocuite cu banii rom\u00e2nilor, atra\u015fi prin depozite ban\u00adcare.<\/p>\n<p>\nCreditele pe termen lung au sc\u0103zut. Salariile mici \u015fi for\u0163a de munc\u0103 bine calificat\u0103, atuuri ale anilor \u201890 \u015fi 2000, au fost \u00eenlocuite cu salarii mai mari \u015fi for\u0163\u0103 de munc\u0103 mai slab calificat\u0103, ceea ce \u00eencepe s\u0103-i nemul\u0163umeasc\u0103 pe investitori. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, for\u0163a de munc\u0103 a Rom\u00e2niei s-a epuizat, odat\u0103 ce 3-4 milioane de rom\u00e2ni muncesc \u00een afar\u0103, pun\u00e2ndu-se \u00een discu\u0163ie necesitatea de a importa for\u0163\u0103 de munc\u0103 din alt\u0103 parte.<\/p>\n<p>\nCreditele corporate cu scaden\u0163a mai mare de 5 ani, mai pu\u0163ine dec\u00e2t \u00een 2011. Rom\u00e2nia are nevoie de un nou Pact Viena pentru creditele de investi\u0163ii pe termen lung acordate de b\u0103nci<\/p>\n<p>\n\u00cen aceste condi\u0163ii, alte investi\u0163ii str\u0103ine nu vor mai veni, ci doar cele punctuale (Ghetoizarea Rom\u00e2niei. Viitoarele investi\u0163ii vor veni tot \u00een zonele unde exist\u0103 infrastructur\u0103. \u201eSalvarea regiunilor s\u0103race nu se poate face f\u0103r\u0103 o interven\u0163ie masiv\u0103 a guvernului pentru urm\u0103torii 10 \u2013 20 de ani.\u201c), care vizeaz\u0103 extinderea unor opera\u0163iuni actuale ale unor companii deja prezente pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, \u00een cel mai bun caz. Consolidarea pie\u0163elor este cuv\u00e2ntul de ordine \u00een multina\u0163ionale. Aceasta este situa\u0163ia.<\/p>\n<p>\nDin p\u0103cate, Rom\u00e2nia nu are alt model de cre\u015ftere economic\u0103 pentru c\u0103 nu \u015fi l-a construit \u00een anii de boom \u015fi nici de criz\u0103. Av\u00e2nd finan\u0163are fie de la FMI, fie de la b\u0103ncile str\u0103ine &#8211; pe care le-au str\u00e2ns cu u\u015fa \u00een criz\u0103 s\u0103 cumpere titluri de stat \u015fi s\u0103 finan\u0163eze cheltuielile guvernului -, cei afla\u0163i la putere nu s-au g\u00e2ndit s\u0103 construiasc\u0103 altceva.<\/p>\n<p>\nModelul unei cre\u015fteri economice bazate pe antreprenorii locali, ca \u00een Polonia, pe investi\u0163ii interne are limite. Noile afaceri sunt pu\u0163in \u00eencurajate de stat, iar antreprenorii rom\u00e2ni care au apucat s\u0103-\u015fi fac\u0103 afaceri \u00een ultimele dou\u0103 decenii oscileaz\u0103 acum \u00eentre teama de viitor, de Fisc, DNA \u015fi v\u00e2nzarea a ceea ce au construit, ca s\u0103 scape de toate problemele. De noi investi\u0163ii, de noi angaj\u0103ri, aproape c\u0103 nu se pune problema.<\/p>\n<p>\nModelul de cre\u015ftere economic\u0103 bazat pe investi\u0163iile statului \u00een infrastructur\u0103 este la p\u0103m\u00e2nt. Nu are cine s\u0103 fac\u0103 proiecte \u015fi cine s\u0103 le administreze. Bani sunt, dar forma institu\u0163ional\u0103 de execu\u0163ie a disp\u0103rut, fie este corupt\u0103, fie este incompetent\u0103. Statul, cel mai mare investitor \u00een economie, nu poate \u00eencepe \u015fi nici executa proiecte de utilitate public\u0103 \u00een aproape niciun domeniu.<\/p>\n<p>\nModelul de cre\u015ftere economic\u0103 bazat pe reduceri de taxe \u015fi cre\u015fteri de salarii la stat care s\u0103 antreneze cre\u015fterea consumului \u00een toat\u0103 economia se epuizeaz\u0103 \u015fi el, ultimele gloan\u0163e fiind trase \u00een acest an. Guvernul nu mai are cum s\u0103 impulsioneze economia prin m\u0103suri fiscale.<\/p>\n<p>\n\u00cen aceste condi\u0163ii, de unde vor veni urm\u0103toarele cre\u015fteri economice, pentru c\u0103 Rom\u00e2nia pare s\u0103 ard\u0103 intern?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Rom\u00e2nia, burnout: Actualul model de cre\u015ftere, bazat pe investi\u0163ii str\u0103ine \u015fi \u00eemprumuturi externe, for\u0163\u0103 de munc\u0103 ieftin\u0103 \u015fi bine calificat\u0103, pe reduceri de taxe \u015fi macrostabilizare, s-a epuizat \u015fi nu exist\u0103 un altul<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[7267,82,8307,246,190,83,10300,7367,8445,183,274,149,7346,161,5229,8355,80,98,7262],"class_list":["post-134532","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-banci","tag-bani","tag-calificare","tag-crestere","tag-crestere-economica","tag-deschidere","tag-epuizare","tag-forta-de-munca","tag-ieftin","tag-imprumut","tag-incepere","tag-investitii","tag-investitii-straine","tag-miliarde","tag-model","tag-reduceri","tag-refuz","tag-romania","tag-taxe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/134532","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=134532"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/134532\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=134532"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=134532"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=134532"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}