{"id":13376,"date":"2009-04-14T22:00:00","date_gmt":"2009-04-14T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13376"},"modified":"2026-04-02T13:38:03","modified_gmt":"2026-04-02T13:38:03","slug":"un-viitor-pentru-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13376","title":{"rendered":"Un viitor pentru Romania"},"content":{"rendered":"

\u00a0<\/p>\n

Teoreticienii si analistii ii au pe Michael Porter sau pe Robert Reich, politicienii au programele economice ale partidelor, intreprinzatorii isi au propriile strategii si propriile viziuni, iar jurnalistii iau cate un pic din fiecare. Multi repeta ca actuala criza economica ar trebui sa fie un prilej de reflectie, de recuperare a unor reforme nefacute la timp si de planuri pentru ce vom face dupa criza. Putem spera ca din teorii si programe, din experienta de pana acum si din articole de presa sa obtinem o strategie realizabila de dezvoltare a Romaniei dupa criza? Ce domenii ni se potrivesc, cine ar trebui sa le identifice si ce ar trebui facut?<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Mai toti oamenii de afaceri cu care a discutat BUSINESS Magazin vorbesc de necesitatea unei strategii nationale de dezvoltare, unde cuvantul de ordine sa fie consecventa. Iar principalele sectoare de dezvoltare sunt, dupa cum poate deja intuiti, agricultura, tehnologia informatiei si turismul, sustinute de o infrastructura solida si de un invatamant de calitate.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Cum ar trebui sa se ajunga la o asemenea lista de pariuri castigatoare e insa o discutie lunga. La una din extremitati, cea care sustine exclusiv rolul fortelor libere ale pietei, se situeaza Dinu Patriciu, directorul general al Rompetrol, un adept ferm al politicilor liberale: “Daca am elibera de constrangeri mediul economic, oportunitatile s-ar naste pe cale naturala”, afirma miliardarul Patriciu, singurul roman ramas in topul Forbes al celor mai bogati oameni.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Mai multi sunt oamenii de afaceri ce considera necesara implicarea statului in stabilirea unor directii economice de urmat, evident in parteneriat cu mediul de afaceri. “Soarta Romaniei sta in curajul cu care guvernul, de orice culoare ar fi el, si-ar asuma restructurarea din temelii a serviciilor si afacerilor publice”, sustine Marius Stancescu, presedintele Riff Holding International, companie de servicii de afaceri. “Exista nenumarate modele in state dezvoltate, avem doar nevoie de cineva care sa se documenteze si sa aplice modelul”, considera el. Altfel, daca nu se produce o schimbare de directie, viitorul economic al Romaniei isi va arata in urmatorii zece ani “impotenta incurabila”. Chiar impinsi inainte de mecanismele integratoare ale UE, daca niciun guvern nu-si va asuma riscul unor schimbari fundamentale si nu va reusi sa determine folosirea eficienta a resurselor publice, vom ramane mereu “ruda cea saraca venita in vizita la oras”, conchide Stancescu.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
O colaborare intre politic si economic este socotita ideala si de Florin Talpes, directorul executiv al producatorului software BitDefender. Ideala nu in sensul ca e de dorit, dar si pentru ca pana acum nu s-a realizat. “Guvernele Romaniei de pana acum au dovedit o mare neutralitate fata de domeniile viitorului. Iar mediul politic nu cred ca favorizeaza constructiile de strategii pe termen mediu-lung si de executie consecventa a acestor strategii”, spune Talpes.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Creatorul BitDefender, antivirusul socotit cel mai cunoscut produs software romanesc, spune ca asezarea unei economii solide este un proiect ce necesita intre 8 si 12 ani si care cere in prealabil viziune. “Or, schimbarile politice au loc la mai putin de 4 ani, iar acestea duc la inlocuirea tuturor functionarilor publici, pana la nivel de directori de scoli.” Aceasta inseamna discontinuitatea strategiilor, imposibilitatea Romaniei de a avea consecventa in politici, altele decat cele impuse de organismele din care facem parte, UE sau NATO. “Dar nici UE, nici NATO nu vor impune Romaniei sa isi defineasca domeniile economice in care sa devina un brand puternic”, spune Talpes.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Tot de constanta vorbeste si Cosmin Alexandru, director asociat al firmei de consultanta in branding Brandivia, dar pe o perioada mai mare, de 15-20 de ani. “Majoritatea problemelor Romaniei sunt consecinta lipsei unei elite culturale, economice si politice. Doar o elita bine educata si cu o experienta relevanta poate conduce Romania intr-un context international foarte exigent si competitiv”, sustine Cosmin Alexandru. Si el crede in necesitatea unui proiect national care sa alinieze scopurile si resursele individuale. “In lipsa lui vom ajunge, ca natiune, doar unde ne vor duce intamplarea sau interesele altora. Suntem intr-o succesiune perpetua de crize la care imaginam si aplicam doar solutii pe termen scurt, care nu fac decat sa mute problemele dintr-un loc in altul al societatii.” Nevoia de schimbare se face simtita si la nivelul companiilor. Andreea Vass, consilier economic al prim-ministrului Emil Boc, vorbeste de translatia dinspre “imprumuturi pentru investitii” spre “economii pentru export”. Sub influenta crizei , modelul de afaceri tinde sa devina mai conservator, se orienteaza spre resursele proprii de crestere ale companiilor si mai putin spre credite.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
La nivel fundamental, crede avocatul Catalin Baiculescu, Romania va trebui sa faca ce n-a facut pana acum, sa se concentreze pe industrie. “Ar trebui sa mai lasam deoparte serviciile, care au luat-o mult inaintea industriei. Productia a ramas in urma, nu s-a dezvoltat cu absolut nimic. Trebuie sa avem din nou productie, marfuri care sa poata fi vandute cu plusvaloare. Numai lohnul nu stiu daca ne mai trebuie”, spune Baiculescu, comanaging partner la firma de avocatura Musat & Asociatii.<\/p>\n

Alexandru Costin, Adobe Romania: "Romania este bine pozitionata pentru a deveni furnizorul de masini de buget redus in Europa"<\/a><\/p>\n

Andreea Vass, consilier al primului- ministru: "Agricultura necesita cel putin doi-trei ani de restructurari masive pentru a deveni exportator net"<\/a><\/p>\n

Adrian Stanciu, Human Synergistics: "Din pacate, statul nostru e complet incoerent si incapabil sa urmeze orice fel de strategie pe termen lung"<\/a><\/p>\n

Dinu Patriciu, Rompetrol: “Politicile economice ale decidentilor politici nu mai sunt importante, o tara trebuie sa devina prietenoasa cu mediul de afaceri"<\/a><\/p>\n

Catalin Baiculescu, Musat & Asociatii: “Trebuie sa ajungem in stare ca, in ciuda perioadei de criza, sa dam un anume confort unor oameni care mai vor sa investeasca"
\n<\/a><\/div>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Un director ce actioneaza in industria IT pariaza pe auto: “Romania este bine pozitionata pentru a deveni furnizorul de masini de buget redus in Europa. Dacia Logan si toate variantele sale par sa fie capul de afis al industriei romanesti in general si nu vad o alta industrie care ar putea sa depaseasca Dacia Renault si furnizorii de componente auto”, crede Alexandru Costin, directorul general al Adobe Romania.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pe lista lui Florin Talpes se afla industria software, cu doua specializari aparte – soft de securitate si soft pentru industria auto, alaturi de industria laserelor si proiectarea aeronautica. Talpes argumenteaza ca softul de securitate romanesc a capatat anvergura prin vanzarea tehnologiei de catre Radu Georgescu a tehnologiei GeCAD catre Microsoft in 2003 si prin notorietatea BitDefender. “Romania este tinta uneia din cele mai mari investitii din lume in studiul laserelor, avand o scoala de cercetare cu traditii in domeniu”, adauga Talpes.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Agricultura ecologica, ajutata de conditiile naturale bune si de o scoala de cercetare cu vechi traditii, poate ajunge la randul ei un sector de top pentru Romania, dupa parerea sefului BitDefender. Nu e singurul IT-ist care asociaza proiectele high-tech cu atuul agriculturii ecologice. “Mancare organica, proiectare asistata pe calculator, constructii navale”, raspunde scurt Bogdan Putinica, directorul executiv al producatorului software Enea Romania, la intrebarea despre domeniile de viitor cu cele mai bune sanse de dezvoltare.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Proiectul Romaniei pentru urmatoarea jumatate de veac ar putea fi societatea ecologica: agricultura ecologica, turismul ecologic, habitatul natural curat, continua Cosmin Alexandru de la Brandivia: “Natura inca darnica si nesistematizata e ultima noastra sansa de diferentiere si progres”. O astfel de optiune ar presupune reconfigurarea educatiei, familiale, scolare si universitare, a specializarilor profesionale si a planificarii urbanistice.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Dan Boabes, CEO al furnizorului de solutii interactive prin SMS SimPlus, crede cu tarie ca Romania, in acest moment, mai poate fi revigorata doar printr-o concentrare sustinuta, atat din partea mediului privat, cat si din partea celui public, catre relansarea turismului. “Si cand ma refer la turism, nu ma refer la cel la care ne-am gandi cu totii, ci la turismul eco si cel de aventura. Niciun alt sector nu ar putea aduce un suflu financiar Romaniei si nu ar putea sa o aseze pe harta tarilor mai mult decat acesta.”<\/interesante><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Ce viitor mai au insa domeniile care pana acum au fost vedetele cresterii economice? Constatarea ca la capitolul locuintelor noi, la spatiile de birouri si la gradul de intermediere bancara stam mai prost decat tarile vecine de la vest, nemaivorbind de statele occidentale dezvoltate, ii face pe multi sa considere ca dupa criza, sectorul imobiliar si cel financiar vor fi printre primele capabile de relansare. “Dar cred ca nu am dat cu capul de pragul de sus in materie de criza”, puncteaza avocatul Catalin Baiculescu. “Cand bancile vor pune piciorul in prag, cand nu vor mai face doar provizioane si vor incepe sa execute, sa vanda case, terenuri sau fabrici, atunci vom afla care este pretul de piata si vom incepe sa iesim din criza si sa vedem spre ce ne indreptam.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pentru sectorul financiar, unul dintre efectele crizei a fost deja punerea in discutie a modului cum functioneaza bancile, dupa ce larghetea excesiva in creditare si lipsa de transparenta au produs in toata lumea efectele pe care le stim. Intrebarea ar fi deci daca dupa criza vom avea de-a face cu un sistem bancar organizat dupa aceleasi principii ca si acum. Dupa Razvan Pasol, directorul companiei de brokeraj Intercapital Invest, crizele induc tentatia trecerii dintr-o extrema cu standarde relaxate ale creditarii la o alta extrema, caracterizata prin norme mult prea stricte.” Or, creditarea este esentiala pentru dezvoltarea economica si nu trebuie sa privim acest fenomen ca pe unul negativ, ci doar sa gasim un echilibru optim intre dezvoltare si prudenta.” Pur si simplu, piata libera ne transmite un semnal prin intermediul acestei crize ca “unele elemente au nevoie de ajustari serioase – si ma refer in principal la standardele de creditare”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
O propunere de anvergura vine de la Dinu Patriciu – este vorba de transformarea Bucurestiului intr-un centru financiar al Balcanilor si listarea la Bursa de Valori a unor mari companii din zona, dar si din spatiul Marii Negre. O bursa regionala ar dinamiza intreg mediul de afaceri, spune el. Pana atunci insa, pe termen scurt ar trebui sa ne concentram pe acele domenii la care suntem competitivi prin costuri sau suntem deja in oarecare masura, considera Adrian Stanciu, actionarul majoritar al firmei de consultanta corporatista Human Synergistics. Cum o pozitionare in cost e pierzatoare, “pentru ca suntem ieftini doar atata vreme cat suntem saraci”, miza pe termen lung ar trebui sa vizeze domenii care cer din ce in ce mai mult efort intelectual si sa ne echipam copiii sa-i faca fata. “In deceniul trecut, domeniile astea au fost IT si banking. Bankingul a disparut, pentru moment”, spune Stanciu cu un zambet, “dar sunt sigur ca se va reinventa”. O nisa confortabila poate fi, crede Stanciu, designul industrial: “Avem multi ingineri proiectanti si putem avea mai multi, problema e ca nu exista suficient know-how de design modern”.<\/p>\n

Andreea Vass, consilier al primului- ministru: "Agricultura necesita cel putin doi-trei ani de restructurari masive pentru a deveni exportator net"<\/a><\/p>\n

Adrian Stanciu, Human Synergistics: "Din pacate, statul nostru e complet incoerent si incapabil sa urmeze orice fel de strategie pe termen lung"<\/a><\/p>\n

Dinu Patriciu, Rompetrol: “Politicile economice ale decidentilor politici nu mai sunt importante, o tara trebuie sa devina prietenoasa cu mediul de afaceri"<\/a><\/p>\n

Catalin Baiculescu, Musat & Asociatii: “Trebuie sa ajungem in stare ca, in ciuda perioadei de criza, sa dam un anume confort unor oameni care mai vor sa investeasca"<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Adrian Stanciu aduce in discutie o zona care influenteaza mediul de afaceri in cel mai inalt grad, si pe termen scurt, si pe perioade lungi de timp. Este vorba de sistemul de invatamant. “Daca Dumnezeu a dat ceva la toata lumea la fel, atunci asta e inteligenta. Nu exista popoare luminate si popoare tampe. Problema e ce facem cu ea”, spune Stanciu. Problema este ca invatamantul a fost domeniul tratat cel mai incoerent in politicile publice, unde au fost mai multe reforme decat guverne, “aproape toate anapoda”. Rolul statului nu e sa dea facilitati fiscale – ceea ce de altfel nici nu mai poate – ci sa stimuleze educatia in ariile de interes pentru noi si sa atraga investitii de know-how, sustine Stanciu.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Aria invatamantului este extinsa de Alexandru Costin de la Adobe Romania. El crede ca, pornind de la imbunatatirea sistemului de invatamant universitar, care ar trebui sa poata genera profesionisti multilingvi, sistemul de educatie ar trebui sa se preocupe sa prinda intr-o forma sau alta si micii intreprinzatori, care ar trebui sa se concentreze pe facutul banilor si nu pe evitarea impozitelor si sa aiba suficiente notiuni de marketing si vanzari astfel incat sa-si poata promova si vinde produsele.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Preocuparea pentru o Romanie competitiva ar putea capata si o forma institutionala; Andreea Vass spune ca a izbutit sa aduca in atentia actualei coalitii de guvernare proiectul unui consiliu national de competitivitate – “un think-tank guvernamental bazat pe parteneriat public-privat”, gandit dupa modelul organismelor asemanatoare din Thailanda si Irlanda.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Irlanda din 1997, Grecia din 2003, Croatia din 2004 si Filipine din 2006 sunt exemple de tari care au organe publice consultative si agentii guvernamentale specializate in probleme de competitivitate. Cel din urma consiliu a luat nastere la initiativa si cu sprijinul financiar al Confederatiei Exportatorilor din Filipine – cel mai mare grup de afaceri din tara. Consiliul National de Competitivitate din Irlanda are o vechime de peste zece ani si este unul dintre cele mai performante organisme publice de acest gen. In acceptiunea institutiei, competitivitatea nationala se defineste prin totalitatea factorilor care au impact asupra capacitatii firmelor din Irlanda de a concura pe pietele internationale, contribuind astfel la cresterea calitatii vietii cetatenilor. Consiliul isi intemeiaza propunerile pe analiza a 140 de indicatori relevanti pentru performanta in afaceri – productivitate, oferta de forta de munca calificata si preturi sau costuri pentru incurajarea afacerilor, alaturi de securitatea mediului, a energiei si cea alimentara;\u00a0principalele solutii pornesc de la comparatia cu alte 16 state ale lumii. In Statele Unite ale Americii, in schimb, Consiliul pentru Competitivitate este o organizatie neguvernamentala, fondata in 1986, care grupeaza executivi, profesori universitari si lideri de sindicate si are numai un rol consultativ, dar influent.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Sigur ca aparitia unei noi institutii, guvernamentale sau nu, cu competente in materie de politici economice ar trezi resentimente in oameni de afaceri cum sunt Dinu Patriciu sau Marius Ghenea, adversari declarati ai birocratiei. Si chiar daca n-ar fi asa, exista pericolul ca reprezentativitatea componentilor consiliului sa se piarda rapid. In plus, consiliul ar putea sa ajunga doar o alta institutie de stat care-si serveste o clientela privata. Pe de alta parte, ar aparea macar o institutie care sa incerce sa conceapa un plan de actiune si care sa coalizeze o parte din mediul romanesc. In viziunea Andreei Vass, consiliul ar putea fi compus in proportie de 35% din reprezentanti ai institutiilor centrale, 30% din experti si 35% din reprezentanti ai oamenilor de afaceri si sa aiba opt filiale regionale, cate una pentru fiecare din regiunile de dezvoltare ale tarii. Consiliul ar urma sa faca analize sistematice ale tuturor pietelor, sa recomande zone si domenii unde ar trebui investite cu precadere resursele si sa reactioneze la ce spun oamenii de afaceri – “de pilda, la lipsa temporara sau nu a fortei de munca, invocata in anumite sectoare si regiuni”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Desigur, nu criza a facut sa apara discutiile despre cum ar trebui sa fie viitorul tarii ori ideile despre diverse structuri care sa poata supravietui ciclurilor electorale. Ceea ce spun cei peste 20 de oameni de afaceri care ne-au raspuns la intrebari duce in mare parte tot la acele secrete cunoscute de toata lumea – turism, agricultura, infrastructura, calitate umana si invatamant. Nu e vina lor insa ca si acum, ca si in urma cu cinci sau zece ani, problemele au ramas aceleasi. Pentru germani sau pentru americani (a se vedea si articolul lui Thomas Friedman din acest numar al revistei), criza pare o buna ocazie de a-si transforma economiile nationale in niste etaloane ale unei civilizatii care tinde sa nu mai depinda atat de mult de consumul de petrol sau de taierea padurilor. Mai exact, acolo unde statul intervine si da bani ca sa stimuleze economia, o face anume pentru ca sectoare intregi, de la constructia de locuinte la fabricarea de masini, sa-si schimbe radical standardele in favoarea unora avansate tehnologic, eficiente energetic si prietenoase pentru mediu. Morala ar fi deci ca putem masura dezvoltarea unei tari si dupa felul cum tara respectiva isi imagineaza viitorul dupa criza mondiala. Noi, deocamdata, ramanem sa ne implinim niste visuri ceva mai vechi.<\/p>\n

Alexandru Costin, Adobe Romania: "Romania este bine pozitionata pentru a deveni furnizorul de masini de buget redus in Europa"<\/a><\/p>\n

Adrian Stanciu, Human Synergistics: "Din pacate, statul nostru e complet incoerent si incapabil sa urmeze orice fel de strategie pe termen lung"<\/a><\/p>\n

Dinu Patriciu, Rompetrol: “Politicile economice ale decidentilor politici nu mai sunt importante, o tara trebuie sa devina prietenoasa cu mediul de afaceri"<\/a><\/p>\n

Catalin Baiculescu, Musat & Asociatii: “Trebuie sa ajungem in stare ca, in ciuda perioadei de criza, sa dam un anume confort unor oameni care mai vor sa investeasca"<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Andreea Vass<\/strong> \/ consilier al primului- ministru<\/div>\n
\u00a0“Vulnerabilitatea Romaniei in fata crizei economice actuale tine nu doar de resursele financiare internationale tot mai costisitoare pentru acoperirea deficitului comercial, din care aproximativ 2 miliarde de euro sunt generate doar din sectorul agroalimentar, dar si de imposibilitatea cresterii productivitatii interne si a exporturilor pe termen scurt.<\/div>\n
Agricultura necesita cel putin doi-trei ani de restructurari masive pentru a deveni exportator net. Pietele agricole nu sunt inca organizate, iar importurile le domina. Retrocedarile etapizate si niciodata incheiate au faramitat excesiv productia agricola. Comasarea a fost impiedicata de lipsa unei piete funciare autentice. Daca discutam despre introducerea cadastrului unitar pe cheltuiala statului, estimarile noastre se ridica la costuri de aproximativ 500 de milioane de euro si ca perioada de finalizare discutam despre vreo patru ani, cu impact asupra a 4 milioane de parcele si undeva intre 1,5-1,8 milioane de proprietari.<\/div>\n
Cert este ca in primii doi ani, in calitate de stat membru al UE, Romania a pierdut pariul nu doar cu agricultura, ci si cu infrastructura, turismul, absorbtia fondurilor europene in aceste scopuri, justitia.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Adrian Stanciu<\/strong> \/ Human Synergistics
\n\u00a0“Statul are rolul principal. Economia libera nu poate urma destinatii care au retur in termen asa de lung, e o zona unde autoreglarea nu functioneaza. Din pacate, statul nostru e complet incoerent si incapabil sa urmeze orice fel de strategie pe termen lung.<\/div>\n
In ce priveste costurile, ele sunt legate, ca in orice decizie de nivel strategic, de ceea ce lasi in urma. Statul roman nu prioritizeaza pentru ca prioritizarea presupune, prin definitie, ca ceva devine important si altceva neimportant, cu consecinta imediata ca lucrurile neimportante nu mai capata atentie si nici resurse sau, la rigoare, sunt chiar oprite. Noi nu putem face asta, pentru ca puterea politica e prea ahtiata dupa voturi si nu fara motiv, daca asta e mecanismul care o tine la putere.<\/div>\n
Avem nevoie de un lider puternic, luminat si credibil care sa ne convinga ca asta e calea de urmat si sa poata sa ia decizii grele fara a-si pierde suportul popular. Asa ceva e imposibil in sistemul constitutional romanesc.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Cosmin Joldes<\/strong> \/ partners channel manager pentru Romania si Serbia, AchieveGlobal<\/div>\n
\u00a0“Determinarea avantajului competitiv national al Romaniei ar trebui facuta urmand cel mai important model strategic dezvoltat in acest sens – (concept dezvoltat de profesorul Michael E. Porter in lucrarea sa – n. red.), instrument care arata de ce unele natiuni sunt mai competitive decat altele, de ce anumite industrii nationale sunt mai competitive decat altele.<\/avantajul><\/diamantul><\/div>\n
Avantajul competitiv national este rezultatul succesului companiilor locale, transpus apoi la scara globala,
\nodata cu expansiunea firmei.<\/div>\n
Determinantii succesului sunt: factorii specifici locali, cererea locala pentru anumite produse si servicii, industriile suport – care ajuta la realizarea acelor produse si servicii, strategia firmelor, structura pe industrii si mediul concurential.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Alexandru Costin<\/strong> \/ Adobe Romania
\n“Avem o populatie in continua scadere, deci ne diminuam potentialul de piata de desfacere pentru altii si scade si forta de munca de pe piata. Suntem parte din UE, fapt care ne creste puternic costurile cu forta de munca, iar productivitatea nu creste in acelasi ritm. In plus, se pare ca exista o serie de probleme fundamentale in sistemul de invatamant, care nu mai este capabil sa formeze foarte multi intelectuali de valoare, din anumite motive – un mix al imbatranirii sistemului coroborat cu scaderea interesului pentru scoala al generatiei tinere.<\/div>\n
Trecand de toate acestea, vad Romania transformandu-se intr-o tara bine dezvoltata economic in aproximativ 15 ani, probabil ajungand la nivelul unor tari ca Spania, Portugalia sau Grecia.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Florin Talpes<\/strong> \/ BitDefender<\/div>\n
\u00a0“Vad o perioada dificila de 2-3 ani, urmata de crestere economica. Peste 20-30 ani, Romania poate deveni o tara a carei economie o sa fie aliniata cu pozitia pe care o are in Europa ca marime a populatiei.<\/div>\n
Pe de alta parte, in vremuri de criza natiunile string cureaua si investesc in viitor. Cum spunea Napoleon, in razboi, la mijloc tinem magarii si savantii.”<\/p>\n

Alexandru Costin, Adobe Romania: "Romania este bine pozitionata pentru a deveni furnizorul de masini de buget redus in Europa"<\/a><\/p>\n

Andreea Vass, consilier al primului- ministru: "Agricultura necesita cel putin doi-trei ani de restructurari masive pentru a deveni exportator net"<\/a><\/p>\n

Dinu Patriciu, Rompetrol: “Politicile economice ale decidentilor politici nu mai sunt importante, o tara trebuie sa devina prietenoasa cu mediul de afaceri"<\/a><\/p>\n

Catalin Baiculescu, Musat & Asociatii: “Trebuie sa ajungem in stare ca, in ciuda perioadei de criza, sa dam un anume confort unor oameni care mai vor sa investeasca"<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Radu Enache<\/strong> \/ director general AL HP<\/div>\n
\u00a0“Vad criza ca o oportunitate ca mediul politic sa colaboreze mai bine cu cel de afaceri. Fiecare are nevoie de celalalt pentru o dezvoltare sanatoasa si aici cred ca relatiile trebuie sa fie mai stranse. Este un lucru pe care alte state il aplica deja cu incredere; este cazul SUA, unde presedintele Obama are un alcatuit din personalitati marcante din mediul de afaceri.”<\/economic><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Dinu Patriciu<\/strong> \/ Rompetrol<\/div>\n
\u00a0“Politicile economice ale decidentilor politici nu mai sunt importante, o tara trebuie sa devina prietenoasa cu mediul de afaceri. Apoi sa dezvolte domeniile cele mai rationale. Nu stiu domeniile, pentru ca nu stiu cele mai dispuse businessuri din Occident care sa-si delocalizeze activitatile in Romania.<\/div>\n
Atata vreme cat Bulgaria are o taxa unica de 10%, cert e ca nu-ti poti permite sa ai o taxa mai mare.<\/div>\n
Avem atuuri pe care nu le folosim: suntem cea mai mare tara din zona, nu numai ca dimensiuni si populatie, ci si ca potential. Bucurestiul ar putea deveni centrul financiar al Balcanilor, dar pentru asta ar trebui sa ne schimbam mentalitatea. Bursa ar trebui sa atraga companii semnificative din regiune, din toata regiunea Marii Negre si Balcanilor. O bursa regionala ar dinamiza intreg mediul de afaceri.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Marius Ghenea<\/strong> \/ PCFun<\/div>\n
\u00a0“Este evident de datoria statului sa foloseasca in mod eficient banii pe care ii incaseaza de la contribuabili, adica de la noi toti! Din acest punct de vedere, eu, contribuabil, sunt foarte dezamagit pentru ca nu inteleg de ce trebuie sa hranesc birocratia ineficienta si uneori chiar inutila a statului cu taxele pe care le platesc, in loc sa alimentez cu aceste taxe politici eficiente de stimulare a domeniilor economice strategice pentru Romania.<\/div>\n
Daca ne uitam la Irlanda sau India, dar si la alte exemple, devine clar ca rezultatele economice au fost realizate si pe baza politicilor guvernamentale si a sustinerii de care anumite sectoare s-au bucurat din partea guvernelor respective (sau, in cazul Irlandei, de sustinerea prin reducerea taxarii, care a propulsat-o, cel putin pentru doua decenii, ca o revelatie economica a Uniunii Europene).<\/div>\n
In ceea ce priveste varianta , e clar ca acesta va functiona pe criterii de piata si, fara o specifica, va migra spre zonele cele mai oportune. Insa tocmai aici vine rolul guvernului, de a pilota companiile private catre zonele de maxima oportunitate, mai ales intr-o perioada de criza.”<\/comanda><\/sa><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
MIhai Sfintescu<\/strong> \/ partener 3TS Capital<\/div>\n
\u00a0“Pentru un viitor bun, trebuie sa ne intoarcem la lucrurile fundamentale: o economie nu inseamna utilaje si statistici, ci in primul rand oameni care sunt harnici, creativi si ambitiosi. O directie deci este sistemul de invatamant, care are multe lacune, in care se risipesc bani, eforturi si chiar vieti. O alta este sa perseveram in a imbunatati societatea, iar aceasta este o discutie care depaseste cadrul economic. A venit timpul sa ne gandim ce societate vrem sa lasam pentru copiii nostri.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Marius Stancescu<\/strong> \/ Riff Holding<\/div>\n
\u00a0“Nu avem decat solutia exploatarii interesului public general: comertul liber, serviciile globale si distractia. Ramane doar sa descoperim proportiile optime ale celor trei ingrediente.<\/div>\n
Ne lipseste simplitatea, eficienta de a ajunge la rezultate pe drumul cel mai scurt, cu cele mai mici eforturi si costuri. Cred ca suntem experti in elaborarea unor teorii si strategii complicate, greu de administrat. Ne lipseste expertiza optimizarilor.”<\/p>\n

Alexandru Costin, Adobe Romania: "Romania este bine pozitionata pentru a deveni furnizorul de masini de buget redus in Europa"<\/a><\/p>\n

Andreea Vass, consilier al primului- ministru: "Agricultura necesita cel putin doi-trei ani de restructurari masive pentru a deveni exportator net"<\/a><\/p>\n

Adrian Stanciu, Human Synergistics: "Din pacate, statul nostru e complet incoerent si incapabil sa urmeze orice fel de strategie pe termen lung"<\/a><\/p>\n

Catalin Baiculescu, Musat & Asociatii: “Trebuie sa ajungem in stare ca, in ciuda perioadei de criza, sa dam un anume confort unor oameni care mai vor sa investeasca"<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Stefan Padure<\/strong> \/ Angst Ro<\/div>\n
“Europa nu sta foarte bine la managementul agricol, dar incearca prin Politica Agricola Comuna si fondurile alocate, precum si prin politicile vamale sa reziste zonelor cu avantaje naturale ca America de Nord si de Sud. Este destul de greu sa faci fata unui producator care are costuri la jumatate.<\/div>\n
Agricultura romaneasca are nevoie de sprijin fiscal, de incurajarea comasarii terenurilor si de sustinerea exploatatiilor performante, de legiferarea codului de bune practici, care creeaza un cadru concurential echitabil, de fixarea unor obiective strategice si de eliminarea pietei negre.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Catalin Baiculescu<\/strong> \/ Musat & Asociatii<\/div>\n
“Trebuie sa ajungem in stare ca, in ciuda perioadei de criza, sa dam un anume confort unor oameni care mai vor sa investeasca. Ei trebuie sa fie siguri ca, venind in Romania, n-au decat de castigat, ca aici gasesc oameni seriosi, care nu le cer spagi, care vor sa puna pe roate economia, ca exista o forta de munca care sa aiba niste pretentii rezonabile.<\/div>\n
Daca faci o oaza undeva, oricat de frumoasa, nu este suficient. Daca pentru a ajunge la oaza turistul trebuie sa treaca prin toate locurile pe care nu le-am dezvoltat, e rau. Acest lucru e valabil pentru orice, un combinat, o fabrica, un spatiu turistic intre care te mananca drumurile. Fa sa mearga soselele cum trebuie, fa sa mearga trenurile cum trebuie, fa sa mearga toate cum trebuie, iar restul vor veni in mod natural.”<\/p>\n

Alexandru Costin, Adobe Romania: "Romania este bine pozitionata pentru a deveni furnizorul de masini de buget redus in Europa"<\/a><\/p>\n

Andreea Vass, consilier al primului- ministru: "Agricultura necesita cel putin doi-trei ani de restructurari masive pentru a deveni exportator net"<\/a><\/p>\n

Adrian Stanciu, Human Synergistics: "Din pacate, statul nostru e complet incoerent si incapabil sa urmeze orice fel de strategie pe termen lung"<\/a><\/p>\n

Dinu Patriciu, Rompetrol: “Politicile economice ale decidentilor politici nu mai sunt importante, o tara trebuie sa devina prietenoasa cu mediul de afaceri"<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/p><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In ultimele doua decenii, evolutia economiei romanesti a fost lipsita de coerenta si rareori vizitata de succes. Celor ce ne-ar aduce aminte de fenomenul cresterii economice din ultimii ani le spunem ca a fost vorba pur si simplu de sansa si de geografie, nu de politici care sa ajute Romania sa stie cu adevarat ce vrea si cu ce se poate impune cel mai bine in lume. Daca socotim actuala criza drept o premisa pentru un restart al economiei mondiale, nu cumva avem si noi sansa unui nou inceput, dupa cel din 1990?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530,698],"tags":[190,7833,188],"class_list":["post-13376","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","category-cover-story","tag-crestere-economica","tag-criza-financiara","tag-economie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13376","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13376"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13376\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33869,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13376\/revisions\/33869"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13376"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13376"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13376"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}