\nComunicarea institu\u0163ional\u0103 sau lobby\u2011ul s-a schimbat \u00een ultimii 10 ani foarte mult nu doar \u00een Rom\u00e2nia, ci peste tot \u00een lume. Viteza informa\u0163iei \u015fi tehnologia au adus cet\u0103\u0163eanul \u015fi consumatorul \u00een centrul aten\u0163iei tuturor \u015fi i-au dat o putere pe care cu greu o putea cineva previziona acum 20 de ani\u201c, descrie Laura Florea, managing partner al companiei de public affairs Point \u015fi pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Registrului Rom\u00e2n de Lobby, importan\u0163a unui concept destul de des utilizat \u00een limbajul academic \u015fi politic\/institu\u0163ional, care nu are \u00eenc\u0103 un con\u0163inut clar \u015fi general acceptat.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia nu face excep\u0163ie de la tendin\u0163ele interna\u0163ionale \u015fi, chiar \u015fi \u00een lipsa unei reglement\u0103ri, domeniile reg\u0103site sub denumirile de advocacy, public affairs, reputation management \u015fi altele sub care se reg\u0103se\u015fte deseori activitatea de lobby pe pia\u0163a local\u0103, este din ce \u00een ce mai efevescent. Una dintre pu\u0163inele cercet\u0103ri \u00een domeniu (Lobby \u00een Rom\u00e2nia, realizat\u0103 de firma de cercetare GfK) arat\u0103 c\u0103, dintre reprezentan\u0163ii grupurilor care au declarat c\u0103 sunt implica\u0163i \u00een activitatea de lobby, cei mai mul\u0163i reprezint\u0103 ONG\u2011urile (din domeniile educa\u0163ie, ecologie, libert\u0103\u0163i fundamentale, tineret, drepturile consumatorului, minorit\u0103\u0163i etnice, s\u0103n\u0103tate etc.) \u2013 38%, companiile multina\u0163ionale (din domeniile telecomunica\u0163ii \u015fi tehnologia informa\u0163iilor, produse farmaceutice, bunuri de larg consum, servicii financiare \u015fi bancare, energie, retail, b\u0103uturi alcoolice, tutun, agricultur\u0103 etc.) \u2013 29%; companiile rom\u00e2ne\u015fti 12%, firmele de avocatur\u0103 9%, iar firmele specializate de lobby (care \u00een principal reprezint\u0103 interesele companiilor) constituie 4%. Astfel, nu doar firmele specializate \u00een activitatea de lobby fac lobby, aceasta fiind nu doar o meserie, ci o activitate specific\u0103 grupurilor care vor s\u0103 influen\u0163eze politica public\u0103, o decizie politic\u0103 sau o lege, dup\u0103 cum sesizeaz\u0103 autorii studiului \u201eLobby \u00een Rom\u00e2nia vs. Lobby \u00een UE\u201c, publicat anul trecut.<\/p>\n
\n\u201eRom\u00e2nia nu este cu nimic diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de Bruxelles \u00een privin\u0163a grupurilor de interese care influen\u0163eaz\u0103 politicile publice. Cele mai puternice \u015fi mai ascultate grupuri sunt asocia\u0163iile de afaceri, fie c\u0103 sunt sectoriale sau transsectoriale. Ele sunt din ce \u00een ce mai puternice \u015fi mai profesionalizate, dar din spate vin din ce \u00een ce mai puternice ONG-urile \u015fi thinktank-urile. Companiile, sindicatele, patronatele, organiza\u0163iile profesionale \u015fi chiar biserica sunt \u015fi ele foarte active \u00een influen\u0163area politicilor publice\u201c, mai spune Laura Florea, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Registrului Rom\u00e2n de Lobby (ARRL). Florea observ\u0103 c\u0103 pe fondul unui interes \u00een cre\u015ftere pentru implicarea \u00een formularea politicilor publice a grupurilor de interese, pia\u0163a de servicii de consultan\u0163\u0103 \u00een lobby \u015fi public affairs cre\u015fte. Florea apreciaz\u0103 c\u0103 \u00een prezent aproximativ 250 – 300 de organiza\u0163ii fac lobby \u00een Rom\u00e2nia, indiferent c\u0103 este vorba despre companii, asocia\u0163ii de business, ONG-uri \u015fi thinktank\u2011uri, sindicate \u015fi patronate, firme de avocatur\u0103 \u015fi consultan\u0163i fiscali sau firme de consultan\u0163\u0103 \u00een lobby. \u201eDomeniile vizate sunt preponderent cele hiperreglementate: s\u0103n\u0103tate, farmaceutic, energie, telecomunica\u0163ii, infrastructur\u0103, alimenta\u0163ie, financiar-bancar, jocuri de noroc, comer\u0163, tehnologie \u015fi altele asemenea.\u201c Potrivit pre\u015fedintelui ARRL, 70 de organiza\u0163ii care fac lobby sunt \u00eenscrise \u00een Registrul de Transparen\u0163\u0103 \u00een Activit\u0103\u0163i de Lobby \u015fi Advocacy, o ini\u0163iativ\u0103 de autoreglementare a industriei de lobby. \u00cen ce prive\u015fte firmele de consultan\u0163\u0103 specializate \u00een public affairs \u015fi comunicare, ast\u0103zi activeaz\u0103 \u00een jur de 12-15 firme pe pia\u0163a local\u0103, la care se adaug\u0103 un num\u0103r \u015fi mai mare de firme de avocatur\u0103 sau consultan\u0163\u0103 fiscal\u0103 care sunt extrem de implicate \u00een activit\u0103\u0163i de lobby pentru clien\u0163ii lor. Pre\u015fedintele ARRP apreciaz\u0103 c\u0103 \u00eentre 60 \u015fi 80 de milioane de euro se cheltuiesc anual de c\u0103tre grupurile de interese pentru activit\u0103\u0163i de lobby direct \u015fi activit\u0103\u0163i conexe de comunicare, iar o parte din aceste cheltuieli sunt pentru angajarea de consultan\u0163i de specialitate. Florea observ\u0103 \u015fi c\u0103 industria emergent\u0103 de public affairs \u015fi lobby se ridic\u0103 undeva la 8-10 milioane de euro \u00een Rom\u00e2nia, potrivit datelor de la Ministerul Finan\u0163elor Publice.<\/p>\n
\n\u00cen ce prive\u015fte tentativele de reglementare a activit\u0103\u0163ii de lobby \u00een Rom\u00e2nia, acestea au ap\u0103rut \u00een contextul luptei \u00eempotriva corup\u0163iei, potrivit studiului \u201eLobby \u00een Rom\u00e2nia vs. Lobby \u00een UE\u201c. Astfel, strategiile de lupt\u0103 \u00eempotriva corup\u0163iei adoptate \u00een 2001 \u015fi 2004 men\u0163ionau printre obiective elaborarea unui proiect de lege privind activitatea de lobby, precum \u015fi asigurarea transparen\u0163ei \u00een activitatea decizional\u0103. Ulterior, dup\u0103 aderarea Rom\u00e2niei la UE, valurile legislative din 2008 \u015fi 2011 au pus accentul mai ales pe transparen\u0163\u0103 \u00een activitatea decizional\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor publice, reglementarea activit\u0103\u0163ilor de lobby nemaifigur\u00e2nd ca obiectiv distinct sau men\u0163ionat expres. Tranzi\u0163ia de la economia de comand\u0103 la cea de pia\u0163\u0103 a dus la apari\u0163ia unei pie\u0163e \u201e\u00een care interesele economice \u015fi politice s-au intersectat, au coexistat \u015fi, de multe ori, s-au protejat unele pe altele, \u00een speran\u0163a men\u0163inerii unor privilegii individuale \u015fi\/sau de grup, contrare, de cele mai multe ori interesului public\u201c, potrivit autorilor studiului citat.<\/p>\n
\n\u201eToate ini\u0163iativele de legiferare de p\u00e2n\u0103 acum, dintre care cea mai recent\u0103 dateaz\u0103 din 2010, nu au \u0163inut cont nici de realit\u0103\u0163ile sociale din Rom\u00e2nia, nici de recomand\u0103rile institu\u0163iilor interna\u0163ionale \u015fi europene \u015fi nici de modelele de succes din unele \u0163\u0103ri sau de motivele de e\u015fec legislativ din alte \u0163\u0103ri. Cu alte cuvinte, ele au fost legi scrise prost, care au fost aspru criticate at\u00e2t de societatea civil\u0103, c\u00e2t \u015fi de mediul de afaceri.\u201c, observ\u0103 Laura Florea. Ea men\u0163ioneaz\u0103 existen\u0163a unei inten\u0163ii la nivelul Ministerului pentru Consultare Public\u0103 \u015fi Dialog Civic de a promova un registru voluntar de transparen\u0163\u0103 la nivelul administra\u0163iei centrale, inspirat din Registrul de Transparen\u0163\u0103 de la Bruxelles, unde entit\u0103\u0163ile care desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i de influen\u0163are a politicilor publice vor fi invitate s\u0103 \u00ee\u015fi declare interesele. Efectele unei reglement\u0103ri juste \u015fi \u00een linie cu recomand\u0103rile interna\u0163ionale vor aduce mai mult\u0103 transparen\u0163\u0103 \u015fi etic\u0103 \u00een desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ilor de lobby, dar \u015fi reciprocitate \u00een sensul \u00een care func\u0163ionarii \u015fi demnitarii vor avea obliga\u0163ii \u015fi rigori etice, sesizeaz\u0103 Florea, care observ\u0103 \u015fi cum o reglementare proast\u0103 va duce \u00een subteran \u015fi mai mult aceast\u0103 activitate, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Polonia sau \u00een Ungaria. Pe de alt\u0103 parte, Radu Nicosevici, om de afaceri din Timi\u015foara \u015fi membru al Academiei de Advocacy, a declarat anterior pentru BUSINESS Magazin c\u0103 o lege a lobby-ului nu ar aduce nimic nou \u00een legisla\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, nef\u0103c\u00e2nd dec\u00e2t s\u0103 suprareglementeze ni\u015fte rela\u0163ii contractuale de prest\u0103ri servicii deja reglementate prin Codul civil. C\u00e2t despre aspectul penal, \u201etraficul de influen\u0163\u0103 nu se poate face transparent, pe baza unui contract de prest\u0103ri servicii de lobby, iar interesele servite prin trafic de influen\u0163\u0103 nu se vor \u00eenregistra niciodat\u0103 \u00een vreo declara\u0163ie de interese, indiferent c\u00e2t de \u00abdur\u0103\u00bb ar fi legea lobby-ului\u201c, explica Nicosevici.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u00cen ce prive\u015fte reprezentarea la Bruxelles, a doua pia\u0163\u0103 ca m\u0103rime pentru activit\u0103\u0163ile de lobby dup\u0103 Statele Unite ale Americii, Rom\u00e2nia pare s\u0103 se situeze pe locul 17 \u00eentr-un clasament al organiza\u0163iilor de lobby, cu 90 de entit\u0103\u0163i de orgine rom\u00e2n\u0103 reprezentate aici. \u201eCred c\u0103 industria rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi antreprenoriatul rom\u00e2n sunt subreprezentate la Bruxelles. Prezen\u0163a noastr\u0103 la Bruxelles se face mai mult prin afilierea pe care organiza\u0163iile de business na\u0163ionale (formate oricum preponderent din multina\u0163ionale) o au la organiza\u0163iile europene de profil \u015fi mai pu\u0163in prin reprezentare direct\u0103. Acest lucru se vede \u00een pozi\u0163ion\u0103rile slabe \u00een general ale Rom\u00e2niei pe politicile comune ale Uniunii Europene\u201c, explic\u0103 Florea.<\/p>\n
\nPotrivit informa\u0163iior disponibile oferite de Registrul Transparen\u0163ei, o platform\u0103 ce are drept misiune transparentizarea lobby-ului dintre Parlamentul European \u015fi organiza\u0163iile care fac lobby, Institutul Na\u0163ional pentru Cercetare \u015fi Dezvoltare \u00een Fizic\u0103 \u015fi Inginerie Nuclear\u0103 Horia Hulubei este institu\u0163ia cel mai implicat\u0103 \u00een astfel de ac\u0163iuni, dac\u0103 ne uit\u0103m la valoarea costurilor de lobby declarat\u0103, de peste 10 milioane de euro, urmat\u0103 de Academia Naval\u0103 Mircea cel B\u0103tr\u00e2n (7,75 – 7,99 milioane de euro), Academia Aerian\u0103 Henri Coand\u0103 (2 – 2,4 milioane de euro) \u015fi Viticola Corcova (1,5 milioane de euro). Celelalte organiza\u0163ii \u00eenscrise \u00een registru au declarat valori mai mici de 1 milion de euro \u015fi, \u00een majoritatea cazurilor, 0. Potrivit unui interviu anterior acordat de Dan Luca, directorul institutului EurActiv de la Bruxelles Ziarului Financiar, grupurile de interes industriale dispun \u00een Bruxelles de aproximativ 3.000 de entit\u0103\u0163i juridice, la mare concuren\u0163\u0103, din punctul de vedere al activit\u0103\u0163ii, cu cele c\u00e2teva sute de organiza\u0163ii nonguvernamentale prezente \u015fi ele \u00een capitala Europei.<\/p>\n
\nRegiunile \u015fi marile ora\u015fe europeane se reg\u0103sesc \u015fi la Bruxelles \u2013 o \u201eaglomera\u0163ie\u201c de peste 400 de entit\u0103\u0163i juridice. Luca sesizeaz\u0103 c\u0103 universit\u0103\u0163ile europene au \u00een\u0163eles de mul\u0163i ani cum func\u0163ioneaz\u0103 sistemul \u015fi \u015fi-au implantat adev\u0103rate \u201ereprezentan\u0163e\u201c \u00een capitala Europei \u2013 drept dovad\u0103 \u015fi faptul c\u0103 \u00een clasamentele celor mai importante organiza\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti reprezentate la Bruxelles prin prisma cheltuielilor de lobby se afl\u0103 \u015fi dou\u0103 academii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n
\nPeste 7.800 de organiza\u0163ii de lobby sunt \u00eenregistrate \u00een Registrul de Transparen\u0163\u0103 al Uniunii Europene \u2013 registrul lobby-\u015ftilor de la Bruxelles – , iar mai mult de 4.800 dintre acestea vor s\u0103 influen\u0163eze deciziile politice ale Uniunii Europene pentru a deservi interesele corpora\u0163iilor. Exxon Mobil, Shell \u015fi Microsoft au fost companiile cu cele mai mari bugete anuale cheltuite pe lobby, fiecare av\u00e2nd la dispozi\u0163ie c\u00e2te 4,5 milioane de euro pentru lobby, potrivit unui studiu realizat de Transparency International anul trecut.<\/p>\n
\nSpre compara\u0163ie, \u00een 2015, \u00een SUA (Washington) erau \u00eenregistrate peste 11.500 de organiza\u0163ii de lobby, care au cheltuit \u00eempreun\u0103 peste 3,2 mld. de dolari pe aceste activit\u0103\u0163i, potrivit platformei OpenSecrets, gestionat\u0103 de Center for Responsive Politics. \u00cen topul celor mai mari organiza\u0163ii din SUA \u00een func\u0163ie de sumele cheltuite pe lobby \u00een 2015 se afl\u0103 Camera de Comer\u0163 a Statelor Unite (cu o sum\u0103 cheltuit\u0103 22,9 milioane de dolari), National Association of Realtors (cea mai mare organiza\u0163ie american\u0103 de comer\u0163, care a cheltuit circa 12 milioane de dolari pe lobby) \u015fi American Medical Association (asocia\u0163ia medicilor, care a avut un buget de 6,8 milioane de dolari \u00een 2015 pentru lobby).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201ePolitica \u015fi actoria au o leg\u0103tur\u0103 foarte str\u00e2ns\u0103. \u00cen ambele, rolul t\u0103u este s\u0103 convingi\u201c \u2013 spunea recent \u00eentr-un interviu pentru GQ Kevin Spacey, protagonistul din House of Cards, poate cel mai cunoscut serial care aduce \u00een prim-plan \u015fi activitatea de lobby. De\u015fi este privit uneori cu scepticism, rolul unor organiza\u0163ii de a influen\u0163a deciziile politicienilor astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 coincid\u0103 cu interesele lor specifice \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 din ce \u00een ce mai vizibil \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00een prezent 250 – 300 de organiza\u0163ii fac lobby pe plan local.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[332,37302,9354,274,32965,16355,5429,32978,1070,7536,6547,220,245,31917],"class_list":["post-133687","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-activitate","tag-actorie","tag-decizii","tag-incepere","tag-influentare","tag-interese","tag-interviu","tag-legatura","tag-lobby","tag-organizatii","tag-plan","tag-politica","tag-prezenta","tag-rol"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/133687","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=133687"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/133687\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=133687"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=133687"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=133687"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}