![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/15319031\/11\/grafic-cum-investesc-chinezii.jpg\")
<\/a><\/p>\n\n\u00centr-un mod simbolic, modul \u00een care decurg lucrurile la Dragonul Ro\u015fu sintetizeaz\u0103 rela\u0163ia pe care o au \u00een general investitorii chinezi cu Rom\u00e2nia \u2013 chiar \u015fi prin prisma controverselor legate de acest loc, legate mai ales de desele vizite ale ANAF aici \u2013 \u015fi care ar putea fi exemplificate prin semnele de \u00eentrebare ridicate asupra finaliz\u0103rii tranzac\u0163iei dintre China Energy Company Limited \u015fi Rompetrol, la doar o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de la anun\u0163ul unei achizi\u0163ii de peste jum\u0103tate de miliard de euro a chinezilor, din cauza anchetei DIICOT \u00een ceea ce a devenit dosarul Rompetrol II.<\/p>\n
\nDac\u0103 Dragonul Ro\u015fu a \u00eenceput, \u00een 1990, cu China 100% surs\u0103 de m\u0103rfuri \u015fi comercian\u0163i, ponderea operatorilor chinezi a sc\u0103zut la 30% \u00een ultimii ani, iar cea a m\u0103rfurilor la 60-70% \u2013 raport relevant de asemenea pentru ilustrarea rela\u0163iilor comerciale dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri. Anul trecut, m\u0103rfuri de peste 2,9 miliarde de dolari au ajuns \u00een Rom\u00e2nia din China, din care mai bine de jum\u0103tate reprezint\u0103 aparatur\u0103 \u015fi echipamente electrice \u015fi electronice, al\u0103turi de textile \u015fi articole de metal. Comparativ cu importurile, exporturile rom\u00e2ne\u015fti au fost de circa 530 de milioane de dolari anul trecut \u015fi reprezint\u0103 mai ales lemn \u015fi componente de echipamente electrice \u015fi electronice. Rela\u0163iile comerciale dintre Rom\u00e2nia \u015fi China, de 3,4 miliarde de dolari, reprezent\u0103 circa 2,9% dintr-o valoare total\u0103 a schimburilor comerciale dintre Rom\u00e2nia \u015fi restul lumii, \u00een timp ce deficitul adus de rela\u0163ia cu China a ajuns la 28,75% din totalul deficitului Rom\u00e2niei \u00een rela\u0163ie cu alte \u0163\u0103ri.<\/p>\n
\n\u00cen acela\u015fi timp, China \u00eenseamn\u0103 doar 0,8% din totalul investi\u0163iilor str\u0103ine pe pia\u0163a local\u0103. \u201eUnul dintre obiectivele Rom\u00e2niei pe aceast\u0103 rela\u0163ie trebuie s\u0103 fie acela de reducere a deficitului comercial uria\u015f, prin cre\u015fterea exporturilor. Totu\u015fi, trebuie subliniat c\u0103, \u00een realitate, volumul exportului rom\u00e2nesc pe China este de aproape 1 miliard de dolari, aproape dublu fa\u0163\u0103 de oficial\u201c, spun reprezentan\u0163ii Camerei de Comer\u0163 \u015fi Industrie a Municipiului Bucure\u015fti, referindu-se la direc\u0163iile \u00een care ar trebui dezvoltate rela\u0163iile comerciale dintre Rom\u00e2nia \u015fi China. Ei spun c\u0103 diferen\u0163a provine din modul diferit de cuantificare din statistica Rom\u00e2niei fa\u0163\u0103 de cea a Chinei. Astfel, dac\u0103 o fabric\u0103 de mobil\u0103, cum ar fi cea din T\u00e2rgu L\u0103pu\u015f, livreaz\u0103 canapele la IKEA, la noi figureaz\u0103 ca export Suedia, lan\u0163ul IKEA duc\u00e2nd marfa \u00een toate magazinele sale din lume, inclusiv China. La fel este \u015fi cazul confec\u0163iilor executate \u00een lohn pentru case de mod\u0103 din Italia, care sunt apoi livrate \u00een toat\u0103 lumea. \u201eDe aceea, \u00een statistica din China, Rom\u00e2nia figureaz\u0103 cu c\u00e2teva zeci de mii de perechi de pantaloni livrate la export, iar \u00een statistica noastr\u0103 nu\u201c, observ\u0103 Sorin Dimitriu, pre\u015fedinte al Camerei de Comer\u0163 \u015fi Industrie Bucure\u015fti \u015fi vicepre\u015fedinte al Camerei de Comer\u0163 \u015fi Industrie a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
<\/p>\n
\nPrincipalul partener comercial al Rom\u00e2niei \u00een Asia, Republica Popular\u0103 Chinez\u0103, ocup\u0103 locul 19 \u00een r\u00e2ndul investitorilor str\u0103ini, cu o valoare a investi\u0163iilor chineze \u00een Rom\u00e2nia de circa 440 de milioane de dolari. Faptul c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum companiile din China nu au mizat prea mult pe Rom\u00e2nia este demonstrat \u015fi de valoarea cumulat\u0103 a primelor companii cu asocia\u0163i sau ac\u0163ionari chinezi \u00een func\u0163ie de cifra de afaceri a acestora pe pia\u0163a local\u0103: 781 de milioane de lei (circa 175 de milioane de euro), cea mai mare investi\u0163ie chinezeasc\u0103, spre exemplu, fiind fabrica de biciclete Eurosport DHS din Deva, de\u0163inut\u0103 \u00een procent de 50% de chinezi \u015fi aflat\u0103 pe locul 163 \u00een topul exportatorilor de pe pia\u0163a local\u0103, cu 299 de angaja\u0163i \u015fi profit net de 4,1 milioane de lei \u00een 2014.<\/p>\n
\nCompania este urmat\u0103 \u00een clasament de Honest General Trading, ce are ca obiect de activitate comer\u0163ul cu ridicata al echipamentelor \u015fi furnitorilor de fier\u0103rie pentru instala\u0163ii sanitare \u015fi de \u00eenc\u0103lzire, care avea anul trecut un profit net de 8,7 milioane de lei, la un num\u0103r mediu de 285 de salaria\u0163i. \u00cen topul afacerilor chineze\u015fti de pe pia\u0163a local\u0103 se afl\u0103 \u015fi compania Hamei Exim, care are ca obiect de activitate \u201ecomer\u0163 cu ridicata al metalelor \u015fi minereurilor metalice\u201c \u015fi are un singur angajat, potrivit celor mai recente informa\u0163ii publicate pe site-ul Ministerului de Finan\u0163e, dar \u015fi Codrin Expert Consulting din Ploie\u015fti, o alt\u0103 companie cu un salariat, cu activitatea \u201ecomer\u0163 cu ridicata al de\u015feurilor \u015fi resturilor\u201c \u015fi un profit net de 7,2 milioane de lei.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\n\u00cen acest clasament se afl\u0103 \u015fi o companie produc\u0103toare de \u0163es\u0103turi din Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud cu 80 de angaja\u0163i, dar \u015fi Media Pro Entertainment din Buftea, de\u0163inut\u0103, conform registrului comer\u0163ului, \u00een procent de 100% de investitori chinezi.<\/p>\n
\nCele mai recente informa\u0163ii primite de la Registrul Comer\u0163ului indic\u0103 faptul c\u0103 num\u0103rul total de societ\u0103\u0163i cu investitori chinezi, neradiate, ce existau \u00een baza de date a Registrului Comer\u0163ului \u00een luna aprilie a acestui an era de 5.269, iar num\u0103rul mediu de \u00eenmatricul\u0103ri de companii cu participa\u0163ii de capital chinezesc \u00een intervalul 2007-2015 s-a plasat la 300 pe an, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eenregistreze cre\u015fteri spectaculoase, potrivit informa\u0163iilor trimise de reprezentan\u0163ii ONRC.<\/p>\n
\nJOHNNY JIN, SINGURUL ANTREPRENOR CHINEZ DIN BIROURILE DE LA VICTORIEI<\/p>\n
\n\u201eSunt mult mai pu\u0163ine, cred eu\u201c, spune Jin Wanglin, unul dintre fondatorii de restaurante chineze\u015fti de pe pia\u0163a local\u0103, originar din Bejing. Jin Wanglin, antreprenorul cunoscut de apropia\u0163i \u015fi de partenerii de afaceri din Bucure\u015fti drept \u201eJohnny Jin\u201c, este fondatorul restaurantului chinezesc al \u201ecorporati\u015ftilor\u201c din birourile aflate \u00een Pia\u0163a Victoriei, Kung Fu King. \u00cen timp ce vorbe\u015fte, se aude un fel de hip hop chinezesc, reprezent\u00e2nd muzica ambiental\u0103 din local. Atmosfera este \u00eentregit\u0103 de be\u0163e de bambus pe mese, tablouri cu sate chineze\u015fti, dar \u015fi de agita\u0163ia angaja\u0163ilor, chinezi \u015fi ei. Restaurantul s\u0103u aflat la etajul I dintr-o cl\u0103dire aflat\u0103 la Pia\u0163a Victoriei \u2013 este probabil singura afacere chinezeasc\u0103 din aceast\u0103 zon\u0103 \u2013 \u015fi este ne\u00eenc\u0103p\u0103tor \u00een fiecare zi la ora pr\u00e2nzului, c\u00e2nd angaja\u0163i ai multina\u0163ionalelor din zon\u0103 m\u0103n\u00e2nc\u0103 aici. Wanglin spune c\u0103 nu \u00eei lipse\u015fte nimic din via\u0163a de la Beijing, dar observ\u0103 cum cona\u0163ionalii s\u0103i nu sunt la fel de pozitivi \u00een a descrie rela\u0163ia cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nEl crede c\u0103 5.000 este un num\u0103r prea optimist pentru firmele chineze\u015fti de pe pia\u0163a local\u0103 \u2013 \u201eCred c\u0103 sunt mai pu\u0163ine, mul\u0163i au plecat \u015fi nu au \u00eenchis \u00eenc\u0103 firma. Mul\u0163i dintre cei pe care \u00eei cunosc eu au plecat \u00een Brazilia, \u00een America de Sud \u2013 cel pu\u0163in din cei pe care \u00eei \u015ftiu eu sunt 15-20 de in\u015fi care au plecat\u201c, spune antreprenorul. Jin Wanglin \u00eemi poveste\u015fte c\u0103 a sosit prima oar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een 2005, \u00eens\u0103 p\u0103rin\u0163ii s\u0103i erau aici din 1999. Ei aveau o fabric\u0103 de produc\u0163ie de haine \u00een China unde lucrau circa 100 de angaja\u0163i, iar odat\u0103 cu \u00eenceperea crizei asiatice din 1997-1998 a intervenit nevoia de a se extinde pe alte pie\u0163e europene. \u201eAu prospectat \u015fi Ungaria, dar au ales s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, unul dintre motive fiind faptul c\u0103 tata avea al\u0163i prieteni aici. Afacerea a crescut puternic din 2002 p\u00e2n\u0103 \u00een 2005, dar din 2006 a \u00eenceput s\u0103 scad\u0103.\u201c<\/p>\n
\n<\/p>\n
\n\u00cen consecin\u0163\u0103, familia lui Wanglin a c\u0103utat \u015fi alte pie\u0163e \u2013 au \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 afaceri \u00een Grecia sau Italia, \u00eens\u0103 \u00een cele din urm\u0103 au \u00eenchis-o, \u00een 2008. Wanglin a hot\u0103r\u00e2t, \u00een 2012, s\u0103 intre \u00een industria restaurantelor de pe pia\u0163a local\u0103. \u201e\u00cemi place m\u00e2ncarea, mai ales m\u00e2ncarea noastr\u0103 \u015fi observasem c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu erau astfel de restaurante corespunz\u0103toare, din punctul meu de vedere.\u201c Alegerea era una natural\u0103 \u015fi prin prisma faptului c\u0103 bunicul s\u0103u a avut un restaurant \u00een China \u00een anii \u201970, iar so\u0163ia \u015fi familia ei lucreaz\u0103 de asemenea \u00een aceast\u0103 industrie.<\/p>\n
\nA deschis un prim restaurant pe Calea Mo\u015filor, unde \u201edin prima zi a fost coad\u0103\u201c, iar pe cel din Pia\u0163a Victoriei l-a deschis aproximativ doi ani mai t\u00e2rziu. Fiecare dintre ele ajunge la venituri de peste 100.000 de euro pe an, potrivit lui Wanglin. Dup\u0103 cum reiese din cele mai recente informa\u0163ii publicate pe site-ul Ministerului de Finan\u0163e, afacerile Kung Fu King au \u00eenregistrat venituri de 846.232 lei \u00een 2014, cel mai recent an pentru care exist\u0103 informa\u0163ii publice disponibile. Au ajuns \u00een prezent la peste 30 de angaja\u0163i, dintre care majoritatea chinezi. \u201eE normal s\u0103 deschid restaurante Kung Fu King numai cu buc\u0103tari chinezi, de\u015fi am v\u0103zut c\u0103 sunt restaurante chineze\u015fti unde nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u015fa.\u201c<\/p>\n
\nWanglin spune c\u0103 el \u00eensu\u015fi a avut prieteni care au \u00eencercat s\u0103 investeasc\u0103 \u00een alte afaceri aici \u2013 \u00eens\u0103 s-au lovit de impedimente precum cel legat de ob\u0163inerea unei vize pentru Rom\u00e2nia, mai dificil de ob\u0163inut de c\u0103tre un cet\u0103\u0163ean chinez chiar dec\u00e2t cea pentru Statele Unite ale Americii sau Regatul Unit. \u201eEi vin s\u0103 cheltuie bani aici; avem cazare, bilet de avion, bani \u00een banc\u0103 \u2013 \u015fi deseori tot nu se acord\u0103 vizele. O a doua problem\u0103 ar fi legat\u0103 de faptul c\u0103 atunci c\u00e2nd vin chinezii la vam\u0103, li se cer \u00abtips\u00bb ca s\u0103 intre.\u201c Antreprenorul exemplific\u0103 prin faptul c\u0103 recent un unchi, socrul \u015fi al\u0163i prieteni, care au deja vize pentru Statele Unite ale Americii \u015fi Anglia, au depus cerere pentru vize \u00een Rom\u00e2nia, dar le-a fost respins\u0103. Voiau s\u0103 vin\u0103 aici pentru a-i analiza afacerea, \u00een vederea unei poten\u0163iale investi\u0163ii. \u201ePrietenii mei vor s\u0103 dezvolte afaceri \u00een alt\u0103 parte \u2013 China \u015fi America sunt cele mai mari pie\u0163e, dar sunt prea mul\u0163i, nu prea mai ai loc, aici \u00een schimb sunt lucruri de dezvoltat. Eu nu a\u015f fi venit dac\u0103 nu a\u015f fi sesizat o nevoie pe pia\u0163a restaurantelor chineze\u015fti.\u201c<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\n\u201eDin ce am observat, \u00een Rom\u00e2nia sunt cei mai pu\u0163ini chinezi \u2013 spre compara\u0163ie cu \u0163\u0103rile \u00een care am fost, de pild\u0103 Ungaria, Polonia, America, unde sunt foarte mul\u0163i deja\u201c, observ\u0103 antreprenorul. Printre planurile sale de afaceri se afl\u0103 reducerea timpului de livrare prin achizi\u0163ia de scutere electrice (a observat c\u0103 livr\u0103rile \u00een Bucure\u015fti dureaz\u0103 mai mult de 60 de minute), dar \u015fi extinderea \u00een Capital\u0103 \u015fi \u00een \u0163ar\u0103. \u201eAm pl\u0103nuit ca p\u00e2n\u0103 \u00een 2017 s\u0103 ajungem la \u015fase localuri, dar schimb\u0103m planul, sper\u0103m acum s\u0103 atingem acest obiectiv p\u00e2n\u0103 \u00een 2019. Ne dorim s\u0103 ajungem \u015fi \u00een alte ora\u015fe pe care le \u015ftiu, am fost \u00een Cluj-Napoca, era pia\u0163a OK, Timi\u015foara, Ia\u015fi, am v\u0103zut mul\u0163i studen\u0163i. Anul trecut am fost la Ploie\u015fti, \u00een mallul care a fost deschis, nu mi-a pl\u0103cut loca\u0163ia, food court-ul era la etajul patru, aveam plan cu ei, dar nu mi-a pl\u0103cut.\u201c<\/p>\n
\nPe termen lung, \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 intre pe pia\u0163a aplica\u0163iilor pentru telefoane mobile fiindc\u0103 \u201esunt multe \u00een str\u0103in\u0103tate care aici nu exist\u0103\u201c. Antreprenorul spune c\u0103 \u201erom\u00e2nii sunt foarte OK pentru mine \u2013 adev\u0103rul e c\u0103 \u00een 11 ani de zile aici am avut \u015fi eu p\u0103\u0163anii, minciuni, dar se \u00eent\u00e2mpl\u0103, oriunde, eu sunt mul\u0163umit de \u0163ara asta \u015fi de popula\u0163ie\u201c. Ce \u00eei place cel mai mult \u00een Rom\u00e2nia? Nu ar putea s\u0103 spun\u0103, \u00eens\u0103 crede c\u0103 obi\u015fnuin\u0163a a fost un factor important. Anul trecut a stat dou\u0103 luni \u00een Statele Unite ale Americii, unde a achizi\u0163ionat apartamente pentru \u201eviitor\u201c, dup\u0103 na\u015fterea fiului s\u0103u, \u015fi spune c\u0103 nu s-a putut obi\u015fnui. Jin Wanglin nu are \u00een plan s\u0103 mai p\u0103r\u0103seasc\u0103 vreodat\u0103 Rom\u00e2nia, dar se g\u00e2nde\u015fte doar s\u0103 \u00eel trimit\u0103 la studii \u00eentr-un liceu american pe fiul s\u0103u, c\u00e2nd acesta va \u00eemplini v\u00e2rsta necesar\u0103.<\/p>\n
\n \nANGAJATORUL CHINEZ<\/p>\n \nPrintre contractele \u00eencheiate de Wanglin se afl\u0103 unul cu compania din domeniul tehnologiei Huawei, c\u0103tre care livreaz\u0103 zilnic trei mese pentru 100 de angaja\u0163i ai companiei. Sunt o mic\u0103 parte din cei aproximativ 1.000 de angaja\u0163i ai companiei din Rom\u00e2nia, un alt exemplu relevant pentru investi\u0163iile chineze\u015fti \u00een \u0163ar\u0103. Huawei are o cifr\u0103 de afaceri de peste 200 de milioane de euro pe pia\u0163a local\u0103, potrivit celor mai recente informa\u0163ii publice disponibile. \u201eRom\u00e2nia este o pia\u0163\u0103 emergent\u0103, \u00een continu\u0103 dezvoltare, \u015fi reprezint\u0103 una dintre cele mai importante pie\u0163e pentru Huawei \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, pozi\u0163ia sa geografic\u0103, dar \u015fi oamenii foarte talenta\u0163i, at\u00e2t \u00een domeniul tehnic, c\u00e2t \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte st\u0103p\u00e2nirea limbilor str\u0103ine, sunt doar c\u00e2teva dintre motivele puternice care ne-au convins s\u0103 facem aceast\u0103 alegere.<\/p>\n \nProiectele Huawei \u00een Rom\u00e2nia sunt dovezi ale eforturilor sus\u0163inute pe care le facem pentru a dezvolta c\u00e2t mai multe produse \u015fi solu\u0163ii tehnologice inovatoare, pe pia\u0163a IT&C local\u0103\u201c, descrie Andy Hu, directorul departamentului de public relations \u015fi public affairs al companiei Huawei, motivele intr\u0103rii companiei pe pia\u0163a local\u0103 \u00een 2003. Potrivit reprezentantului produc\u0103torului de smartphone-uri \u015fi echipamente pentru operatorii de telecom Huawei, de c\u00e2nd compania a intrat pe pia\u0163a local\u0103, afacerile companiei s-au dezvoltat \u00eentr-o manier\u0103 pozitiv\u0103. \u201eDatorit\u0103 caracterului emergent al pie\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, compania noastr\u0103 a reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi dezvolte \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi adapteze proiectele \u015fi afacerile aici.\u201c Dup\u0103 intrarea pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia, compania a implementat aici unul dintre cele patru Centre Globale de Servicii (GSC), oferind servicii de suport multi-network pentru diver\u015fi operatori interna\u0163ionali.<\/p>\n \nPeste 700 de ingineri lucreaz\u0103 la Centrul GSC Huawei Romania, \u00eentr-un sediu operational automatizat \u015fi coordon\u00e2nd activit\u0103\u0163ile a \u015fase unit\u0103\u0163i: Sistemele de Suport Opera\u0163ional, Centrul Global de Asisten\u0163\u0103 Tehnic\u0103, Centrul Global de Analiz\u0103 a Re\u0163elelor, Centrul Global de Operare Re\u0163ele, Centrul Global de Servicii pentru Resurse \u015fi Centrul de Cercetare \u015fi Dezvoltare, potrivit reprezentantului companiei. Pe l\u00e2ng\u0103 acest hub strategic de service, Huawei a dezvoltat \u00een Rom\u00e2nia \u015fi un alt centru \u2013 Accounting Service Shared Center (ASSC), una dintre cele mai dezvoltate unit\u0103\u0163i de acest fel din grupul companiei.<\/p>\n \nAcest centru asigur\u0103 serviciile de suport privind activit\u0103\u0163ile financiare, precum pl\u0103\u0163ile la nivel global, suport pentru audit sau contabilitate pentru toate cele 37 de reprezentan\u0163e europene. \u201e\u00cen termeni de investi\u0163ie, am deschis Centrul Global de Servicii \u00een 2012, ca rezultat al unei investi\u0163ii de 6 milioane de euro. Ne-am adaptat valorile investi\u0163iilor \u00een acord cu nevoile pie\u0163ei locale \u015fi proiectele companiei\u201c, spune Hu. \u201ePentru viitor, planurile \u015fi strategia companiei se vor axa pe dezvoltarea afacerilor noastre aici \u015fi, de asemenea, pe cre\u015fterea num\u0103rului de angaja\u0163i, dup\u0103 cum va fi necesar. Reprezentantul Huawei nu vorbe\u015fte \u00eens\u0103 despre investi\u0163ia de 100 de milioane de euro anun\u0163at\u0103 de premierul Victor Ponta \u00een 2013, \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it\u0103 fa\u0163\u0103 de valoarea 200 de milioane de euro despre care se discuta \u00een 2011, \u00eentr-un anun\u0163 al Ministerului Economiei de atunci.<\/p>\n \n \nPotrivit reprezentantului de comunicare al companiei, Huawei nu pl\u0103nuie\u015fte deschiderea unei fabrici \u00een Rom\u00e2nia, iar planurile \u015fi strategia companiei se vor axa pe dezvoltarea afacerilor de aici \u015fi pe cre\u015fterea num\u0103rului de angaja\u0163i, \u00een func\u0163ie de necesit\u0103\u0163ile companiei. \u201eDe asemenea, pl\u0103nuim s\u0103 continu\u0103m investi\u0163iile \u00een viitori speciali\u015fti, studen\u0163i de la facult\u0103\u0163ile cu profil tehnic, ne dorim s\u0103 contribuim la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea sistemului educa\u0163ional. Ne vom concentra foarte mult activitatea \u00een acest an pe diviziile de Terminale \u015fi Enterprise. <\/p>\n \nPentru zona de Enterprise, \u00eentrevedem oportunit\u0103\u0163i mari \u00een zona de IT \u015fi Cloud, dar \u015fi \u00een domeniul tehnologiilor de Safe City\u201c, descrie reprezentantul Huawei strategia \u00een Rom\u00e2nia. Prin programe precum Huawei Future Seeds, prin care Huawei a trimis opt studen\u0163i rom\u00e2ni de la universit\u0103\u0163i din \u0163ar\u0103 \u00eentr-un program de formare profesional\u0103 organizat la sediul central din Shenzen, compania \u015fi-a propus s\u0103 \u201eofere studen\u0163ilor rom\u00e2ni oportunitatea de a lucra \u015fi de a \u00eenv\u0103\u0163a \u00eentr-o companie global\u0103 de IT&C de top, dar, de asemenea, de a avea acces la cele mai noi \u015fi inovatoare tehnologii \u015fi tendin\u0163e din industrie. \u00cen plus, studen\u0163ii au \u015fansa de a explora cultura \u015fi limba chinez\u0103. Astfel, tinerii c\u00e2\u015ftig\u0103 experien\u0163\u0103 multicultural\u0103 \u015fi \u00een\u0163eleg faptul c\u0103, lucr\u00e2nd la Huawei, vor ajunge s\u0103 fie parte dintr-o comunitate interna\u0163ional\u0103 de exper\u0163i, care le va oferi o viziune mai ampl\u0103 asupra lumii \u015fi asupra a\u015ftept\u0103rilor privind viitorul lor\u201c.<\/p>\n \n <\/p>\n <\/p>\n \nReprezentantul Huawei spune c\u0103 principalul avantaj al Rom\u00e2niei \u00een rela\u0163iile cu China este faptul c\u0103 e o \u0163ar\u0103 emergent\u0103, care adopt\u0103 rapid tendin\u0163ele occidentale \u00een materie de tehnologie. \u201eAlte avantaje le constituie oamenii talenta\u0163i \u00een st\u0103p\u00e2nirea limbilor str\u0103ine \u015fi a domeniului tehnic, iar acestea sunt argumente puternice pentru atragerea investitorilor str\u0103ini de orice fel, nu doar a celor chinezi. Dezavantaje pot fi g\u0103site \u00een orice \u0163ar\u0103, dar cu r\u0103bdare \u015fi o bun\u0103 strategie, acestea pot fi dep\u0103\u015fite\u201c, descrie reprezentantul Huawei avantajele \u015fi provoc\u0103rile unei companii chineze\u015fti \u00een Rom\u00e2nia. Cea mai mare investi\u0163ie chinezeasc\u0103, cea a fabricii de biciclete DHS de la Deva, a fost rezultatul apropierii istorice dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri. \u201eLa \u00eenceputul anilor \u201990, Europa de Vest si America nu erau El Dorado-ul de ast\u0103zi, iar apropierea fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia a fost decisiv\u0103 \u00een decizia lor\u201c, declara Lucian Contras, directorul executiv al Eurosport DHS. \u00cen plus, fabrica a fost amplasat\u0103 ini\u0163ial la Petro\u015fani, tocmai pentru c\u0103 afacerile din Valea Jiului intrau \u00een programul de facilit\u0103\u0163i pentru zone defavorizate, fiind scutite de impozitul pe profit timp de cinci ani.<\/p>\n \n \nO RELA\u0162IE ISTORIC\u0102, NEFRUCTIFICAT\u0102<\/p>\n \nRom\u00e2nia a fost cea de-a treia \u0163ar\u0103 care a recunoscut Republica Popular\u0103 Chinez\u0103, iar rela\u0163iile diplomatice dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri au fost stabilite la 5 octombrie 1949, la rang de ambasad\u0103, potrivit informa\u0163iilor Ministerului Afacerilor Externe. De-a lungul timpului, \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi China au existat numeroase demersuri diplomatice la rang \u00eenalt, iar \u00een 2014 cele dou\u0103 \u0163\u0103ri au marcat prin ac\u0163iuni comune aniversarea a 65 de ani de la stabilirea rela\u0163iilor diplomatice \u015fi 10 ani de la convenirea Parteneriatului Amplu de Prietenie \u015fi Cooperare. Cele mai recente discu\u0163ii \u0163in de vizita premierului chinez \u00een Rom\u00e2nia \u00een 2013, c\u00e2nd au fost stabilite obiective precum colaborarea dintre Nuclearelectrica \u015fi China General Nuclear Power Corporation, dar \u015fi investi\u0163ii \u00een complexele energetice Oltenia \u015fi Hunedoara.<\/p>\n \nMajoritatea acestor \u00een\u0163elegeri nu s-au concretizat \u00eens\u0103. \u201ePolitica chinez\u0103 dup\u0103 anul 2007 a trecut la p\u0103trunderea \u00een Europa pe c\u0103i ocolite. Rela\u0163iile economice dintre Rom\u00e2nia \u015fi China nu au trecut p\u00e2n\u0103 acum peste stadiul de declara\u0163ii, au fost foarte multe inten\u0163ii de leg\u0103turi, dar ele nu s-au concretizat dec\u00e2t par\u0163ial \u015fi foarte t\u00e2rziu \u2013 Cernavod\u0103, c\u0103ile ferate, toate investi\u0163iile chineze \u00een Rom\u00e2nia au fost f\u0103cute de Rom\u00e2nia cu o foarte mare team\u0103, fiindc\u0103 \u0163ara noastr\u0103 este una dintre \u0163\u0103rile cele mai tem\u0103toare referitoare la politicile Uniunii Europene \u2013 Ungaria \u015fi celelalte \u0163\u0103ri baltice au mult mai multe investi\u0163ii chineze\u201c, spune profesorul doctor Mircea Co\u015fea, referindu\u2011se la numeroasele discu\u0163ii legate de poten\u0163iala intrare a chinezilor pe pia\u0163a local\u0103, mai ales \u00een perioada guvern\u0103rii Ponta.<\/p>\n \nProfesorul Mircea Co\u015fea consider\u0103 c\u0103 \u201edac\u0103 lucrurile vor merge bine, probabil vom asista \u015fi la alte investi\u0163ii indirecte \u2013 \u00eens\u0103 chinezii vor \u00eent\u00e2mpina \u00eentotdeauna o barier\u0103 din partea Uniunii Europene, pentru c\u0103, dac\u0103 pentru alte \u0163\u0103ri aceste investi\u0163ii au mers mult mai u\u015for, investi\u0163iile chineze \u00een Polonia, \u00een Ungaria, \u00een \u0163\u0103rile baltice sunt mult mai importante. Noi mereu ne crampon\u0103m de ce ni s-a spus de la Bruxelles, cu un catolicism mai mare dec\u00e2t al Papei\u201c. Profesorul exemplific\u0103 pozi\u0163ionarea UE referitoare la investi\u0163iile chineze \u00een cadrul comunit\u0103\u0163ii europene prin valul de reac\u0163ii st\u00e2rnit la vizita premierului Ponta \u00een China, reac\u0163ii ce sugerau c\u0103 astfel de colabor\u0103ri comerciale \u00eencalc\u0103 anumite reguli.<\/p>\n \nDe ce nu a fost fructificat\u0103 rela\u0163ia istoric\u0103 dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri? Sorin Dimitriu, pre\u015fedinte al Camerei de Comer\u0163 \u015fi Industrie a Capitalei \u015fi vicepre\u015fedinte al Camerei de Comer\u0163 \u015fi Industrie a Rom\u00e2niei, spune c\u0103 afacerile chineze se blocheaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia din motive precum distan\u0163a, diferen\u0163ele culturale \u015fi cele de legisla\u0163ie. \u201eNu ne cunoa\u015ftem suficient de bine unii pe al\u0163ii, pornind de la cadrul legislativ \u2013 acces pe pia\u0163\u0103, investi\u0163ii, reglement\u0103ri \u015fi proceduri aplicabile, restric\u0163ii \u2013 \u015fi p\u00e2n\u0103 la mentalitate, mod de a negocia \u015fi a \u00eencheia o afacere \u2013 obiceiuri de cump\u0103rare \u015fi consum. Sunt aspecte care nu pot fi neglijate, pentru c\u0103 altfel, oric\u00e2t\u0103 bun\u0103voin\u0163\u0103 ar exista din ambele p\u0103r\u0163i, rata de succes va r\u0103m\u00e2ne sub a\u015ftept\u0103ri.\u201c<\/p>\n \n \nO mare parte dintre avantajele comerciale s-au pierdut dup\u0103 Revolu\u0163ia din 1989. \u201eDup\u0103 decembrie 1989, economia, care n-ar trebui s\u0103 \u0163in\u0103 cont de asemenea aspecte, s-a orientat dup\u0103 mediul politic c\u0103tre SUA \u015fi Europa de Vest\u201c, comenta Gabriel Ghelmegeanu \u00eentr-un interviu acordat Business Magazin \u00een 2010, unde sus\u0163inea c\u0103 este o gre\u015feal\u0103 capital\u0103 faptul c\u0103 am pierdut pie\u0163ele pe care companiile rom\u00e2ne\u015fti activau (China, Rusia, Vietnam, Cambodgia), \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 concur\u0103m direct cu firmele occidentale.<\/p>\n \nPrintre principalele probleme pe care le \u00eent\u00e2mpin\u0103 investitorii chinezi \u00een procesul de realizare de proiecte de investi\u0163ii \u00een Uniunea European\u0103 se afl\u0103, potrivit informa\u0163iilor publicate pe site-ul Ministerului de Externe, diferen\u0163a cultural\u0103 \u015fi insuficienta cunoa\u015ftere a legisla\u0163iei europene, amploarea reglement\u0103rilor europeme, diferen\u0163a \u00eentre raportul stat-companii \u00een Republica Popular\u0103 Chinez\u0103 \u015fi raportul stat-companii din Uniunea European\u0103, inclusiv din Rom\u00e2nia, sprijinul acordat de guvernul chinez companiilor care investesc \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n \n\u00cen mod particular, pentru Rom\u00e2nia, problemele pe care le \u00eent\u00e2mpin\u0103 investitorii chinezi sunt legate mai ales de dificultatea ob\u0163inerii vizelor pentru vizitarea unor obiective \u015fi loca\u0163ii de interes (este necesar\u0103 invita\u0163ia din partea autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne sau a unui mare contribuabil), schimb\u0103rile frecvente ale legisla\u0163iei, dificultatea localiz\u0103rii pe o perioad\u0103 lung\u0103 de timp a unor speciali\u015fti-exper\u0163i chinezi, normele europene impun Rom\u00e2niei acordarea unui num\u0103r de maximum 3.000 de permise de munc\u0103 cet\u0103\u0163enilor chinezi, diferen\u0163e \u00eentre practicile de func\u0163ionarea ale sistemului bancar european \u015fi reglement\u0103rile acestui sector, dificultatea \u00een\u0163elegerii sistemului financiar \u015fi contabil, din Rom\u00e2nia. <\/p>\n <\/p>\n \nCel mai important acord pentru Rom\u00e2nia a fost semnat \u00een domeniul nuclear, \u00eentre Nuclearelectrica \u015fi China General Nuclear Power Corporation. \u00cen principiu, documenta\u0163ia adoptat\u0103 prevede construc\u0163ia Unit\u0103\u0163ilor 3 \u015fi 4 de la Centrala Nuclearelectric\u0103 Cernavoda, proiect estimat la 6 miliarde euro pentru care partea rom\u00e2n\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 finan\u0163are de mai bine de cinci ani. Realizarea acestui proiect va genera noi locuri de munc\u0103 \u015fi la Fabrica de Combustibili Nucleari de la Pite\u015fti, unde anul trecut exper\u0163i din China au efectuat vizite de lucru pentru a se documenta, potrivit MAE.<\/p>\n \nMircea Co\u015fea observ\u0103 cum \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 o politic\u0103 chinezeasc\u0103 \u00eenc\u0103 de acum 25 de ani \u2013 axat\u0103 pe echilibrarea balan\u0163ei energetice. \u201eChina este o \u0163ar\u0103 cu resurse energetice pu\u0163ine \u015fi mai ales bazate pe c\u0103rbune. A f\u0103cut progrese din acest punct de vedere cu Rusia \u2013 prin conductele ruse\u015fti ce aprovizioneaz\u0103 China, cu rezultate mediocre \u00eens\u0103, iar acum intrarea ei \u00een Europa se realizeaz\u0103 ocolit, prin intermediari.\u201c Exemplul tranzac\u0163iei dintre chinezi \u015fi kazahi ar fi unul foarte clar, dac\u0103 s-ar concretiza, potrivit profesorului. <\/p>\n \nEl observ\u0103 c\u0103 acum trebuie s\u0103 apreciem cu destul de mult\u0103 modestie intrarea poten\u0163ial\u0103 a Chinei cu 51% \u00een compania kazah\u0103, aceasta nefiind o chestiune foarte important\u0103 din punct de vedere economic, iar din punctul de vedere al rela\u0163iilor cu Rom\u00e2nia nu reprezint\u0103 un mare pas \u00eenainte. \u201eEste totu\u015fi un \u00eenceput care ar putea s\u0103 ne atrag\u0103 aten\u0163ia \u2013 urm\u0103torul pas dup\u0103 p\u0103rerea mea ar fi Cernavod\u0103 \u2013 China ar pune astfel un picior important \u00een industria petrochimic\u0103 \u015fi energetic\u0103 a Europei \u2013 \u00een condi\u0163iile \u00een care Europa este sub teroarea presiunilor Rusiei.\u201c Analistul subliniaz\u0103 importan\u0163a afluxului de capital din China, \u00een condi\u0163iile r\u0103zboiului energetic dintre Rusia \u015fi Europa, ce arat\u0103 c\u0103 strategia chinez\u0103 este global\u0103.<\/p>\n \n \n\u201eEste vorba despre o lupt\u0103 global\u0103, un r\u0103zboi energetic care dup\u0103 p\u0103rerea mea se va declan\u015fa prin anul 2025 \u2013 pentru c\u0103 mai exist\u0103 un lucru pe care ar trebui s\u0103 \u00eel lu\u0103m \u00een calcul \u2013 anume c\u0103 Rusia lucreaz\u0103 foarte intens pentru fixarea pre\u0163ului petrolului pe pia\u0163a ruseasc\u0103.\u201c Mircea Co\u015fea nu vede deocamdat\u0103 o implicare sau alte consecin\u0163e \u00een leg\u0103tur\u0103 cu economia Rom\u00e2niei, \u00eens\u0103 observ\u0103 c\u0103 realist vorbind, capitalul din China este binevenit. \u201eBanii care vin din afar\u0103 sunt interesan\u0163i, indiferent de canalul pe care vin, deocamdat\u0103 suntem \u00eentr-un moment extrem de dificil al economiei, nu am reu\u015fit s\u0103 atragem fonduri europene, nu am reu\u015fit s\u0103 facem investi\u0163ii, nu putem face investi\u0163ii din propriul buget \u015fi avem neap\u0103rat nevoie de ace\u015fti bani.\u201c<\/p>\n \nINVESTITORII CHINEZI, \u201eLA CUMP\u0102R\u0102TURI\u201c \u00ceN EUROPA<\/p>\n \nRom\u00e2nii a\u015fteapt\u0103 \u00eenc\u0103 banii investitorilor chinezi \u00een timp ce, \u00een doar cinci ani, China a surclasat Statele Unite ale Americii \u015fi a devenit partener comercial pentru majoritatea \u0163\u0103rilor lumii, potrivit unei analize realizate de Associated Press. \u00cen 2006, SUA erau cel mai mare partener comercial pentru 127 de \u0163\u0103ri, \u00een timp ce China avea acest statut pentru 70 de \u0163\u0103ri. \u00cen 2014, cele dou\u0103 \u0163\u0103ri au schimbat locurile: China a devenit cel mai important partener comercial pentru 124 de \u0163\u0103ri, iar SUA, pentru 76. Investi\u0163iile chinezilor \u00een Rom\u00e2nia s-au realizat mai ales indirect, prin achizi\u0163iile f\u0103cute de ei pe pie\u0163ele vestice. Spre exemplu, anul trecut, activele Smithfield au fost v\u00e2ndute de c\u0103tre proprietarii americani ai companiei c\u0103tre chinezii de la WH Group, cel mai mare produc\u0103tor de carne de porc la nivel mondial. <\/p>\n \nTot anul trecut, produc\u0103torul italian de anvelope Pirelli, care de\u0163ine \u00een Ro-m\u00e2nia o fabric\u0103 de anvelope la Slatina cu af-a-ceri de 1,67 miliarde de lei, a ajuns \u00een proprietatea China National Che-mical, \u00eentr-o tranzac\u0163ie de peste 7 miliarde de euro. Aceste tranzac\u0163ii fac parte dintr-o efervescen\u0163\u0103 ce a adus anul trecut investi\u0163iile companiilor de stat sau private din China la un maxim de 23 de miliarde de dolari \u00een Europa, \u00een timp ce investi\u0163iile SUA s-au plasat la 15 miliarde de dolari, potrivit unui raport al companiei de avocatur\u0103 Baker & McKenzie \u015fi al companiei de consultan\u0163\u0103 Rhodium Group, citat de Financial Times. Dac\u0103 \u00een prima parte a secolului XXI au existat pu\u0163ine investi\u0163ii ale companiilor din China \u00een Europa, din 2010 cifrele arat\u0103 o cre\u015ftere a investitorilor asiatici.<\/p>\n \nPotrivit raportului companiei de avocatur\u0103 Baker & McKenzie \u015fi al companiei de consultan\u0163\u0103 Rhodium Group, valoarea total\u0103 a investi\u0163iilor \u00een Europa au crescut de la aproximativ 6 miliarde de dolari \u00een 2010 la 55 de miliarde \u00een 2014. Investi\u0163iile chineze\u015fti directe \u00een Europa au crescut cu 44% anul trecut \u015fi ar putea cre\u015fte dramatic anul acesta, mai ales \u00een condi\u0163iile \u00een care se consider\u0103 c\u0103 investitorul de top ChemChina, care a cump\u0103rat Pirelli anul trecut, ar putea cump\u0103ra conglomeratul elve\u0163ian agribusiness Syngenta \u2013 o tranzac\u0163ie estimat\u0103 la 62 de miliarde de dolari.<\/p>\n \n \nInvesti\u0163iile companiilor chineze\u015fti \u00een economiile vestice par s\u0103 bat\u0103 un nou record \u00een 2016: \u00een primele \u015fase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni ale anului, grupurile chineze\u015fti au anun\u0163at contracte poten\u0163iale de 70 de miliarde de dolari. Investi\u0163iile directe ale chinezilor \u00een zona euro au crescut cu 37% \u00een 2015, p\u00e2n\u0103 la 17,1 miliarde de dolari, de la 12,5 miliarde de euro. Italia a primit cea mai mare parte a investi\u0163iilor companiilor chineze\u015fti, ca rezultat al tranzac\u0163iei de 7,9 miliarde de dolari dintre Pirelli \u015fi ChemChina. Fran\u0163a a fost cea de-a doua economie european\u0103 din punctul de vedere al investi\u0163iilor chineze\u015fti \u00een Europa, cu 3,6 miliarde de dolari, acesta fiind rezultatul unei serii de afaceri \u00een turism \u015fi infrastructur\u0103.<\/p>\n \nDe ce a devenit Europa atractiv\u0103 pentru investitorii chinezi? Speciali\u015ftii de la Straitstimes.com arat\u0103 cum companiile din China caut\u0103 un mediu stabil \u015fi sigur din punctul de vedere al legisla\u0163iei. Criza din 2008 a fost un moment cheie, \u00een care guvernul chinez a \u00eenceput s\u0103 cumpere eurobonduri, dar s\u0103 \u015fi investeasc\u0103 \u00een companii din infrastructur\u0103, un exemplu \u00een acest sens fiind portul grec Pireu, potrivit lui Philippe Le Corre \u015fi Alain Sepulchre, autorii c\u0103r\u0163ii \u201eChina\u2019s Offensive In Europe\u201c. Acesta este condus aproape \u00een totalitate de companii din China dup\u0103 ce Cosco, China Ocean Shipping Company, a achizi\u0163ionat \u00een aprilie o parte din portul Pireu. <\/p>\n <\/p>\n \n\u00cen plus, Europa se confrunt\u0103 cu fenomenul dezindustrializ\u0103rii, sus\u0163inut de o moned\u0103 euro slab\u0103. \u0162\u0103ri precum Italia, Portugalia, chiar \u015fi Fran\u0163a \u015fi Regatul Unit au prezentat oportunit\u0103\u0163i companiilor chineze \u00een domenii precum industria auto, alimentar, energie, transport, lux, entertainment \u015fi turism. Investi\u0163iile str\u0103ine directe ale companiilor chineze \u00een Europa, sunt, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, \u015fi o consecin\u0163\u0103 a deciziilor politice de la Beijing, luate la finalul anilor \u201990, de a pune capitalul la lucru \u00een afara grani\u0163elor. <\/p>\n \n\u00cen cazul Africii \u015fi Asiei, politica investi\u0163iilor str\u0103ine directe din China a pornit ax\u00e2ndu-se pe resurse naturale, \u00eens\u0103 \u00een cazul \u0163\u0103rilor europene acestea se concentreaz\u0103 pe achizi\u0163ionarea de m\u0103rci \u015fi tehnologie, c\u00e2t \u015fi pe extinderea influen\u0163ei chineze\u015fti prin intermediul firmelor \u015fi b\u0103ncilor de stat, b\u0103ncilor comerciale \u015fi fondurilor de investi\u0163ii. \u201eNu exist\u0103 \u00eendoial\u0103 legat\u0103 de faptul c\u0103 guvernul chinez a reu\u015fit s\u0103 monteze \u0163\u0103rile europene una \u00eempotriva celeilalte, folosind investi\u0163iile str\u0103ine chineze ca unealt\u0103. Dac\u0103 mai demult \u0163\u0103rile europene se luptau pentru o bucat\u0103 din pia\u0163a chinezeasc\u0103 pentru a exporta acolo bunuri, acum concureaz\u0103 pentru o parte din capitalul chinezesc\u201c, spune Mircea Co\u015fea.<\/p>\n \n\u00cen nordul Europei investitorii chinezi se concentreaz\u0103 pe tehnologie \u015fi pe inova\u0163ie, \u00een sudul Europei sunt interesa\u0163i de oportunit\u0103\u0163ile de privatizare ale companiilor, \u00een special \u00een Portugalia, Grecia, Italia \u015fi Spania, iar \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est China \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 proiectul Drumul M\u0103t\u0103sii.<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/p>\n<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n