\nA doua \u015fans\u0103 nu va mai exista pentru c\u0103, odat\u0103 acordate aceste interviuri, Dr. Wright nu va mai reveni niciodat\u0103 \u00een fa\u0163a camerelor de luat vederi. A oferit apoi o serie de date criptografice pentru a dovedi c\u0103 este \u00eentr-adev\u0103r cine pretinde c\u0103 este.<\/p>\n
\nCele trei publica\u0163ii au fost puse s\u0103 semneze un contract prin care s-au obligat s\u0103 nu publice nimic p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd dr. Wright nu \u00ee\u015fi dezv\u0103luie singur identitatea. \u00cen articolul publicat pe blogul personal pe data de 2 mai 2016, dr. Wright face referire la gestul din 1964 al lui Jean-Paul Sartre de a refuza Premiul Nobel pentru Literatur\u0103: \u201eNu e acela\u015fi lucru dac\u0103 m\u0103 semnez Jean-Paul Sartre sau dac\u0103 m\u0103 semnez Jean-Paul Sartre, laureat al Premiului Nobel\u201c. \u201eNu e acela\u015fi lucru dac\u0103 semnez Craig Wright sau dac\u0103 semnez Craig Wright, Satoshi.\u201c<\/p>\n
\n\u201eUn scriitor nu ar trebui \u00ee\u015fi s\u0103 permit\u0103 s\u0103 fie transformat \u00eentr-o institu\u0163ie\u201c, era justificarea lui Sartre \u00een 1964. \u201eVreau doar s\u0103 fiu l\u0103sat \u00een pace, s\u0103 cercetez \u015fi s\u0103 lucrez\u201c, spune Craig Wright, alias Satoshi Nakamoto. \u201eNu vreau bani. Nu vreau faim\u0103. Nu vreau s\u0103 fiu adorat. Dac\u0103 sunt propus pentru vreun premiu, nu voi accepta niciodat\u0103 nici m\u0103car un cent. Dac\u0103 m\u0103 propune\u0163i pentru vreun premiu Nobel, dac\u0103 m\u0103 propune\u0163i pentru vreo Medalie Turing (a Asocia\u0163iei pentru Ma\u015fini de Calcul, n.m.), dac\u0103 m\u0103 propune\u0163i pentru orice onoare, nu voi accepta nici m\u0103car un cent de la niciunul din voi, pentru nimic.\u201c<\/p>\n
\nFunc\u0163ioneaz\u0103 aceast\u0103 justificare, oare, \u015fi \u00een cazul lui Satoshi Nakamoto? Opera lui Nakamoto nu este un joc pur intelectual (o spun f\u0103r\u0103 a minimaliza opera lui Sartre). Opera lui Nakamoto este un sistem de pl\u0103\u0163i electronice, global, distribuit \u015fi aflat dincolo de controlul oric\u0103rei b\u0103nci centrale. Un sistem de pl\u0103\u0163i electronice care are poten\u0163ialul, dac\u0103 suficien\u0163i oameni cred \u00een el \u015fi \u00eel folosesc, s\u0103 devin\u0103 o alternativ\u0103 la sistemul financiar global, la b\u0103nci \u015fi la sistemele de pl\u0103\u0163i electronice actuale.<\/p>\n
\nNu e un joc f\u0103r\u0103 mize, totu\u015fi. S\u0103 inventezi a\u015fa ceva, apoi s\u0103 pretinzi s\u0103 fii l\u0103sat pur \u015fi simplu \u00een pace, iat\u0103 ceva greu de \u00eenghi\u0163it.<\/p>\n
\nBitcoin a ap\u0103rut \u00een 2009, dup\u0103 ce praful iscat de pr\u0103bu\u015firea economiei mondiale s-a mai a\u015fezat, \u015fi a ap\u0103rut ca o modalitate de\u015fteapt\u0103 de a transfera valoare f\u0103r\u0103 implicarea b\u0103ncilor, v\u0103zute ca fiind principalul vinovat pentru Marea Criz\u0103. Bitcoin nu este un fenomen cu totul str\u0103in de Occupy Wall Street, reprezint\u0103 un fel de reac\u0163ie a oamenilor simpli (\u201ewe, the people\u201c) de a-\u015fi recupera puterea ce le-a fost \u201eluat\u0103 captiv\u0103\u201c de marele capital. Pentru ce fiecare tranzac\u0163ie de plat\u0103 trebuie comisionat\u0103 de o banc\u0103? Unde e beneficiul, atunci c\u00e2nd b\u0103ncile, mandatate cu \u00eencrederea de a gestiona economiile publicului, au abuzat de aceast\u0103 \u00eencredere, \u00eencuraj\u00e2nd consumul f\u0103r\u0103 acoperire \u015fi cre\u00e2nd active toxice? Nu e de mirare c\u0103 Bitcoin s-a n\u0103scut din mijlocul comunit\u0103\u0163ii de haiduci virtuali cunoscu\u0163i sub numele de Cypherpunks, o comunitate cunoscut\u0103 pentru crearea de sisteme de anonimizare a e-mailurilor, pentru browserele TOR ce nu las\u0103 urme, pentru WikiLeaks \u2013 Julian Assange \u00ee\u015fi are originea \u00een aceast\u0103 comunitate \u2013 \u015fi pentru alte ini\u0163iative (unele mai pu\u0163in respectabile).<\/p>\n
\nActul de na\u015ftere al Bitcoin a fost lucrarea publicat\u0103 de un anume Satoshi Nakamoto pe data de 31 octombrie 2008, cu titlul \u201eBitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System\u201c. Este o lucrare de nou\u0103 pagini scris\u0103 \u00eentr-un stil academic sec \u015fi precis, care are ca subiect descrierea unui sistem de pl\u0103\u0163i electronice care asigur\u0103 anonimatul total al p\u0103r\u0163ilor implicate \u00eentr-o tranzac\u0163ie.<\/p>\n
\nExist\u0103 c\u00e2teva inova\u0163ii importante \u00een lucrarea lui Nakamoto.<\/p>\n
\n\u00cen primul r\u00e2nd, sistemul descris de el nu presupune existen\u0163a unei b\u0103nci, a unui ter\u0163 investit cu \u00eencredere, pentru validarea unei tranzac\u0163ii. De fapt, spre deosebire de sistemul bancar, Bitcoin nu e bazat deloc pe \u00eencredere. Toate tranzac\u0163iile sunt vizibile simultan tuturor participan\u0163ilor (p\u0103r\u0163ile sunt anonime, desigur). Toate tranzac\u0163iile efectuate vreodat\u0103 sunt vizibile oric\u0103rui participant la re\u0163ea, \u00een orice moment. Orice nou\u0103 tranzac\u0163ie este validat\u0103 de fiecare nod \u00een parte prin verificarea tranzac\u0163iilor trecute \u015fi a soldului persoanei pl\u0103titoare. Pentru evitarea cheltuirii de dou\u0103 ori a aceleia\u015fi sume de bani, majoritatea participan\u0163ilor la re\u0163ea (\u00een fapt un fel de banc\u0103 descentralizat\u0103) decid care tranzac\u0163ii sunt valide \u015fi care nu \u015fi stabilesc ordinea unic\u0103 a efectu\u0103rii lor.<\/p>\n
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, exist\u0103 un sistem de premiere al celor care decid s\u0103 investeasc\u0103 propriile resurse \u2013 putere de calcul \u015fi electricitate \u2013 pentru sus\u0163inerea \u015fi operarea re\u0163elei. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd un nod al re\u0163elei valideaz\u0103 cu succes un lan\u0163 de tranzac\u0163ii, prin rezolvarea unei probleme matematice complexe (proces ce se nume\u015fte \u201emining\u201c, prin analogia cu s\u0103p\u0103turile dup\u0103 aur), este premiat prin emiterea de noi monezi virtuale. Astfel, sistemul rezolv\u0103 problema emiterii ini\u0163iale de moned\u0103 \u015fi se asigur\u0103 c\u0103 re\u0163eaua este autosustenabil\u0103.<\/p>\n
\nSatoshi Nakamoto a publicat lucrarea care descrie sistemul de pl\u0103\u0163i \u015fi a scris primele versiunii ale softului care ruleaz\u0103 re\u0163eaua. Softul este open source \u015fi oricine \u00eel poate citi, valida, modifica. Tot el a pornit prima versiune a softului pe calculatorul personal, c\u00e2ndva \u00een zilele timpurii ale lui 2009, \u015fi a realizat primul transfer de bani (50 de Bitcoin) c\u0103tre al doilea membru al re\u0163elei, Hal Finney, un entuziast al criptografiei, apropiat de tradi\u0163ia Cypherpunks.<\/p>\n
\nRe\u0163eaua a progresat \u00eencet. \u00cen vremurile timpurii, re\u0163eaua era folosit\u0103 doar de entuzia\u015fti, tocilari, ciuda\u0163i, anarhi\u015fti sau naivi. De ce s\u0103 \u00ee\u0163i pierzi timpul \u015fi s\u0103 consumi electricitate s\u0103p\u00e2nd dup\u0103 ni\u015fte monede virtuale f\u0103r\u0103 valoare? Alta ar fi socoteala dac\u0103 monedele ar fi acceptate pentru cump\u0103rarea de bunuri \u00een lumea real\u0103.<\/p>\n
\nUn pas important a fost c\u00e2nd o sum\u0103 de Bitcoin a fost prima oar\u0103 acceptat\u0103 contra unei sume de bani \u201ereali\u201c, dolari americani. De fapt, acceptarea a fost intermediat\u0103. Un membru al re\u0163elei a oferit \u00eentr-un forum de bitcoineri zece mii de monede pentru o pizza, un alt membru al comunit\u0103\u0163ii a acceptat provocarea, pl\u0103tind cu bani reali pizza primului \u015fi accept\u00e2nd moneda virtual\u0103 \u00een schimb. \u015ei astfel, moneda virtual\u0103 a p\u0103r\u0103sit t\u0103r\u00e2mul virtual \u015fi a \u00eenceput s\u0103 prind\u0103 r\u0103d\u0103cini \u00een lumea real\u0103. La scurt timp au ap\u0103rut burse online, case de schimb \u015fi afaceri b\u0103noase.<\/p>\n
\nLa \u00eenceput, natura anonim\u0103 a tranzac\u0163iilor Bitcoin i-a atras mai ales pe cei care doreau s\u0103 profite de anonimatul oferit de re\u0163ea, pentru scopuri nu tocmai curate. Site-ul Silk Road, \u00een fapt un marketplace pentru trafic de droguri, prostitu\u0163ie \u015fi chiar asasinate pl\u0103tite, a fost una dintre primele aplica\u0163ii care au acceptat pl\u0103\u0163ile cu Bitcoin. Site-ul a fost repede blocat de autorit\u0103\u0163i, \u00eens\u0103 viabilitatea monedei virtuale a devenit \u015fi a r\u0103mas vizibil\u0103. Prima burs\u0103 online de Bitcoins Mt.Gox, care oferea celor interesa\u0163i posibilitatea s\u0103 cumpere \u015fi s\u0103 v\u00e2nd\u0103 Bitcoin contra bani reali, a ap\u0103rut \u00een 2010 \u015fi a ajuns s\u0103 gestioneze la mijlocul lui 2011 aproape 80% din toate tranzac\u0163iile de v\u00e2nzare-cump\u0103rare cu moneda virtual\u0103. Problemele de securitate au dus la c\u0103derea acestei burse \u00een 2013, \u00eens\u0103 \u00een acel moment \u201eeconomia Bitcoin\u201c era deja mult mai solid\u0103 \u015fi atr\u0103sese aten\u0163ia multor profesioni\u015fti ai lumii financiare.<\/p>\n
\nCriza euro a avut \u015fi ea un cuv\u00e2nt de spus \u00een evolu\u0163ia Bitcoin. C\u00e2nd Ciprul a anun\u0163at, \u00een martie 2013, \u00eenghe\u0163area depozitelor (de teama unei panici bancare) \u015fi confiscarea a zece procente din valoarea lor, mul\u0163i deponen\u0163i au v\u0103zut Bitcoin, o moned\u0103 necontrolat\u0103 de nicio banc\u0103 central\u0103, drept solu\u0163ia pentru evitarea a astfel de abuzuri. Bitcoin a crescut ame\u0163itor \u00een valoare, dep\u0103\u015find la momentul de v\u00e2rf valoarea de 1.100 dolari per unitate. O moned\u0103 desigur prea volatil\u0103 pentru a fi moned\u0103 de refugiu. \u00cens\u0103 o moned\u0103 ce a dep\u0103\u015fit stadiul de loc de joac\u0103 al anarhi\u015ftilor \u015fi tocilarilor, transform\u00e2ndu-se \u00een ceva mult mai serios.<\/p>\n
\nSatoshi Nakamoto s-a implicat activ \u00een dezvoltarea softului \u015fi \u00een cre\u015fterea re\u0163elei p\u00e2n\u0103 spre \u00eenceputul lui 2011, moment \u00een care a predat f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 pomp\u0103 fr\u00e2iele comunit\u0103\u0163ii altor dezvoltatori \u015fi s-a retras pentru a se ocupa de alte idei \u201emai complexe\u201c. Nimeni nu i-a cunoscut identitatea real\u0103; toat\u0103 lumea, inclusiv colaboratorii cei mai apropia\u0163i, au venit \u00een contact cu el doar prin intermediul scrierilor sale, al codului aplica\u0163iei \u015fi al forumului pe care l-a moderat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lui 2010. Dispari\u0163ia sa subit\u0103 \u015fi definitiv\u0103 a fost \u015fi a r\u0103mas unul dintre marile mituri fondatoare ale re\u0163elei Bitcoin. Mitul Genezei, \u00een variant\u0103 criptografic\u0103.<\/p>\n
\nDe fapt, at\u00e2t de bine a fost p\u0103strat secretul identit\u0103\u0163ii reale a lui Nakamoto, \u00eenc\u00e2t nu se \u015ftie nici m\u0103car dac\u0103 Satoshi Nakamoto a fost \u00eentr\u2011adev\u0103r un individ sau un nume generic pentru un grup de persoane.<\/p>\n
\nAsta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu s-a \u00eencercat descifrarea acestui mister. S-au f\u0103cut analize lingvistice pe textele publicate de el. Au fost analizate datele \u015fi orele la care \u015fi-a f\u0103cut de obicei interven\u0163iile pe forum, pentru a-l plasa \u00eentr-un fus orar sau \u00een altul. Au fost suspecta\u0163i, pe r\u00e2nd, diver\u015fi membri mai cunoscu\u0163i ai comunit\u0103\u0163ii Cypherpunks sau ai comunit\u0103\u0163ii de exper\u0163i \u00een criptografie. Au fost b\u0103nui\u0163i de a fi creat moneda virtual\u0103, pe r\u00e2nd, un student irlandez, un IT-ist finlandez, un inginer rus emigrat \u00een Statele Unite sau doi ingineri germani ce au creat brevete \u00een criptografie \u00een perioada din jurul cre\u0103rii Bitcoin. Cel mai spectaculos e\u015fec al c\u0103ut\u0103rilor a fost cazul lui Dorian Satoshi Nakamoto, un inginer de origine japonez\u0103, rezident \u00een Los Angeles, relativ modest, care, \u00een afar\u0103 de asem\u0103narea de nume, a dovedit c\u0103 nu are nimic \u00een comun cu creatorul Bitcoin.<\/p>\n
\nToate aceste c\u0103ut\u0103ri jurnalistice au ad\u00e2ncit misterul \u015fi au fost nefructuoase. P\u00e2n\u0103 pe 2 mai 2016, c\u00e2nd dr. Craig Wright \u015fi-a f\u0103cut anun\u0163ul cu iz existen\u0163ialist (\u015fi u\u015for mizantrop) pe BBC, The Economist \u015fi GQ Magazine: \u201eNu vreau bani. Nu vreau faim\u0103. Nu vreau s\u0103 fiu adorat. Dac\u0103 sunt propus pentru vreun premiu, nu voi accepta niciodat\u0103 nici m\u0103car un cent. Dac\u0103 m\u0103 propune\u0163i pentru vreun Premiu Nobel, dac\u0103 m\u0103 propune\u0163i pentru vreo medalie Turing, dac\u0103 m\u0103 propune\u0163i pentru orice onoare, nu voi accepta nici m\u0103car un cent de la niciunul din voi, pentru nimic\u201c.<\/p>\n
\n\u00cen primul r\u00e2nd, este Craig Wright adev\u0103ratul Satoshi Nakamoto? Forma\u0163ia sa academic\u0103 pare s\u0103 \u00eei sus\u0163in\u0103 preten\u0163ia: cu un master \u00een drept, unul \u00een statistic\u0103, unul \u00een informatic\u0103, un doctorat \u00een teologie \u015fi unul \u00een programare, Craig Wright este fie o minte str\u0103lucit\u0103, fie un impostor de mare clas\u0103. Membrii comunit\u0103\u0163ii Bitcoin par s\u0103 fie convin\u015fi c\u0103 este cine pretinde, BBC \u015fi The Economist spun c\u0103 dovezile prezentate sunt par\u0163iale \u015fi nu \u00eel leag\u0103 \u00een mod indubitabil de evenimentele de la \u00eenceputurile Bitcoin.<\/p>\n
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, de ce contez\u0103 acest anun\u0163? A\u015fa cum lui Craig Wright nu \u00eei pas\u0103 dac\u0103 este crezut, ar trebui s\u0103 ne pese cine a creat Bitcoin? De ce s\u0103 nu \u00eei fie respectat dreptul la intimitate, dac\u0103 \u0163ine a\u015fa de mult la el?<\/p>\n
\nDac\u0103 dr. Craig Wright este cine pretinde c\u0103 este, transparen\u0163a va ajuta la evolu\u0163ia monedei criptografice, care se va debarasa astfel de originile obscure. Nu lipsesc scenariile care v\u0103d \u00een Bitcoin o crea\u0163ie a CIA, a FMI sau a altor grup\u0103ri cu inten\u0163ii opace. Cu o origine clar\u0103 \u015fi o evolu\u0163ie explicabil\u0103, legitimitatea Bitcoin va cre\u015fte, iar \u00eentreb\u0103rile despre evolu\u0163ia ei viitoare \u00ee\u015fi vor g\u0103si poate o cale mai u\u015foar\u0103 spre un dialog mai structurat \u015fi mai academic.<\/p>\n
\nSatoshi Nakamoto este presupusul posesor al unui sold de un milion de Bitcoin, ceea ce reprezint\u0103 cam 6% din totalul de mas\u0103 monetar\u0103 existent\u0103 \u00een pia\u0163\u0103 \u00een acest moment. O sum\u0103 suficient de mare pentru a exercita o influen\u0163\u0103 semnificativ\u0103 asupra valorii ei, la un moment dat.<\/p>\n
\nMai pu\u0163in\u0103 impredictibilitate \u00een evolu\u0163ia monedei poate ajuta la adoptarea ei pe scar\u0103 larg\u0103. Oricum ar fi, publicitatea va cre\u015fte notorietatea fenomenului Bitcoin, moneda va evolua \u015fi se va maturiza \u015fi vor ap\u0103rea \u015fi alte aplica\u0163ii ale tehnologiei Blockchain.<\/p>\n
\nIstoria Bitcoin se construie\u015fte chiar \u00een aceste zile, suntem departe de sf\u00e2r\u015fitul pove\u015ftii. Finalul acestei aventuri poate \u00eensemna crearea un sistem de pl\u0103\u0163i mai ieftin, mai rapid \u015fi mai accesibil. De existen\u0163a unui astfel de sistem de pl\u0103\u0163i poate depinde bun\u0103starea unei mari p\u0103r\u0163i a popula\u0163iei globului, acea popula\u0163ie tradi\u0163ional ignorat\u0103 de b\u0103ncile tradi\u0163ionale.<\/p>\n
\nS\u0103 ne bucur\u0103m, a\u015fadar, pentru orice efort care ne aduce mai aproape de acest obiectiv.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pe 2 mai 2016, Craig Steven Wright, antreprenor \u015fi expert \u00een criptografie n\u0103scut \u00een Brisbane acum 45 de ani, a declarat public c\u0103 el este Satoshi Nakamoto, creatorul monedei electronice Bitcoin. \u015ei a f\u0103cut aceast\u0103 declara\u0163ie cu stil, prin intermediul BBC, The Economist \u015fi GG magazine. Cele trei publica\u0163ii au primit o singur\u0103 \u015fans\u0103 de a \u00eel intervieva \u015fi au fost sf\u0103tuite s\u0103 foloseasc\u0103 aceast\u0103 ocazie bine. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[571],"tags":[10638,255,16320,30806,10236,9782,33133,13726,7609,32766,5429,387,26214,30588,31857,8690,7712,80,9781,5267,20271],"class_list":["post-133349","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-business-hi-tech","tag-acordare","tag-antreprenori","tag-bbc","tag-creare","tag-declaratie","tag-declaratii","tag-dovedire","tag-economist","tag-electronice","tag-folosire","tag-interviu","tag-magazine","tag-nastere","tag-ocazie","tag-primire","tag-public","tag-publicatii","tag-refuz","tag-revenire","tag-stil","tag-the-economist"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/133349","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=133349"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/133349\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=133349"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=133349"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=133349"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}