{"id":13328,"date":"2009-04-07T22:00:00","date_gmt":"2009-04-07T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13328"},"modified":"2026-04-02T13:36:30","modified_gmt":"2026-04-02T13:36:30","slug":"linistea-de-dupa-furtuna","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13328","title":{"rendered":"Linistea de dupa furtuna"},"content":{"rendered":"

\u00a0<\/p>\n

Angajamentul bancherilor europeni in fata FMI, de a continua sa isi sustina cu capital filialele din Romania, a avut efecte rapide. Pe plan mediatic, autoritatile s-au grabit sa enunte spre ce domenii ar fi cel mai bine sa se indrepte creditele care, teoretic, vor incepe iar sa curga. In plan concret, banca centrala a decis diminuarea rezervelor minime obligatorii pe care sunt obligate bancile sa le constituie, lasand bancherilor la dispozitie lichiditati in plus de circa un miliard de euro, dupa estimarile lui Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pentru investitorii straini, mobilizarea de forte de la Viena, la care au participat oficiali de la FMI, CE, BCE, BERD, BEI, BNR si ministerele de finante din tarile implicate, poate fi o (minima) certitudine ca finantarea acordata Romaniei nu va fi compromisa. Nici nu s-a stins bine insa ecoul intelegerii parafate in Austria si vestile rele (insotite de multe comentarii pesimiste) au inceput din nou sa curga. Sistemul bancar romanesc continua sa fie sub presiune, aceeasi presiune generata atat de factori interni, cat mai ales de unii “importati”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pana a se putea vorbi de efecte concrete, “angajamentele bancilor-mama de a mentine capitalizarea subsidiarelor din Romania trebuie sa se si concretizeze”, noteaza agentia de evaluare Fitch Ratings intr-un raport dat publicitatii saptamana trecuta, citat de Mediafax. In conditiile legislatiei europene, banca centrala nu poate impune bancherilor straini sa nu repatrieze fonduri din Romania. “Nu putem sa facem ceva obligatoriu, pentru ca am interveni in libera miscare a capitalurilor”, spunea de curand guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, lasand sa se inteleaga ca banii strainilor vor sta in Romania atata vreme cat produc profit, si nu prin masuri de forta.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Decizia BNR de a reduce rata rezervelor medii obligatorii de la 40% la zero pentru fondurile pe care bancherii le atrag pe perioade mai mari de doi ani si de a le mentine neschimbate pentru restul de fonduri e un cutit cu doua taisuri. Pe de o parte, bancherii obtin (macar partial) ceea ce solicita deja de ani de zile, iar lichiditatea suplimentara de care vor beneficia poate produce profituri bune, daca va fi folosita pentru creditare. Pe de alta parte, aceasta masura ii avantajeaza pe bancheri doar daca mentin minim doi ani fondurile in Romania – adica exact ce urmareste BNR. In plus, reducerea rezervelor se va aplica doar de la sfarsitul lunii mai, moment in care ar trebui sa vina si prima transa din imprumutul de la Fondul Monetar International, de 5 miliarde de euro, in rezerva valutara a BNR.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/div>\n
Vasile Iuga, country managing partner al PricewaterhouseCoopers Romania (PwC), noteaza intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin ca, pe langa parghia rezervelor minime, BNR mai are la dispozitie si alte mijloace pentru a impulsiona lichiditatea din sistemul bancar, cum este facilitatea de credit Lombard, adica posibilitatea permanenta a bancilor de a merge la BNR pentru a lua bani cu imprumut (in schimbul unor garantii). In februarie, BNR a imprumutat bancile cu 38 de miliarde de lei, prin operatiuni repo (cumparari de titluri menite sa fie ulterior rascumparate de banci la un pret prestabilit) si prin facilitatea de credit Lombard. “Dobanda Lombard nu are insa capacitatea sa creeze efectul de parghie necesar, intrucat se aplica numai creditelor interbancare pe termen foarte scurt”, spune Vasile Iuga. Pe de alta parte, confirma el, in conditiile actuale de pe pietele externe, bancile-mama se pot confrunta cu probleme de lichiditate si exista riscul ca filialele locale sa repatrieze cat mai multe profituri sau dividende si sa se diminueze fondurile puse la dispozitia bancii locale. Dupa un an exceptional, marile grupuri bancare incaseaza pentru 2008 dividende importante din Romania; pentru a da doar cateva exemple, Societe Generale va distribui 507,5 milioane de lei (118 milioane de euro), cu 23% mai mult decat in 2007, iar Erste Bank – 813 milioane de lei (aproape 190 de milioane de euro, dupa propunerea consiliului de supraveghere al bancii).<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Bancherii nu au venit in Romania sa sustina economia sau sa faca acte de caritate, ci au venit aici sa faca bani”, nota de curand Santiago Pardo Jimenez, partener in charge in departamentul de audit al Deloitte, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. In opinia lui, problema sistemului bancar romanesc nu tine de o lipsa de lichiditate, ci de faptul ca “nu in Romania se decide ce se intampla cu lichiditatea”. Pe de alta parte, si Pardo noteaza importanta “stimulentelor” despre care vorbeste guvernatorul BNR: “Daca au un business bun pe piata romaneasca, de ce n-ar lasa banii aici?”. Nu in ultimul rand, noteaza Iuga, exista si un mare risc de reputatie pentru bancherii straini. “Care banca interesata\u00a0sa faca afaceri pe termen lung in Europa Centrala si de Est isi permite sa abandoneze filiala locala?” Grupurile bancare cu cele mai extinse operatiuni in Europa Centrala si de Est au trimis deja mesaje in acest sens, asigurand ca filialele locale vor beneficia de tot sprijinul lor, daca va fi nevoie. Analizand istoria recenta pentru a estima evolutiile viitoare, Iuga da cateva exemple de reactii pe care le-au avut bancile in timp de criza economica. Santander (cea mai mare banca spaniola privata) si-a sustinut intens operatiunile locale din Argentina in timpul crizei economice din anul 2001, iar in cazul dezmembrarii grupului Fortis, guvernele Olandei si Belgiei au intervenit coordonat pentru a salva operatiunile gigantului bancar cu operatiuni in fiecare din aceste tari.<\/p>\n

Aflati in continuare daca mai au bancherii un business bun pe piata romaneasca<\/a><\/p>\n

De ce sistemul bancar romanesc nu a fost foarte afectat de criza<\/a><\/div>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Mai au insa bancherii un business bun pe piata romaneasca, date fiind estimarile tot mai pesimiste privind economia? Autoritatile mizeaza, la unison, pe o dezghetare a creditarii, care sa stimuleze activitatea economica. Guvernatorul Isarescu spunea recent ca o crestere a creditarii cu 10-15% in 2009 s-ar plasa “intr-o zona prudenta”, dar si ca finantarile vor merge “spre domenii sanatoase”, in timp ce creditele cu buletinul nu se vor mai relansa deloc. Recent, premierul Emil Boc aprecia insa ca bancile vor acorda in continuare credite pentru consum, dar in conditii mai riguroase (“nu cu buletinul, astfel incat indirect banii sa ajunga in mediul economic”).<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pana acum, statisticile au aratat ca imprumuturile acordate de bancheri scad de la luna la luna si ramane de vazut daca recenta decizie a bancii centrale va schimba aceasta evolutie, in conditiile in care bancherii sunt mult mai reticenti ca in trecut in a-si asuma riscuri. “Marea problema este ca bancile, din supraoptimiste, au ajuns sa sufle si in iaurt”, spune Mugur Isarescu. O solutie de a compensa caderea creditarii presupune schimbarea de focus, crede Santiago Pardo: in sistemul bancar se va vedea o reorientare a activitatii de vanzare spre produse simple si cu un grad mai scazut de risc (precum carduri, conturi curente, servicii de internet banking), dublata de o eficientizare a activitatii.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Cat priveste profitabilitatea sistemului, este indiscutabil ca, in conditiile actuale, performantele de anul trecut sunt irepetabile. Analistii de la Fitch noteaza ca reducerea fondurilor disponibile pentru finantare, la nivelul bancilor-mama, si costul mai ridicat al capitalurilor se vor traduce intr-o crestere mai lenta a creditelor si o profitabilitate mai scazuta in 2009.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Cezar Furtuna, audit director pentru servicii financiare din cadrul KPMG, nota de curand ca, desi 2008 a fost cel mai bun an pentru majoritatea bancilor de talie mare din istoria lor recenta, “aceste banci isi dau seama ca timpul profiturilor mari pe seama unor finantari relativ ieftine si a unor riscuri de credit relativ reduse a trecut”. Furtuna crede ca in 2009 am putea vedea un numar crescut de banci cu pierderi sau cu profituri semnificativ reduse.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Sebastian Mocanu, partener in departamentul de audit financiar, echipa de servicii pentru sectorul financiar-bancar a Ernst & Young, aprecia ca “in cel mai bun caz, in 2009 vom vedea o consolidare a profiturilor fata de anul precedent”, cu atat mai mult cu cat cresterea numarului de credite va fi limitata si este posibil sa se reduca marjele dobanzilor.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Totusi, Vasile Iuga de la PwC considera ca bancile romanesti vor continua sa inregistreze profituri, chiar daca mai mici decat in anii precedenti, “totusi stabile”, pe baza portofoliului de credite existent. In plus, institutiile financiare din Romania au fost foarte putin expuse la instrumente financiare toxice sau produse derivate complexe, cu riscuri semnificative, si care au generat o mare parte din pierderile care au afectat bancile din Europa Occidentala si Statele Unite.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Chiar daca dimensiunea redusa si gradul de dezvoltare incipient prin comparatie cu piata americana au ferit industria bancara romaneasca de problemele activelor toxice, problema creditelor neperformante devine tot mai acuta. “Au alergat dupa cota de piata, acum trebuie sa isi poarte crucea”, spunea de curand guvernatorul Mugur Isarescu.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Cu toate acestea, ori de cate ori are ocazia, Isarescu spune ca sistemul bancar romanesc este foarte solid si nicio banca nu are probleme, pentru ca majoritatea sunt bine capitalizate, avand rata de solvabilitate, indicatorul care masoara adecvarea capitalurilor proprii la riscurile asumate in activitatea de creditare, de peste 10%, fata de un prag de 8% impus de BNR.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Crucea despre care vorbeste Isarescu se dovedeste, pe zi ce trece, mai greu de dus; chiar daca, prin comparatie cu alte piete mai dezvoltate, nivelul restantelor in Romania poate fi considerat mic, ritmul de crestere este alarmant. Restantele populatiei si ale companiilor la plata imprumuturilor ating aproape un miliard de euro, potrivit statisticilor BNR. In ultimul an, portofoliul de credite restante s-a triplat, arata aceleasi statistici. Deprecierea abrupta a cursului, dobanzile mari si, in unele cazuri, pierderea locului de munca sau reducerea veniturilor si-au spus din plin cuvantul. Portofoliile de credite in valuta, promovate agresiv anii trecuti, au acumulat restante de circa 426 de milioane de euro, in timp ce restantele la creditele in lei au ajuns la 563 de milioane de euro. Deteriorarea portofoliilor de credite afecteaza puternic profitabilitatea, data fiind cresterea accelerata a provizioanelor.<\/p>\n

De ce sistemul bancar romanesc nu a fost foarte afectat de criza<\/a> <\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

Tocmai din cauza riscului de depreciere a activelor, a veniturilor si a profitului din economiile din Europa Centrala si de Est, agentia de evaluare financiara Moody’s a retrogradat saptamana trecuta ratingurile Erste Bank si Raiffeisen, grupuri cu o pozitie importanta pe piata romaneasca. “Este normal ca atunci cand ne uitam la stabilitatea financiara a unei institutii de credit sa analizam evolutia pietelor in care activeaza, adica acolo unde isi imobilizeaza activele si isi genereaza profitul”, spune Vasile Iuga. Or, evolutia macroeconomica a Europei Centrale si de Est a devenit in ultimul timp subiect de dezbatere si de aprecieri pesimiste la nivel global. In ce priveste grupurile austriece, pierderile nu pun o problema de nedepasit, spun oficialii bancii centrale de la Viena, desi ele ar ar putea ajunge la 31 de miliarde de euro, potrivit analistilor austrieci.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In viziunea lui Santiago Pardo, ce vine sa se alinieze unui crez sustinut in urma cu cateva luni pe scara larga, dar erodat in timp, “e posibil ca tarile din aceasta regiune sa sufere mai putin din pricina crizei”. De altfel, arata Jimenez, sistemul bancar romanesc nu a fost afectat foarte tare de criza; “poate ca portofoliile de credite au ceva de suferit, insa la nivel macro stam mai bine decat multe alte tari”.\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n
Factori de presiune<\/a><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Semnalul pozitiv dat de acordul dintre FMI si institutiile de credit europene care domina piata romaneasca, prin care bancherii straini se angajeaza sa nu retraga capital si sa isi sustina subsidiarele de aici, paleste sub multimea de intrebari – aceleasi – care intarzie sa-si gaseasca raspuns.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[11899,7267,7433,8037],"class_list":["post-13328","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-acord-finantare","tag-banci","tag-fmi","tag-sistem-bancar"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13328","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13328"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13328\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33830,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13328\/revisions\/33830"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13328"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13328"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13328"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}