![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/15277939\/12\/harta1.jpg\")
<\/a><\/p>\n\nToate alegerile sunt \u00een mod egal foarte importante, explic\u0103 sociologul Andrei Bo\u0163e\u015fteanu, dar \u201esemnul sub care sunt organizate acestea poate fi \u00eens\u0103 considerat unul aparte, pe fondul unui dialog \u015fi pe fondul ac\u0163iunilor anti-corup\u0163ie. \u201eNu cred c\u0103 oamenii sunt mai interesa\u0163i de alegerile generale, dimpotriv\u0103: alegerile locale au teme cu care aleg\u0103torii pot rela\u0163iona perfect. Dar alegerile generale sunt mai u\u015for de discutat, fiind dincolo de sfera imediat\u0103 a utilului. Alegerile generale sunt \u00eenc\u0103rcate de ideologii \u015fi principii at\u00e2t de mult rafinate \u00eenc\u00e2t devin simple: ai lor sunt r\u0103i, ai no\u015ftri sunt buni, sau mai des \u00eent\u00e2lnitul \u00abto\u0163i sunt la fel\u00bb. Cred, de asemenea, c\u0103 votan\u0163ii din mediul urban sunt interesa\u0163i \u015fi de alegerile din mediul rural. Nu mai suntem demult at\u00e2t de izola\u0163i \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu respir\u0103m acela\u015fi aer, s\u0103 nu ne vizit\u0103m unii pe al\u0163ii sau s\u0103 nu avem cuno\u015ftin\u0163e sub un primar sau altul. Iar cei care teoretic s-ar putea feri de toate, probabil c\u0103 vor folosi alegerile locale \u015fi ca un barometru pentru cele generale\u201c.<\/p>\n
\nAlegerile locale din acest an vor avea loc la data de 5 iunie \u015fi vor fi organizate dup\u0103 noi reguli, cu primari ale\u015fi \u00eentr-un singur tur \u015fi \u015fefi de consilii jude\u0163ene ale\u015fi indirect, prin votul consilierilor jude\u0163eni. Modific\u0103ri au fost aduse \u015fi \u00een privin\u0163a sistemului de vot, fiind preg\u0103tit un sistem informatic de monitorizare a prezen\u0163ei la vot \u015fi de prevenire a votului ilegal. \u00cen urma implement\u0103rii acestui proiect, aleg\u0103torii care doresc s\u0103 \u00ee\u015fi exprime op\u0163iunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor sec\u0163iilor de votare, ci operatorului unui calculator. Ulterior, sistemul va semnala dac\u0103 persoana respectiv\u0103 a \u00eemplinit v\u00e2rsta de 18 ani p\u00e2n\u0103 \u00een ziua vot\u0103rii inclusiv, dac\u0103 \u015fi-a pierdut drepturile electorale, dac\u0103 este arondat\u0103 la alt\u0103 sec\u0163ie \u015fi dac\u0103 \u015fi-a mai exercitat dreptul la vot la acela\u015fi scrutin.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\n\u00cen baza rezultatelor generate de sistemul informatic de monitorizare a prezen\u0163ei la vot \u015fi de prevenire a votului ilegal, a comunic\u0103rilor efectuate prin intermediul acestuia \u015fi a verific\u0103rii actului de identitate, pre\u015fedintele biroului electoral al sec\u0163iei de votare poate opri de la votare persoana care nu a \u00eemplinit v\u00e2rsta de 18 ani p\u00e2n\u0103 \u00een ziua vot\u0103rii sau persoana care \u015fi-a pierdut drepturile electorale.<\/p>\n
\nPotrivit calendarului ac\u0163iunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor locale din anul 2016, startul campaniei electorale va fi dat \u00een data de 6 mai, iar o zi mai t\u00e2rziu, pe 7 mai, ar urma s\u0103 se stabileasc\u0103 prin tragere la sor\u0163i num\u0103rul de ordine de pe buletinele de vot.<\/p>\n
\nAlegerea primarilor \u00eentr-un singur tur de scrutin avantajeaz\u0103, evident, partidele aflate deja la putere. Un candidat nou, independent, are \u015fanse mici de a crea notorietatea pe care o are un candidat \u00een func\u0163ie sau candidatul unui partid mare. Cu alte cuvinte, surprize au mai existat, dar nu din primul tur.<\/p>\n
\nStrategia unui candidat nou era, \u00een mod tradi\u0163ional, de a ajunge \u00een turul doi, profit\u00e2nd timp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de aten\u0163ia sporit\u0103 acordat\u0103 de institu\u0163iile mass-media pentru a demonstra diferen\u0163ele de viziune dintre el \u015fi contracandidat.<\/p>\n
\nAlegerile \u00eentr-un singur tur de scrutin elimin\u0103, printre altele, \u015fi actul de validare a candidatului; ob\u0163inerea a 50%+1 din voturi \u00eensemna cel pu\u0163in o majoritate a celor prezen\u0163i la vot. Teoretic (\u015fi foarte probabil \u015fi practic), un candidat poate c\u00e2\u015ftiga alegerile cu 20-25% din voturi, iar acest lucru reprezint\u0103 o mare lovitur\u0103 dat\u0103 ideii de reprezentativitate.<\/p>\n
\nCe spun oamenii<\/p>\n
\nAm rugat cititorii s\u0103 ne spun\u0103 cum trebuie s\u0103 fie candidatul ideal, iar unele dintre r\u0103spunsuri par a demonstra o anumit\u0103 maturizare a votan\u0163ilor: apartenen\u0163a la partid nu mai e at\u00e2t de important\u0103 ca \u00een urm\u0103 cu patru sau opt ani. Situa\u0163ia financiar\u0103 a candidatului ar trebui s\u0103 fie una bun\u0103 sau foarte bun\u0103 \u2013 sigur, aici intervine cli\u015feul c\u0103 \u201eare bani, deci fur\u0103 mai pu\u0163in\u201c \u2013 dar este totu\u015fi de apreciat c\u0103 votan\u0163ii nu mai caut\u0103 politicieni din popor, ci unii care mai degrab\u0103 au reu\u015fit s\u0103 aib\u0103 deja rezultate notabile.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nPrintre temele de campanie enumerate de cei care au r\u0103spuns solicit\u0103rii noastre se afl\u0103 \u015fi subven\u0163ia de la buget pentru energia termic\u0103. \u201eA\u015fa cum se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een prezent lucrurile, gigacaloria este folosit\u0103 ca mijloc politic de campanie electoral\u0103 pe baz\u0103 de promisiuni f\u0103r\u0103 acoperire \u015fi f\u0103r\u0103 con\u0163inut\u201c, spune Radu Opaina, pre\u015fedinte al Federa\u0163iei Asocia\u0163iilor de Proprietari din Rom\u00e2nia. \u201ePrimarul are obliga\u0163ia s\u0103 colaboreze \u00een mod serios \u015fi pe baz\u0103 de respect cu institu\u0163iile \u015fi organiza\u0163iile care se ocup\u0103 efectiv de problemele privind via\u0163a la bloc, \u00een condi\u0163iile \u00een care mai mult de 50% din popula\u0163ia unui ora\u015f locuie\u015fte la bloc. P\u00e2n\u0103 acum nu s-a \u00eentamplat acest lucru. Sper\u0103m c\u0103 la un moment dat se va \u00eendeplini aceast\u0103 condi\u0163ie de baz\u0103.\u201c<\/p>\n
\nCu toate acestea, subven\u0163iile la bugetele locale pe parcursul anului 2015 (nu doar cele pentru energie termic\u0103) s-au ridicat la valoarea de aproape 8 miliarde de lei; suma reprezint\u0103 peste 10% din totalul veniturilor de 61,46 miliarde de lei adunate la bugetele administra\u0163iilor locale.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nConsiliile jude\u0163ene au fost, anul trecut, cele mai subven\u0163ionate administra\u0163ii locale, primind 45% din totalul subven\u0163iilor (3,5 miliarde de lei). Consiliile jude\u0163ene din V\u00e2lcea (220 milioane lei), Prahova (173 milioane lei) \u015fi Hunedoara (149 milioane lei) au ocupat primele trei locuri, \u00een vreme ce Covasna, Giurgiu, Ilfov \u015fi Ialomi\u0163a au fost consiliile jude\u0163ene care au primit cele mai mici subven\u0163ii anul trecut. Prim\u0103riile de comun\u0103 au primit anul trecut o treime din totalul subven\u0163iilor (2,6 miliarde de lei); cei mai mul\u0163i bani au mers c\u0103tre unit\u0103\u0163i administrative din Neam\u0163, Giurgiu \u015fi Ia\u015fi, iar cei mai pu\u0163ini c\u0103tre Ialomi\u0163a, Bra\u015fov \u015fi Covasna.<\/p>\n
\nUrmeaz\u0103 prim\u0103riile de municipii care au primit subven\u0163ii de ce totalizeaz\u0103 peste 16% din total (1,2 miliarde de lei). Bucure\u015fti, spre exemplu, a primit subven\u0163ii \u00een valoare de 319 milioane lei. Prim\u0103riile de ora\u015fe au primit doar 442 de milioane de lei (5,6% din totalul subven\u0163iilor).<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nExemple precum cel al Partidului Na\u0163ional Liberal, care a retras doi candida\u0163i la postul de primar general al Bucure\u015ftiului, nu fac dec\u00e2t s\u0103 accentueze imaginea de neputin\u0163\u0103 a forma\u0163iunilor politice \u00een a prezenta un candidat viabil celor peste 1,6 milioane de bucure\u015fteni cu drept de vot. Iar astfel de st\u00e2ng\u0103cii le vom \u00eent\u00e2lni de-a lungul \u015fi de-a latul Rom\u00e2niei; \u00eentrebarea r\u0103m\u00e2ne, a\u015fadar, unde sunt candida\u0163ii care ar putea schimba ceva?<\/p>\n
\nApari\u0163ia \u00een timp a a\u015fa-zi\u015filor baroni locali a fost un alt motiv care a dus la diminuarea \u00eencrederii \u00een ale\u015fi \u2013 Bac\u0103u este un exemplu \u00een acest sens. Factorul politic a condus la o c\u0103dere a ponderii de\u0163inute \u00een PIB na\u0163ional de 0,6 puncte procentuale \u00een ultimii zece ani; sub conducerea lui Dumitru Sechelariu \u015fi, ulterior, a lui Romeo Stavarache, municipiul a ajuns \u00eentr-o stare economic\u0103 precar\u0103. Acest lucru nu \u00eel \u00eempiedic\u0103 \u00eens\u0103 pe cel din urm\u0103 s\u0103 candideze din nou: \u00een ciuda faptului c\u0103 este sub control judiciar de la \u00eenceputul lunii aprilie, dup\u0103 ce a fost arestat, Stavarache dore\u015fte un al patrulea mandat la conducerea muncipiului Bac\u0103u. \u00cen func\u0163ie din 2004, c\u00e2nd a c\u00e2\u015ftigat \u00een fa\u0163a lui Dumitru Sechelariu dup\u0103 al doilea tur, Stavarache este cercetat \u00een mai multe dosare de corup\u0163ie, abuz \u00een serviciu \u015fi complicitate la o tentativ\u0103 de fraudare a fondurilor europene.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nExist\u0103, bine\u00een\u0163eles, \u015fi exemple pozitive; unul dintre acestea este cel al lui Valentin Vrabie, primarul comunei Pe\u015ftera, din Constan\u0163a, care \u00een urm\u0103 cu peste \u015fase ani a demisionat din PSD; c\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, a fost urmat de \u00eentreg consili local, \u015fi de atunci, comuna s-a tot dezvoltat cu propriile resurse \u015fi sponsoriz\u0103ri. Metrul cub de ap\u0103 cost\u0103 un leu, iar oamenii au internet wireless pe str\u0103zi \u015fi servicii de salubrizare gratuite; \u015fcoala a fost reparat\u0103 \u015fi modernizat\u0103, iar l\u00e2ng\u0103 s-a mai construit una. Totul s-a f\u0103cut din banii prim\u0103riei, din taxe \u015fi impozite locale, nu din bani de la guvern sau din alte fonduri. Din p\u0103cate, \u00eens\u0103, putem num\u0103ra pe degetele de la o m\u00e2na pove\u015ftile de acest fel.<\/p>\n
\nS\u0103 revenim, \u00eens\u0103, la miza alegerilor: de unde vin cele 61 de miliarde de lei \u015fi cum se \u00eempart ace\u015fti bani?<\/p>\n
\nDe unde vin banii pentru bugetele locale?<\/p>\n
\nBugetul administra\u0163iilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subven\u0163iile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE \u015fi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, c\u00e2t au fost veniturile cumulate ale prim\u0103riilor de comune din Rom\u00e2nia, cele mai mari sume le-au \u00eencasat prim\u0103riile din jude\u0163ele Ia\u015fi (709 milioane lei), Timi\u015f (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) \u015fi Arge\u015f (612 milioane lei). Pe de alt\u0103 parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomi\u0163a, Br\u0103ila \u015fi Covasna sunt jude\u0163ele cu cele mai mici venituri cumulate ale prim\u0103riilor de comun\u0103 \u00een 2015.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nPotrivit datelor MDRAP, cea mai bogat\u0103 prim\u0103rie de comun\u0103 din Rom\u00e2nia a fost Prim\u0103ria Miroslava din jude\u0163ul Ia\u015fi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, prim\u0103ria care ocupa prima pozi\u0163ie \u00een 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execu\u0163iei bugetare din 2015, Prim\u0103ria Dragomire\u015fti din jude\u0163ul Ilfov ocup\u0103 locul trei; urmeaz\u0103 comuna Lumina din Constan\u0163a, cu venituri totale \u00een 2015 de 41,3 milioane de lei, Flore\u015fti din Cluj, comuna Cump\u0103na din Constan\u0163a, Arice\u015fti din Prahova, Valu lui Traian din Constan\u0163a, Dumbr\u0103vi\u0163a \u015fi Giroc din Timi\u015f.<\/p>\n
\nDeloc surprinz\u0103tor, bugetul Capitalei este mult mai mare dec\u00e2t \u00een cazul oric\u0103rui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sum\u0103 s-a \u00eenregistrat \u00een dreptul Prim\u0103riei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmat\u0103 de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei.<\/p>\n
\nVeniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.<\/p>\n
\n \n\u00cen ultimii zece ani, un sfert din jude\u0163ele Rom\u00e2niei \u015fi-au crescut ponderea de\u0163inut\u0103 \u00een economia na\u0163ional\u0103. Deloc surprinz\u0103tor, Bucure\u015fti a avut \u00een toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 cea mai mare pondere \u00een PIB (21% \u00een 2005, 24% \u00een 2015), \u00een condi\u0163iile \u00een care popula\u0163ia reprezint\u0103 doar 11% din totalul popula\u0163iei rezidente. Urmeaz\u0103 \u00een ordine Cluj, Timi\u015f, Ilfov \u015fi Constan\u0163a \u2013 acestea \u00eenregistr\u00e2nd cre\u015fteri semnificative ale ponderii \u00een PIB.<\/p>\n \nUn alt aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Jude\u0163ele cu cele mai ridicate valori sunt Bucure\u015fti, Constan\u0163a, Timi\u015f, Cluj \u015fi Ilfov, \u00een vreme ce la polul opus se afl\u0103 Teleorman, Mehedin\u0163i, Boto\u015fani, Giurgiu \u015fi Vaslui. Diferen\u0163a dintre Bucure\u015fti \u015fi Vaslui este \u00eens\u0103 una uria\u015f\u0103: 21.000 de euro fa\u0163\u0103 de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor \u00een Bucure\u015fti este 260% fa\u0163\u0103 de media na\u0163ional\u0103.<\/p>\n \nDe la momentul integr\u0103rii \u00een Uniunea European\u0103, \u00een 2007, PIB\u2011ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adic\u0103 de la 23% din media european\u0103 la 28%. Diferen\u0163ele \u00eentre regiuni erau evidente \u00eenc\u0103 de atunci: \u00een Bucure\u015fti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, \u00een vreme ce acela\u015fi indicator aplicat jude\u0163ului Vaslui reprezenta doar 10% din media european\u0103. Bucure\u015fti, Constan\u0163a, Bra\u015fov \u015fi Hunedoara sunt jude\u0163ele \u00een care PIB-ul pe locuitor a \u00eenregistrat cea mai mare cre\u015ftere \u00een perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici cre\u015fteri s-au \u00eenregistrat \u00een Harghita \u015fi Bihor, sub 500 de euro.<\/p>\n \nPremierul Dacian Ciolo\u015f a declarat, la \u00eenceputul lunii aprilie, c\u0103 \u201ela nivelul administra\u0163iei publice locale avem costuri foarte ridicate pentru a men\u0163ine administra\u0163ii locale ale unor localit\u0103\u0163i mici care au capacitate financiar\u0103 \u015fi institu\u0163ional\u0103 slab\u0103, cu consecin\u0163e grave asupra dezvolt\u0103rii economice locale. Astfel, peste 50% din comunele din Rom\u00e2nia, \u00een momentul de fa\u0163\u0103, nu-\u015fi pot acoperi cheltuielile de func\u0163ionare cu propriile venituri pe care le pot degaja, ca s\u0103 nu mai vorbim de proiecte de investi\u0163ii pentru dezvoltare\u201c. El a atras aten\u0163ia \u015fi asupra faptului c\u0103 programele europene destinate dezvolt\u0103rii locale se suprapun \u015fi nu sunt utilizate eficient, iar \u00een ceea ce prive\u015fte transferul de fonduri de la bugetul de stat nu sprijin\u0103 \u201edurabil \u015fi obiectiv\u201c cele mai s\u0103race comunit\u0103\u0163i.<\/p>\n \nDeclara\u0163iile premierului au sens dac\u0103 privim datele INS care arat\u0103 c\u0103 doar doi din cinci rom\u00e2ni au venituri peste media Europei, iar statistic vorbind ace\u015ftia tr\u0103iesc fie \u00een Capital\u0103, fie \u00een Cluj-Napoca. Contrastul \u00eentre aceste localit\u0103\u0163i \u015fi restul \u0163\u0103rii se vede foarte bine \u015fi \u00een taxele pe care le pl\u0103tesc locuitorii c\u0103tre stat: o familie din Bucure\u015fti pl\u0103te\u015fte \u00een medie taxe de 700 de lei pe lun\u0103 \u2013 o sum\u0103 de trei ori mai mare dec\u00e2t \u00een Suceava sau Boto\u015fani, unde media e de sub 250 de lei pe lun\u0103. Mai mult, conform datelor B\u0103ncii Mondiale, un sfert din popula\u0163ia Rom\u00e2niei tr\u0103ie\u015fte \u00een s\u0103r\u0103cie absolut\u0103: oamenii nu \u00ee\u015fi permit s\u0103 plateasc\u0103 \u00eentre\u0163inerea, m\u00e2ncarea, s\u0103n\u0103tatea \u015fi educa\u0163ia.<\/p>\n \nCele mai mari taxe le pl\u0103tesc familiile ai c\u0103ror membri au \u00eentre 35 \u015fi 49 de ani, sunt absolven\u0163i de studii superioare, au un copil \u015fi locuiesc \u00een Capital\u0103. Cele mai mici taxe vin de la tinerii p\u00e2n\u0103 \u00een 25 de ani sau de la persoanele de peste 65, care locuiesc la sat, se ocup\u0103 cu agricultura, au maximum patru clase \u015fi cel pu\u0163in patru copii.<\/p>\n <\/p>\n \nDin cele 200 de miliarde de lei colectate de ANAF anul trecut, Direc\u0163iile Generale Regionale au colectat \u00een 2015 peste 100 de miliarde de lei. Cele mai mari sume s-au colectat \u00een Bucure\u015fti, aproape 40 de miliarde de lei sau peste 36% din veniturile tuturor direc\u0163iilor regionale. Suma colectat\u0103 \u00een regiunea Bucure\u015fti-Ilfov a fost \u00een cre\u015ftere cu 6 miliarde de lei fa\u0163\u0103 de cea colectat\u0103 \u00een anul 2014, semn bun pentru modul \u00een care autorit\u0103\u0163ile \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea.<\/p>\n \nPotrivit datelor ANAF, peste 85% din sumele colectate provin de la Direc\u0163ia General\u0103 a Marilor Contribuabili (DGAMC), care la r\u00e2ndul s\u0103u colecteaz\u0103 aceste sume direct de la companii. \u00cen 2015, peste 2.300 de companii din economii s-au \u00eencadrat \u00een aceast\u0103 categorie, cele mai multe (peste 40%) av\u00e2nd sediul \u00een Bucure\u015fti. Ad\u0103ug\u00e2nd \u015fi jude\u0163ul Ilfov, rezult\u0103 c\u0103 aproape jum\u0103tate din marii contribuabili provin din aceast\u0103 zon\u0103. Urm\u0103toarele jude\u0163e care contribuie masiv datorit\u0103 taxelor colectate de la companii sunt Timi\u015f, Bra\u015fov, Cluj \u015fi Prahova.<\/p>\n \nAstfel, jude\u0163ele beneficiaz\u0103 de bugete considerabile, dar ace\u015fti bani nu par a fi niciodat\u0103 suficien\u0163i. Unde se duc banii guvernului?<\/p>\n \n\u00cen mediul rural internetul este mai accesibil dec\u00e2t apa curent\u0103<\/p>\n \nPotrivit unui studiu al BRAT, accesul la utilit\u0103\u0163i este urm\u0103torul: accesul la electricitate \u2014 99%, accesul la conexiune la internet \u2014 62%, \u00een timp ce 45% dintre persoanele din mediul rural beneficiaz\u0103 de conectarea la re\u0163eaua de ap\u0103 curent sau canalizare, 36% au baie sau du\u015f \u00een interiorul locuin\u0163ei \u015fi 28% au grup sanitar \u00een interiorul locuin\u0163ei.<\/p>\n \nProblema este c\u0103 \u00een unele cazuri lipsa unui grup sanitar \u00een interiorul locuin\u0163ei nu apare doar \u00een mediul rural. Zeci de familii de pe o strad\u0103 din Oradea nu au nici re\u0163ea de ap\u0103, nici canalizare, iar apa din f\u00e2nt\u00e2nile s\u0103pate \u00een cur\u0163i nu poate fi folosit\u0103 \u00een gospod\u0103rii. Dup\u0103 mai multe sesiz\u0103ri ale locuitorilor, prim\u0103ria a promis c\u0103 situa\u0163ia va fi rezolvat\u0103 \u00een urm\u0103torii ani.<\/p>\n \nUn alt exemplu este cartierul Stupini din Bra\u015fov, unde cei 6.000 de locuitori nu au acces la ap\u0103 curent\u0103. Doi constructori au fost schimba\u0163i \u00een patru ani, dar re\u0163eaua de canalizare nu are nicio \u015fans\u0103 s\u0103 fie gata mai devreme de cinci ani. \u00cenainte de a deveni cartier al Bra\u015fovului, Stupini era doar un sat. Schimbarea de statut a atras dup\u0103 sine \u015fi o majorare a impozitelor. S\u0103tenii pl\u0103tesc acum taxe de ora\u015f, de\u015fi condi\u0163iile au r\u0103mas la fel.<\/p>\n \nAl\u0163i primari au priorit\u0103\u0163i diferite. \u00cen 2014 primarul comunei Izvoarele, din jude\u0163ul Olt, a semnat un contract, \u00een valoare de 65.000 de euro, de finan\u0163are pentru amenajarea unui parc, de\u015fi comuna nu este racordat\u0103 la ap\u0103 sau canalizare \u015fi nu are drumuri asfaltate. R\u0103m\u00e2nem \u00een Olt pentru un alt exemplu de incompeten\u0163\u0103. \u00cen comuna Cungrea locuitorii nu au ap\u0103 curent\u0103, nici canalizare \u015fi nici uli\u0163e asfaltate. Au, \u00een schimb, \u015fase parcuri, care au costat prim\u0103ria 800.000 de lei, un teren sintetic de fotbal \u015fi palmieri din plastic, pentru \u00eenfrumuse\u0163area parcurilor.<\/p>\n \nDe fapt, Oltenia este regiunea din toate statele din Uniunea European\u0103 care are cel mai mic num\u0103r de locuin\u0163e cu WC \u00een interior. Conform raportului Eurostat, dat publicit\u0103\u0163ii \u00een ianuarie 2016, 38,1% din locuin\u0163ele din Rom\u00e2nia au WC \u00een curte (media european\u0103 fiind 2,7%). Zona Sud-Vest Oltenia este regiunea \u201ecu cea mai mare pondere a locuin\u0163elor cu toalet\u0103 \u00een curte (55,4%)\u201c, conform datelor de la nivelul anului 2011. Rom\u00e2nii tr\u0103iesc \u00een cele mai mici locuin\u0163e din UE (media e de 40 mp \u00een Rom\u00e2nia, fa\u0163\u0103 de 90 mp, c\u00e2t are, \u00een medie, o locuin\u0163\u0103 din UE).<\/p>\n \nCinci regiuni din Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2n printre cele mai s\u0103race din UE, excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd Ilfov-Bucure\u015fti, Vest \u015fi Centru, \u00eens\u0103 Sud-Est este foarte aproape de a ie\u015fi din categoria \u00een care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cump\u0103rare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.<\/p>\n \n \nCea mai s\u0103rac\u0103 regiune este Nord-Est, la numai 34% din media european\u0103, urmat\u0103 de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, \u015fi Nord-Vest, cu 48%. \u00cenainte de aderarea la Uniunea European\u0103, oficialii de la Bruxelles au constatat c\u0103 peste jum\u0103tate din popula\u0163ia Rom\u00e2niei tr\u0103ie\u015fte \u00een mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat rom\u00e2ne\u015fte. Peste 50 de comune au primit statutul de ora\u015f, dar f\u0103r\u0103 beneficiile unei urbe, \u00eens\u0103 cu taxele aferente. Localnicii au r\u0103mas prin\u015fi \u00eentre taxe \u201ede ora\u015f\u201c \u015fi agricultura de subzisten\u0163\u0103.<\/p>\n \nOdat\u0103 cu aceast\u0103 transformare, li s-a promis modernizarea localit\u0103\u0163ii: asfalt \u00een loc de praf \u015fi canalizare \u00een loc de toaleta din spatele cur\u0163ii. Asta s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een urm\u0103 cu aproape zece ani. \u201e\u00cen anul 2014, popula\u0163ia deservit\u0103 de sistemul public de alimentare cu ap\u0103 a fost de 12.454.909 persoane, reprezent\u00e2nd 62,4% din popula\u0163ia Rom\u00e2niei\u201c, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat al Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103. Rom\u00e2nia a promis \u00een Consiliul Uniunii Europene c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2018 to\u0163i rom\u00e2nii vor fi conecta\u0163i la re\u0163eaua de ap\u0103 \u015fi canalizare. \u00cens\u0103 de atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, num\u0103rul celor conecta\u0163i a crescut doar cu circa 1 milion \u015fi jum\u0103tate.<\/p>\n \nPotrivit ultimului recens\u0103m\u00e2nt realizat \u00een 2012, \u00een Rom\u00e2nia num\u0103rul total al ora\u015felor \u015fi al municipiilor a ajuns la 319, dac\u0103 nu lu\u0103m \u00een calcul \u015fi Capitala. Astfel, din 2002 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent 55 de comune au devenit ora\u015fe.<\/p>\n \nConform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea \u201ePlanului de amenajare a teritoriului na\u0163ional\u201c, \u201ede regul\u0103\u201c o localitate poate primi rangul III \u015fi poate fi numit\u0103 astfel ora\u015f dac\u0103 aceasta are o popula\u0163ie stabil\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre circa 5.000 de locuitori \u015fi 30.000 de locuitori \u015fi dac\u0103 are o raz\u0103 de servire de 10 p\u00e2n\u0103 la 20 de kilometri.<\/p>\n \n\u00cen prezent, conform calculelor noastre, \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 34 de ora\u015fe \u00een care tr\u0103iesc mai pu\u0163in de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe dec\u00e2t \u00een 2002, \u015fi 57 de ora\u015fe cu sub 6.000 de locuitori, fa\u0163\u0103 de 41 \u00een 2002. Cel mai mic ora\u015f \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de locuitori este B\u0103ile Tu\u015fnad, cu peste 1.600 de locuitori.<\/p>\n <\/p>\n \nLa 1 ianuarie 2015, \u00een cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. M\u0103rimea medie a unei comune din punctul de vedere al num\u0103rului de persoane cu domiciliul \u00een localitatea respectiv\u0103 a fost de 3.393 persoane. Fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 medie, valorile individuale variaz\u0103 \u00eentre 24.941 locuitori \u00een comuna Flore\u015fti (jude\u0163ul Cluj) \u015fi 131 locuitori \u00een comuna B\u0103tr\u00e2na (jude\u0163ul Hunedoara).<\/p>\n \nExist\u0103 \u015fi cazuri fericite de comune care au reu\u015fit s\u0103 atrag\u0103 finan\u0163\u0103ri europene pentru modernizarea localit\u0103\u0163ii. Un exemplu este comuna Ciugud, jude\u0163ul Alba, care are drumuri asfaltate, ap\u0103 curent\u0103 sau iluminat stradal. Localitatea cu aproximativ 2.500 de locuitori a atras 16 milioane de euro de la Uniunea European\u0103 \u015fi a fost vizitat\u0103 \u015fi de premierul Dacian Ciolo\u015f.<\/p>\n \nDup\u0103 1989 ora\u015fele proasp\u0103t capitaliste s-au dezvoltat \u00een toate direc\u0163iile, \u00een mod haotic, f\u0103r\u0103 a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Bra\u015fov, Oradea sau Cluj, aproape c\u0103 \u015fi-au triplat suprafa\u0163a intravilan\u0103, dar infrastructura nu a \u0163inut pasul. Nici str\u0103zile, nici re\u0163eaua de alimentare cu ap\u0103 nu au crescut \u00een general \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, potrivit datelor INS (1993-2013).<\/p>\n \n\u00cen Bucure\u015fti suprafa\u0163a intravilan\u0103 (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafa\u0163a verde a sc\u0103zut cu 6,8%. Timi\u015foara a \u00eenregistrat cre\u015fteri la suprafa\u0163a intravilan\u0103, lungimea str\u0103zilor, suprafa\u0163a spa\u0163iilor verzi, dar \u015fi lungimea re\u0163elei de alimentare cu ap\u0103. \u00cen Ia\u015fi situa\u0163ia este pu\u0163in atipic\u0103, \u00een sensul \u00een care suprafa\u0163a intravilan\u0103 a crescut cu 94%, dar \u015fi spa\u0163iile verzi s-au m\u0103rit cu 50%. \u00cen schimb, lungimea str\u0103zilor a r\u0103mas aproape neschimbat\u0103 (cre\u015ftere de 0,8%), iar lungimea re\u0163elei de alimentare cu ap\u0103 a sc\u0103zut cu 5,2%. \u00cen general, \u00een majoritatea ora\u015felor din Rom\u00e2nia suprafa\u0163a intravilan\u0103 a crescut, \u00eens\u0103 nu \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 s-au dezvoltat re\u0163elele de drumuri sau canalizare.<\/p>\n \n \nConform site-ului numbeo.com, care m\u0103soar\u0103 \u00een toat\u0103 lumea indicatori precum rata infrac\u0163ionalit\u0103\u0163ii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, pre\u0163uri imobiliare sau puterea de cump\u0103rare, Cluj-Napoca pare a fi ora\u015ful cu cea mai bun\u0103 calitate a vie\u0163ii din Rom\u00e2nia. Este situat pe locul 53 \u00een lume, \u00eenaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucure\u015fti (74).<\/p>\n \n\u00cen metropole spa\u0163iile verzi se mic\u015foreaz\u0103, apar din ce \u00een ce mai multe betoane, iar unii primari includ p\u0103durile limitrofe \u00een intravilan pentru a atinge norma impus\u0103 de comisia european\u0103 de 26 mp\/cap de locuitor. Dintre cele \u015fapte ora\u015fe re\u015fedin\u0163\u0103 de jude\u0163 analizate de noi, doar Clujul este aproape de \u0163int\u0103.<\/p>\n \n\u00cen capitala \u0163\u0103rii situa\u0163ia ar p\u0103rea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spa\u0163iu verde pe cap de locuitor, \u00eens\u0103 se pare c\u0103 nu este chiar a\u015fa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezv\u0103luie c\u0103 num\u0103rul a fost umflat artificial.<\/p>\n \n\u00cen Bucure\u015fti indicele privind spa\u0163iile verzi a crescut de la 12,39 mp\/locuitor \u00een anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului \u00een Rom\u00e2nia pe anul 2009 publicat de Agen\u0163ia privind Protec\u0163ia Mediului Bucure\u015fti) la 23,21 mp\/locuitor \u00een anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai c\u0103 \u201eaceast\u0103 cre\u015ftere este pur conjunctural\u0103, bazat\u0103 numai pe includerea unor suprafe\u0163e apar\u0163in\u00e2nd domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate \u015fi raportate\u201c conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea public\u0103 \u015fi regimul juridic al acesteia.<\/p>\n \nConform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafa\u0163\u0103 verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) \u015fi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 de\u0163ine 39% din totalul spa\u0163iului verde din Bucure\u015fti, \u00eens\u0103 acest lucru se datoreaz\u0103 \u015fi celor 668 de hectare din p\u0103durea B\u0103neasa.<\/p>\n \nAstfel, potrivit raportului Cur\u0163ii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o popula\u0163ie de 2,1 milioane de persoane \u015fi un total de 2.081 ha spa\u0163iu verde administrat de sectoarele Capitalei \u015fi ALPAB, indicele de spa\u0163iu verde public era de 9,86 mp\/locuitor.<\/p>\n \n \nO alt\u0103 dezv\u0103luire a Cur\u0163ii de Conturi arat\u0103 c\u0103, \u00een perioada 2007-2014, prim\u0103riile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru \u00eentre\u0163inerea \u015fi amenajarea spa\u0163iilor verzi \u015fi s-au cump\u0103rat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o prim\u0103rie de sector s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 310 lei pe o crizantem\u0103, de\u015fi furnizorul prim\u0103riei le cump\u0103rase cu 12 lei\/bucata, sau s\u0103 dea 2.800 de lei pe un co\u015f de gunoi.<\/p>\n \nDac\u0103 nu se fur\u0103, se usuc\u0103. \u00cen 2013, din arbu\u015ftii planta\u0163i pe bd. Theodor Pallady nu a mai r\u0103mas niciunul. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 o pagub\u0103 de 1,5 milioane de lei pentru prim\u0103rie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca \u00een perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoi\u0163\u0103), au fost planta\u0163i 4.506 platani \u015fi tei, din care 2.042 au fost cump\u0103ra\u0163i la un pre\u0163 cuprins \u00eentre 20 \u015fi 30 lei\/bucat\u0103 \u00een anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achizi\u0163iona\u0163i la un pre\u0163 cuprins \u00eentre 1.559 \u015fi 2.419 lei\/buc, \u00een intervalul 2009-2010, deci la un pre\u0163 de 100 de ori mai mare. \u015ei exemplele pot continua.<\/p>\n \n <\/p>\n <\/p>\n \nNici la capitolul infrastructur\u0103 nu st\u0103m prea bine. Conform ultimului raport realizat de INS, drumurile publice totalizau 86.080 km, din care 17.606 km (20,5%) drumuri na\u0163ionale, 35.316 km (41,0%) drumuri jude\u0163ene \u015fi 33.158 km (38,5%) drumuri comunale. \u00cens\u0103 dintre toate acestea doar 32.641 km (37,9%) sunt drumuri modernizate \u015fi 32.303 km (37,5%) sunt drumuri pietruite \u015fi de p\u0103m\u00e2nt, restul de 21.136 km (24,6%) fiind drumuri cu \u00eembr\u0103c\u0103min\u0163i u\u015foare rutiere. Din totalul drumurilor na\u0163ionale, 35,2% (6.193 km) erau drumuri europene, 4,2% (747 km) autostr\u0103zi, 1,6% (281 km) drumuri cu 3 benzi de circula\u0163ie, 10,3% (1.807 km) drumuri cu 4 benzi de circula\u0163ie \u015fi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi de circula\u0163ie. Drumurile jude\u0163ene, erau, \u00een propor\u0163ie de 39,9%, drumuri cu \u00eembr\u0103c\u0103min\u0163i u\u015foare rutiere, iar drumurile comunale, erau \u00een propor\u0163ie de 44,4% drumuri pietruite.<\/p>\n \n\u00cen topul celor mai mari cheltuieli ale statului realizate \u00een Rom\u00e2nia se afl\u0103 cele cu protec\u0163ia social\u0103 (care consum\u0103 o treime din cheltuielile totale ale statului, sub media UE de 40%), afaceri economice (17,6% fa\u0163\u0103 de media UE de 8,8%), servicii publice generale (circa 14%, la egalitate cu media UE), s\u0103n\u0103tate (11,4%, sub media UE de 14,8%), educa\u0163ie (8%, fa\u0163\u0103 de media UE de 10,3%) \u015fi siguran\u0163\u0103 \u015fi ordine public\u0103 (6,3%, fa\u0163\u0103 de media UE de 3,7%), potrivit unei analize ZF realizate pe baza datelor de la Eurostat.<\/p>\n \nDac\u0103 Rom\u00e2nia mai are de lucrat la calitatea vie\u0163ii popula\u0163iei, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la nivel cultural, social pe plan local? Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva coerent \u00een acest sens sau tr\u0103im \u00eentr-un bazar de gusturi?<\/p>\n \nVia\u0163a social\u0103 \u015fi cultural\u0103<\/p>\n \nCapitala poate eclipsa de multe ori celelalte ora\u015fe ale Rom\u00e2niei c\u00e2nd vine vorba de evenimente culturale, festivaluri de muzic\u0103 sau de film \u015fi expozi\u0163ii. \u00cens\u0103 treptat \u015fi alte evenimente de anvergur\u0103 (cum ar fi festivalurile Electric Castle sau Untold) au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 \u00een provincie. \u00cen 2007 Sibiu s-a bucurat de o aten\u0163ie special\u0103 c\u00e2nd a \u00eemp\u0103r\u0163it titlul de capital\u0103 cultural\u0103 european\u0103 cu Luxemburg.<\/p>\n \n\u00cen 2021 va fi r\u00e2ndul unei alte urbe din Rom\u00e2nia s\u0103 se bucure de aceast\u0103 distinc\u0163ie. Nu mai pu\u0163in de 14 ora\u015fe (Alba Iulia, Arad, Bac\u0103u, Baia Mare, Bra\u015fov, Br\u0103ila, Bucure\u015fti, Cluj-Napoca, Craiova, Ia\u015fi, Sf\u00e2ntu Gheorghe, Suceava, Timi\u015foara, T\u00e2rgu- Mure\u015f) \u015fi-au lansat candidatura. Acestea au fost evaluate de c\u0103tre un juriu de exper\u0163i independen\u0163i (zece exper\u0163i europeni \u015fi doi exper\u0163i na\u0163ionali), pe baza dosarelor de candidatur\u0103 \u015fi a audierilor, iar \u00een urma evalu\u0103rilor pe lista scurt\u0103 a ora\u015felor preselectate se reg\u0103sesc Baia Mare, Bucure\u015fti, Cluj-Napoca \u015fi Timi\u015foara. Dac\u0103 Bucure\u015fti, Cluj sau Timi\u015foara sunt candidate cumva previzibile, surpriza vine de la Baia Mare.<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/p>\n<\/p>\n