{"id":13271,"date":"2009-03-31T22:00:00","date_gmt":"2009-03-31T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13271"},"modified":"2026-04-02T13:34:55","modified_gmt":"2026-04-02T13:34:55","slug":"cum-a-cheltuit-patriciu-primul-miliard-de-dolari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13271","title":{"rendered":"Cum a cheltuit Patriciu primul miliard de dolari"},"content":{"rendered":"

\n <\/p>\n

\nMai multe lucruri par schimbate la Dinu Patriciu, directorul general al Rompetrol si declarat de realizatorii topului american Forbes cel mai bogat om din Romania. In primul rand, este mult mai deschis la discutii – tendinta care a inceput sa se observe inca de cand omul de afaceri a vandut 75% din Rompetrol kazahilor de la KazMunaiGaz. In al doilea rand, vorbeste mai mult despre macroeconomie decat despre business, lucru de asemenea schimbat in ultimii ani. In al treilea rand, businessul despre care vorbeste omul de afaceri nu se mai cheama doar Rompetrol, ci se mai refera la inca alte patru afaceri in care a investit, dar in care nu s-a implicat executiv – comportament tipic unui fond de investitii.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nCe nu s-a schimbat la Dinu Patriciu este faptul ca a ramas la fel de secretos ca intotdeauna. Declara ca pentru cele patru afaceri personale a cheltuit pana acum un miliard de dolari (aproximativ 700 milioane de euro), adica cea mai mare parte din cele 1,6 miliarde de dolari (respectiv 1,1 miliarde de euro) pe care le-a luat de la KazMunaiGaz atunci cand a vandut 75% din Rompetrol. <\/div>\n
\n <\/div>\n
\nSe abtine insa de la a da detalii despre toate cele patru afaceri. Vorbeste deschis doar despre Adevarul Holding – trustul de presa ajuns acum la 1.000 de angajati si afaceri estimate de 120 de milioane de dolari (100 de milioane de euro) pentru acest an – si despre investitiile imobiliare. In acestea din urma, Dinu Patriciu a investit cel mai mult in achizitia Fabian (intr-o tranzactie evaluata la 50 de milioane de euro, datoriile nete ale firmei ridicandu-se la 76,1 milioane de euro), companie implicata in 11 proiecte imobiliare si evaluata anul trecut la 138,3 milioane de euro. Cealalta investitie imobiliara importanta a lui Dinu Patriciu este proiectul Smart City, in care este partener cu Immorent, parte a grupului austriac Erste. Smart City va fi dezvoltat pe o suprafata de 150.000 de metri patrati in nordul capitalei si necesita o investitie de 300 de milioane de euro. <\/div>\n
\n <\/div>\n
\nDespre celelalte doua afaceri, dezvoltate in domenii total diferite (energie si tehnologie), Dinu Patriciu nu da decat mici detalii, dar admite ca acestea au inghitit cea mai mare parte din miliardul de dolari investit pana acum. Afacerea din IT, careia Dinu Patriciu nu vrea sa ii spuna numele, este un producator de echipamente telecom din Germania, care \u201cproduce deja in momentul de fata, are sute de oameni angajati si sute de milioane de euro cifra de afaceri\u201d. Dinu Patriciu spune ca a mai avut si in trecut tentative de a investi in IT, dar de aceasta data l-a convins faptul ca productia nu este doar in domeniul software, ci in principal in zona de hardware si echipamente telecom.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nIn afacerea IT, Dinu Patriciu a investit alaturi de un partener (\u201cAm un partener, dar eu sunt investitorul financiar si majoritar\u201d), aceeasi strategie fiind folosita si in cazul afacerii din energie, care se concentreaza insa in zona de cercetare: \u201cIn aceasta afacere ne concentram pe energii alternative – este un proiect de cercetare international care vrea sa identifice resursele tehnologice care pot pune in valoare resurse marine\u201d.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nInvestitia in cercetare a fost si cea mai mare facuta de Dinu Patriciu: \u201cCa resurse financiare, in ordinea investitiilor, au fost energia, IT, real estate si media. Per total, am investit in toate aceste afaceri peste un miliard de dolari, iar peste jumatate dintre acestia au mers in energie si IT\u201d.   <\/span><\/div>\n
\n <\/div>\n
\nOmul de afaceri crede ca \u201cdin oricare dintre cele patru afaceri poate iesi un nou Rompetrol\u201d, dar spune ca nu poate estima momentan valoarea vreuneia din afacerile in care a investit: \u201cEu astazi nu stiu sa fac valorizarea unei afaceri. Nu mi-e rusine sa spun, dar chiar nu stiu ce multipli se folosesc astazi pentru evaluarea unei afaceri si nu stie nimeni, e o poveste\u201d. Dinu Patriciu explica insa ca a intrat in aceste afaceri tocmai pentru ca a sesizat o oportunitate, dar si potentialul respectivelor afaceri: \u201cNu stiu de fapt cat fac toate afacerile in care am investit; in toate am investit intr-un context, la momentul respectiv, si le voi valoriza intr-un alt context, despre care de asemenea nu stiu cum va fi; valoarea este cea pe care considera cumparatorul ca o poate scoate din acel business sau cea data de sinergiile pe care cumparatorul crede ca le face prin integrarea acelei afaceri\u201d.<\/div>\n
\n <\/div>\n
\nDinu Patriciu a cumparat insa si una dintre companiile scoase la vanzare de Rompetrol – Eurojet, compania de transport aerian, pentru care a platit un milion de dolari. Dinu Patriciu spune ca acesta este un activ foarte mic, imposibil de comparat cu restul grupului. Pe de alta parte, in afara de Eurojet, Rompetrol \u201cnu prea mai are ce externaliza, afacerile sunt integrate\u201d, dupa cum spune Dinu Patriciu. Declaratia omului de afaceri este putin surprinzatoare, in contextul in care directorul de active noncore al grupului, Titov Buzescu, declara in luna decembrie pentru BUSINESS Magazin ca Rompetrol va vinde toate activele noncore. Decizia de pastrare a acestor active este atat un semn al unor viitoare contracte interesante pentru grup, dar si al faptului ca este greu de gasit cumparatori in aceasta perioada.<\/p>\n

Eric Kish: \u201cMisiunea mea este sa restructurez aceasta divizie care poate ajunge la afaceri de 1 miliard de dolari”<\/a><\/div>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

De fapt, in urma cu doua saptamani, Dinu Patriciu a facut si o schimbare la varful managementului Rompetrol. Schimbarea a fost o rocada intre directorul diviziei de afaceri noncore, Titov Buzescu, cu Eric Kish, directorul diviziei de retail.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Eric Kish se intoarce in acest fel la conducerea unor afaceri de care s-a ocupat chiar cand si-a inceput cariera in Rompetrol, in urma cu zece ani. “Prima restructurare de care m-am ocupat cand m-am angajat la Rompetrol a fost Palplast (producatorul de tevi de la Sibiu cu afaceri de 8,5 milioane de euro in 2008 – n.r.), pe care am revitalizat-o prin vanzarea actiunilor Teraplast, unde eram actionari minoritari”, povesteste Eric Kish, printre ale carui proiecte de inceput au mai fost si alte afaceri din divizia noncore, precum infiintarea Ecomaster in anul 2000 sau saltul afacerilor Rominserv odata cu retehnologizarea Petromidia.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Numirea lui Eric Kish, unul dintre oamenii cheie din Rompetrol, la conducerea unei divizii cunoscute ca “Cenusareasa” companiei este legata de infiintarea, la inceputul acestui an, a Rominserv Kazahstan. “Rolul meu in Rompetrol a fost intotdeauna de a dezvolta noi piete si de a restructura, iar in acest moment cel mai interesant front care se deschide in companie este modernizarea industriei petroliere din Kazahstan”, spune Eric Kish. Proiectul din Kazahstan se refera in special la retehnologizarea celor trei rafinarii KazMunaiGaz, care lucreaza acum cu o tehnologie “destul de invechita”. Eric Kish crede ca acest proiect va putea creste de trei ori afacerile acestei divizii care va fi redenumita din aprilie Rompetrol Servicii Industriale: “Misiunea mea este sa restructurez aceasta divizie care poate ajunge la afaceri de 1 miliard de dolari (aproximativ 700 de milioane de euro – n.red.) in urmatorii trei ani”. Anul trecut, divizia noncore a generat afaceri de 300 de milioane de dolari (220 de milioane de euro), cea mai mare parte dintre acestea fiind atrase de Rominserv – 185 de milioane de dolari (130 de milioane de euro).\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In afara de proiectul Kazahstan, pastrarea activelor noncore in cadrul Rompetrol este legata si de contextul economic actual. “Acum, eu nu as vinde nimic din Rompetrol, deoarece nu este momentul sa vinzi un business care oricum genereaza cash si pe care il putem folosi atat pentru proiectele noastre, cat si pentru terti – Ecomaster se ocupa de curatarea solului de reziduuri petroliere, domeniu foarte solicitat acum, Rompetrol Well Services a avut o strategie buna dinainte de criza si s-a mutat dinspre zona de noi sonde catre mentenanta de sonde -, astfel ca merita pastrate”, spune Kish. In aceasta categorie nu se inscrie insa si FinGroup, platforma de servicii financiare dezvoltata in ultimii trei ani de Rompetrol. Despre FinGroup, Eric Kish crede ca “a fost infiintata intr-un moment nefavorabil si ar putea fi cumparata numai de cineva care poate gasi valoare intr-un domeniu aflat momentan in colaps”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Titov Buzescu va ramane, asadar, sa administreze afacerile grupului din retail, domeniu in care Rompetrol se afla pe al doilea loc pe piata, cu 450 de benzinarii, dupa Petrom. Preluarea de catre un nou manager a acestei divizii vine intr-un moment de scadere a pietei, consumul de carburanti fiind pe un trend descendent de la inceputul anului. Dinu Patriciu spune ca vanzarile de carburanti au scazut cu 20% si ca in special “consumul transportatorilor este afectat foarte puternic, cel al utilizatorilor privati nefiind inca afectat deloc”.\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Trendul descendent al afacerilor pe fondul crizei nu il impinge insa pe Patriciu catre vanzarea celor 25% pe care le mai detine in Rompetrol: “Nu vreau sa vand deocamdata, cred ca am posibilitatea de a duce mai departe compania asta”. Semnificatia sintagmei “a duce mai departe” inseamna mai mult pentru omul de afaceri, care spune ca vanzarea celor 25% ar insemna parasirea scaunului de CEO: “Contractul meu de CEO al Rompetrol dureaza atat timp cat eu imi mentin participatia de 25%; daca vand, ma retrag”.\u00a0<\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dinu Patriciu, singurul roman ramas in clasamentul Forbes al celor mai bogati oameni din lume, spune ca a investit deja primul miliard de dolari in afaceri personale. Dar mai are planuri si pentru Rompetrol, de unde a decis sa nu plece cat va mai fi actionar.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[531],"tags":[6470,9265,150,149,7217,353,7123],"class_list":["post-13271","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-energie","tag-actionar","tag-dinu-patriciu","tag-energie","tag-investitii","tag-management","tag-petrol","tag-rompetrol"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13271","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13271"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13271\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33785,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13271\/revisions\/33785"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13271"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13271"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13271"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}