{"id":132249,"date":"2016-04-04T09:00:00","date_gmt":"2016-04-04T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=132249"},"modified":"2016-04-04T09:00:00","modified_gmt":"2016-04-04T09:00:00","slug":"fii-programator","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=132249","title":{"rendered":"Fii programator!"},"content":{"rendered":"

\nPe coperta revistei tip\u0103rite sau \u00een fotografia care \u00eenso\u0163e\u015fte textul pe site sunt scrise 15 linii de cod. Reprezint\u0103 un program foarte simplu, a c\u0103rui singur\u0103 menire este s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cel mai mare divizor comun a dou\u0103 numere. Dac\u0103 vre\u0163i s\u0103 vede\u0163i exact cum func\u0163ioneaz\u0103 programul, tot ce trebuie s\u0103 face\u0163i este s\u0103 recrea\u0163i codul \u00een compilatorul \u015fi executorul online ideone (https:\/\/ideone.com\/<\/a>). \u00cen fereastra care se deschide, \u015fterge\u0163i textul ini\u0163ial \u015fi copia\u0163i codul. Apoi ap\u0103sa\u0163i \u201eRun\u201c.<\/p>\n

\nPentru a afla divizorul comun al altor numere, tot ce trebuie s\u0103 face\u0163i este s\u0103 \u00eenlocui\u0163i numerele de la linia 3 (ex. 44 \u015fi 55) cu altele. Acesta este un exerci\u0163iu simplu prin care \u00eencerc\u0103m s\u0103 v\u0103 ar\u0103t\u0103m c\u0103 programarea nu este magia pe care doar anumi\u0163i oameni sunt capabili s\u0103 o m\u00e2nuiasc\u0103, ci se afl\u0103 la \u00eendem\u00e2na fiec\u0103ruia care este dispus s\u0103 \u00eenve\u0163e. Dac\u0103, \u00een urma acestui exerci\u0163iu, a\u0163i prins gustul program\u0103rii, dar nu \u015fti\u0163i ce limbaj de programare s\u0103 alege\u0163i, noi v\u0103 recomand\u0103m s\u0103 urm\u0103ri\u0163i graficul pe care vi l-am preg\u0103tit. Mai departe depinde doar de voi. \u0162ine\u0163i cont: programarea devine noul tip de alfabetizare!<\/p>\n

\nPoate c\u0103 programarea nu pare acum un subiect la fel de sexy, de la mod\u0103 ca realitatea virtual\u0103, dar impactul asupra vie\u0163ii oamenilor este major. Programarea a devenit o parte esen\u0163ial\u0103 a vie\u0163ii cotidiene. C\u00e2nd spunem cod ne g\u00e2ndim doar la jocuri video sau soft pentru calculator, dar codul este prezent peste tot. Cu ajutorul codului avioanele \u015ftiu pe unde s\u0103 zboare, prin cod sateli\u0163ii transmit semnalul c\u0103tre televizoarele noastre, codul este prezent \u015fi \u00een automobile. Sistemele GPS, cuptorul cu microunde, laptopurile, lifturile \u015fi multe alte obiecte din jurul nostru au linii de cod \u00een spate.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen ziua de azi programatorii sunt adesea cei ce creeaz\u0103 rutinele vie\u0163ii noastre de zi cu zi \u015fi ale activit\u0103\u0163ilor profesionale, ce devin tot mai dependente de tehnologia informa\u0163iei\u201c, spune R\u0103zvan Rughini\u015f, profesor la Facultatea de Automatic\u0103 \u015fi Calculatoare a Universit\u0103\u0163ii Politehnica Bucure\u015fti.<\/p>\n

\n\u00cenainte s\u0103 explor\u0103m mai departe programarea, poate ar fi bine s\u0103 vorbim pu\u0163in despre obiectul program\u0103rii: calculatorul.
\nComputerele sunt \u201ecreaturi\u201c simple. Toate func\u0163ioneaz\u0103 la fel \u015fi se bazeaz\u0103 pe o matematic\u0103 de clasa a doua. Iei un num\u0103r \u015fi \u00eel pui \u00een prima cutie. Iei un al doilea num\u0103r \u015fi \u00eel pui \u00een a doua cutie. \u00centre cele dou\u0103 cutii are loc o opera\u0163iune (adunare sau sc\u0103dere), iar num\u0103rul rezultat este pus \u00een prima cutie. Se verific\u0103 dac\u0103 rezultatul este egal cu zero, iar dac\u0103 este egal, atunci trece la urm\u0103toarea cutie \u015fi urmeaz\u0103 un alt set de instruc\u0163iuni \u015fi a\u015fa mai departe.<\/p>\n

\nAcelea\u015fi opera\u0163iuni le poate face \u015fi un om, numai c\u0103 un computer le poate face de miliarde de ori mai rapid.<\/p>\n

\nVrei s\u0103 devii programator? Vezi ce limbaj de programare ar trebui s\u0103 \u00eenve\u0163i prima dat\u0103<\/strong><\/span><\/span><\/a><\/p>\n

\nDac\u0103 acum c\u00e2teva zeci de ani calculatoarele c\u00e2nt\u0103reau tone \u015fi se \u00eentindeau pe zeci de metri p\u0103tra\u0163i, acum po\u0163i pune un computer \u00een buzunar. La fel ca o epidemie, computerele s-au r\u0103sp\u00e2ndit peste tot \u015fi nimic nu le opre\u015fte: sunt \u00een ceasuri, telefoane mobile, juc\u0103rii, avioane, aspiratoare, br\u0103\u0163\u0103ri, camere video, televizoare, ma\u015fini \u015fi multe altele.<\/p>\n

\nComputerele sunt lucruri extraordinare, care pot face lucruri extraordinare, dar nu f\u0103r\u0103 ajutorul omului \u015fi nici f\u0103r\u0103 cod sau programare. Nu sunt for\u0163e atotputernice, de\u015fi poate ar p\u0103rea a\u015fa, ci au limit\u0103ri de hardware sau de software.<\/p>\n

\nA trecut mult timp de la apari\u0163ia a\u015fa-zisului prim computer, realizat de Charles Babbage \u00een 1840, iar acum nu ne mai g\u00e2ndim exact cum func\u0163ioneaz\u0103 ma\u015fina, cum sunt afi\u015fate literele pe ecran sau cum e posibil\u0103 vizionarea unui film, navigarea pe internet, aceste opera\u0163iuni sunt luate de-a gata. \u015ei ne mai \u015fi \u00eenfuriem c\u00e2nd pagina de web nu se \u00eencarc\u0103 pe c\u00e2t de repede vrem sau atunci c\u00e2nd procesorul munce\u015fte din greu c\u00e2nd edit\u0103m fotografii \u00een Photoshop.<\/p>\n

\nV-a\u0163i g\u00e2ndit vreodat\u0103 exact ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd este ap\u0103sat\u0103 o tast\u0103? Dac\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103 ap\u0103s X, tastatura sesizeaz\u0103 mi\u015fcarea mea, prime\u015fte un semnal pe care-l trimite \u00een interiorul computerului, acesta caut\u0103 s\u0103 vad\u0103 c\u0103rei taste \u00eei corespunde semnalul \u015fi afi\u015feaz\u0103 pe ecran X. Sta\u0163i pu\u0163in. Am s\u0103rit un pas. Un computer nu \u015ftie ce este litera X. El trebuie s\u0103 scoat\u0103 din memorie imaginea lui X dintr-un font, un X ce este compus din linii, linii care sunt trasate \u00een pixeli. Parc\u0103 nu mai pare a\u015fa de simplu. Iar aici vorbim despre afi\u015farea unei singure litere pe ecran, nimic mai mult, nimic mai pu\u0163in. Cum o fi \u00een cazul unui sistem de operare?<\/p>\n

\nCalculatorul trateaz\u0103 inputul uman (indiferent c\u0103 este text, muzic\u0103, imagini sau filme) ca pe un set arbitrar de simboluri, \u00een secven\u0163e. C\u00e2nd vorbe\u015fti cu Siri sau Cortana \u015fi \u00ee\u0163i r\u0103spund, nu este datorit\u0103 faptului c\u0103 programele te \u00een\u0163eleg. Ele doar transform\u0103 cuvintele vorbite \u00een text, apoi textul este tradus \u00een simboluri, dup\u0103 care acele simboluri sunt potrivite cu alte simboluri din baza de date de termeni \u015fi produc un r\u0103spuns.<\/p>\n

\nEa a fost primul programator din lume. Cite\u015fte povestea fiicei celebrului poet Lord Byron<\/span><\/strong><\/span><\/a><\/p>\n

\nDe la primele computere la tehnologia de azi s-au schimbat multe, \u00eens\u0103 un lucru a r\u0103mas constant \u2013 programatorii sunt tipii aceia care fac lucrurile s\u0103 mearg\u0103. Le spun tipi pentru c\u0103 IT-ul este \u00eenc\u0103 o industrie dominat\u0103 de b\u0103rba\u0163i, \u00eens\u0103 tot mai multe femei sunt atrase de programare \u015fi sectorul IT \u00een general. \u015ei nici nu e greu de \u00een\u0163eles aceast\u0103 atrac\u0163ie.Pe l\u00e2ng\u0103 compensa\u0163ia financiar\u0103 generoas\u0103, programatorii au o alur\u0103 de supereroi \u00een societatea actual\u0103. Numai c\u0103 ace\u015fti eroi nu se \u00eembrac\u0103 \u00een latex \u015fi nici nu-\u015fi trag chilo\u0163ii peste pantaloni, ci fac lucrurile care fac lumea s\u0103 mearg\u0103. Din spatele unui calculator.<\/p>\n

\n\u201eProgramatorii devin arhitec\u0163ii mediului nostru ambient \u015fi constructorii infrastructurilor pe care ne cl\u0103dim proiectele. Nu este la fel de fermec\u0103tor (ca super-eroii – n.r.), poate, dar este real\u201c, este de p\u0103rere Rughini\u015f.<\/p>\n

<\/p>\n

\nComputerele, oric\u00e2t de performante, sunt doar simple ma\u015fin\u0103rii, care g\u00e2ndesc \u00een valori absolute de 1 \u015fi 0, adev\u0103rat sau fals, alb sau negru. Calculatoarele \u00een\u0163eleg doar un limbaj elementar, numit cod ma\u015fin\u0103, iar acesta este, practic, o secven\u0163\u0103 de numere. Oamenii ar putea, din punct de vedere teoretic, s\u0103 foloseasc\u0103 acest limbaj pentru a comunica cu calculatorul, dar nu este practic. Ar dura probabil c\u00e2teva luni ca un om s\u0103 scrie un program simplu.<\/p>\n

\nAstfel oamenii au ajuns la o solu\u0163ie de compromis: limbajele de programare.<\/p>\n

\nCE ESTE PROGRAMAREA?<\/p>\n

\n\u201eProgramarea \u00eenseamn\u0103 g\u0103sirea unui set de pa\u015fi care rezolv\u0103 o problem\u0103 \u015fi traducerea lor \u00eentr-un limbaj \u00een\u0163eles de o ma\u015fin\u0103. Pe scurt, programarea \u00eenseamn\u0103 instruirea unui agent nonuman, tehnologic, pentru ca acesta s\u0103 ac\u0163ioneze a\u015fa cum dorim\u201c, spune profesorul Rughini\u015f.<\/p>\n

\nCel mai simplu am putea spune c\u0103 programarea este scrierea de programe, iar programele sunt o colec\u0163ie de instruc\u0163iuni executate \u00eentr-o anumit\u0103 ordine. O instruc\u0163iune poate fi privit\u0103 ca fiind o comand\u0103 dat\u0103 calculatorului; aceste comenzi pot fi dintre cele mai diverse: adun\u0103 numerele 21 cu 44, afi\u015feaz\u0103 pe ecran \u201eBusiness Magazin\u201c etc. Programele sunt formate din astfel de comenzi (instruc\u0163iuni): unele programe con\u0163in doar c\u00e2teva linii, altele pot ajunge la milioane de comenzi. Afi\u015farea unui nume pe ecran nu este ceva complicat \u015fi se realizeaz\u0103 \u00een c\u00e2teva linii de cod \u00een mai toate limbajele, dar scrierea unui joc video este o opera\u0163iune de zeci de mii de linii de cod, iar un sistem de operare se \u00eentinde pe milioane de linii de cod. De re\u0163inut este c\u0103, indiferent c\u00e2t de complex este programul creat, el este format din acelea\u015fi tipuri de comenzi.<\/p>\n

\nCa un program s\u0103 func\u0163ioneze, trebuie ca instruc\u0163iunile date trebuie s\u0103 fie corecte \u015fi s\u0103 fie executate \u00een ordinea corect\u0103. Dac\u0103 una dintre aceste condi\u0163ii nu este \u00eendeplinit\u0103, rezultatele pot fi surprinz\u0103toare sau nepl\u0103cute.
\nInstruc\u0163iunile care formeaz\u0103 un program sunt numite codul surs\u0103 al acelui program. Acest cod surs\u0103 este un simplu text plin de diferite simboluri. Textul respectiv este tradus de un compilator \u00een cod ma\u015fin\u0103.<\/p>\n

\nCompilatorul este un program care traduce simbolurile scrise de programator \u00een instruc\u0163iuni clare, \u00een limbajul ma\u015fin\u0103. Pentru c\u0103 un computer proceseaz\u0103 codul caracter cu caracter, fiecare caracter conteaz\u0103. O virgul\u0103 gre\u015fit\u0103, un spa\u0163iu \u00een plus sau o parantez\u0103 p\u0103trat\u0103 \u00een locul uneia rotunde sunt gre\u015feli minore care pot \u00eemboln\u0103vi computerul. Lucrurile trebuie aranjate \u00een ordine, a\u015fa cum trebuie, altfel apare eroarea.<\/p>\n

\n\u015etia\u0163i c\u0103 primul “bug” de computer a fost chiar o molie?<\/span><\/a><\/span><\/strong><\/p>\n

\nCu ajutorul codului se pot scrie programe software, sisteme de operare, aplica\u0163ii, jocuri video, site-uri etc. Iar pentru fiecare dintre aceste lucruri este nevoie de un cod anume, de un anumit limbaj de programare. Exact cum \u00een lume vorbim sute de limbi, \u015fi programatorii au la dispozi\u0163ie sute de limbaje de programare la care s\u0103 apeleze pentru crearea unui program.<\/p>\n

\nA\u015fadar, \u00een principiu, pentru a crea programe ai nevoie doar de un editor de texte (de exemplu Notepad), concentrare, voin\u0163\u0103, for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u015fi o logic\u0103 bun\u0103. Floare la ureche, nu?<\/p>\n

\nPARLEZ-VOUS FRAN\u00c7AIS? NICHT, ICH SPRECHE DEUTSCH. QU\u00c9 L\u00c1STIMA!<\/p>\n

\nDe ce sunt at\u00e2t de multe limbaje de programare?<\/p>\n

\nLa fel ca \u015fi limbile vorbite pe p\u0103m\u00e2nt, \u015fi limbajele de programare prezint\u0103 particularit\u0103\u0163i \u015fi se deosebesc, mai greu sau mai u\u015for, unele de altele. Anumite limbaje de programare sunt mai rapide, altele mai performante, unele sunt limbaje de nivel \u00eenalt, altele permit un control mai fin al dispozitivelor, unele sunt mai u\u015for de \u00eenv\u0103\u0163at etc. \u201eLimbajele de programare evolueaz\u0103 ca \u015fi limbajele naturale, schimb\u00e2ndu-se. Pe de alt\u0103 parte, noi limbaje de programare sunt inventate pentru a r\u0103spunde unor provoc\u0103ri specifice tehnologiilor curente \u015fi pentru a profita de oportunit\u0103\u0163ile acestora\u201c, spune R\u0103zvan Rughini\u015f. \u201eIni\u0163ial erau c\u00e2teva limbaje de programare, apoi treptat num\u0103rul lor s-a extins, din nevoia de a perfec\u0163iona anumite lucruri, de a optimiza \u015fi a face ceva mai u\u015for\u201c, adaug\u0103 Alexandru \u015eara, TotalSoft services technical team leader.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eMult din ceea ce am realizat se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 eram lene\u015f. Nu-mi pl\u0103cea s\u0103 scriu programe, a\u015fa c\u0103, atunci c\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 lucrez la IBM 701, scriind cod pentru traiectoriile rachetelor, am \u00eenceput s\u0103 lucrez la un sistem care mi-ar fi permis s\u0103 programez mai u\u015for\u201c, a spus, \u00een 1979, John Backus, creatorul Fortran, primul limbaj de programare.<\/p>\n

\nDe ce nu folosim un singur limbaj?<\/p>\n

\nPentru acela\u015fi motiv pentru care nu pui un zugrav s\u0103 opereze o inim\u0103 bolnav\u0103 sau din acela\u015fi motiv pentru care nu cari o canapea pe biciclet\u0103. Anumite limbaje sunt potrivite pentru anumite lucruri.
\nDac\u0103 vrem s\u0103 cre\u0103m un joc video de ultim\u0103 genera\u0163ie pe consol\u0103 sau PC, atunci avem nevoie de C++, dac\u0103 vrem s\u0103 facem o aplica\u0163ie pentru telefon Android, atunci apel\u0103m la Java, dac\u0103 vrem s\u0103 cre\u0103m un site, folosim HTML, CSS \u015fi Javascript etc. \u00cen func\u0163ie de nevoi, programatorii apeleaz\u0103 la diferite limbaje de programare.\u201c Unele limbaje sunt mai apropiate de hardware, permi\u0163\u00e2nd un control mai fin al dispozitivelor dar necesit\u00e2nd coduri surs\u0103 mai complexe, pe c\u00e2nd alte limbaje apeleaz\u0103 la obiecte din biblioteci preexistente, fiind mai eficiente pentru probleme care nu necesit\u0103 interac\u0163iuni cu dispozitivul optimizate la cel mai \u00eenalt nivel. Cu alte cuvinte, limbajele de programare difer\u0103 deoarece r\u0103spund unor tipuri diferite de probleme\u201c, spune profesorul Rughini\u015f.<\/p>\n

<\/p>\n

\n\u00cen prezent, \u00een lume exist\u0103 sute, poate chiar mii de limbaje de programare, iar multe dintre ele sunt folosite \u015fi \u00een prezent. Tot timpul apar unele noi. Din fericire, un programator nu trebuie s\u0103 le \u00eenve\u0163e pe toate. \u00cen func\u0163ie de specializare, va fi nevoit s\u0103 cunoasc\u0103 unu-dou\u0103 limbaje de programare. Totu\u015fi, un programator care cunoa\u015fte bazele program\u0103rii nu va avea probleme \u00een a \u00eenv\u0103\u0163a un nou limbaj.
\nCum apare un astfel de limbaj? Atunci c\u00e2nd un programator nu este mul\u0163umit de limbajul \u00een care lucreaz\u0103 \u015fi simte nevoia s\u0103-i aduc\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri, modific\u0103, rezult\u00e2nd un alt limbaj. De exemplu, japonezul Yukihiro Matsumoto a combinat p\u0103r\u0163i din limbajele sale favorite (Perl, Smalltalk, Eiffel, Ada \u015fi Lisp) pentru a forma Ruby. De multe ori aceste limbaje sunt gratuite \u015fi distribuite pe internet, pentru a fi folosite de toat\u0103 lumea.<\/p>\n

\nLa fel ca \u015fi \u00een cazul limbilor str\u0103ine, anumite limbaje de programare sunt considerate mai elegante sau mai eficiente \u00eentr-un anumit context. Ca \u00een aproape tot ce facem, \u015fi aici intervine un grad de subiectivitate, experien\u0163e anterioare sau stil personal. \u201eCeea ce pentru un programator pare flexibil, pentru altul poate p\u0103rea prea imprecis; ceea ce pentru un programator este eficient \u015fi facil, pentru altul este suboptimal \u015fi redundant. Java este un exemplu foarte bun din acest punct de vedere. Mul\u0163i utilizatori apreciaz\u0103 limbajul pentru flexibilitatea \u015fi facilitatea pe care o d\u0103 independen\u0163a de platform\u0103 \u015fi compatibilitatea cu tehnologiile anterioare. \u00cen acela\u015fi timp este un limbaj relativ complicat, uneori \u00eenc\u00e2lcit \u015fi poate rula mai lent dec\u00e2t codurile scrise \u00een alte limbaje populare, precum C\u201c, este de p\u0103rere Rughini\u015f.<\/p>\n

\n\u201eNu exist\u0103 un limbaj de programare mai bun dec\u00e2t altul. Depinde doar de ceea ce vrei s\u0103 realizezi: vrei un limbaj c\u00e2t mai aproape de ma\u015fin\u0103? C-ul este mult mai stabil \u015fi ofer\u0103 mai multe posibilit\u0103\u0163i de controla mai multe aspecte. Pentru lucruri mai avansate de grafic\u0103 sau diferite func\u0163ionalit\u0103\u0163i, este indicat s\u0103 folose\u015fti Java\u201c, spune Valentin Cr\u0103ciun, programator.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nPROGRAMATORUL<\/p>\n

\nNu exist\u0103 o re\u0163et\u0103 de succes pentru a fi un programator bun, \u00eens\u0103 caracteristica principal\u0103 semnalat\u0103 de to\u0163i oamenii cu care am vorbit pentru realizarea acestui material este g\u00e2ndirea logic\u0103 \u015fi la nivel de ansamblu. Un programator nu trebuie s\u0103 fie un geniu \u00een matematic\u0103, de\u015fi \u00een unele ramuri ale program\u0103rii este necesar\u0103 cunoa\u015fterea acesteia la un nivel \u00eenalt (probleme de criptografie, de exemplu), iar programatorul trebuie s\u0103 aib\u0103 o g\u00e2ndire logic\u0103 \u015fi s\u0103 vad\u0103 \u00een ansamblu. \u201eCa programator nu trebuie doar s\u0103 scrii cod, ci trebuie s\u0103 \u015fi te g\u00e2nde\u015fti cum \u00eel scrii \u015fi ce implica\u0163ii are ceea ce scrii. Un programator trebuie s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi la nivel de ansamblu, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ce a f\u0103cut colegul de munc\u0103, s\u0103 integreze \u015fi s\u0103 mearg\u0103 pe aceea\u015fi linie. Este foarte important\u0103 munca de echip\u0103\u201c, spune Alexandru \u015eara.
\nProgramatorul trebuie s\u0103 aib\u0103 \u201eo g\u00e2ndire logic\u0103, s\u0103 fie capabil s\u0103 descompun\u0103 fraze creative, nontehnice, \u00een pa\u015fi logici tehnici\u201c, spune Cristian Constantin, lead programmer \u00een cadrul Ubisoft Rom\u00e2nia. Iar atunci c\u00e2nd vine vorba de jocuri video, trebuie s\u0103 aib\u0103 un sim\u0163 ludic, o pasiune pentru jocuri \u015fi s\u0103 fie creativ, deoarece un joc este compus din mai multe subdomenii (grafic\u0103, audio, gameplay etc.) care necesit\u0103 abord\u0103ri diferite.<\/p>\n

\n\u201eProgramatorul nu trebuie doar s\u0103 scrie cod \u015fi s\u0103 valideze idei, ci \u015fi s\u0103 invalideze anumite idei. Acum mai mul\u0163i ani cred c\u0103 a trebui s\u0103 fac peste 10 versiuni ale aceluia\u015fi feature. Sim\u0163eam c\u0103 lucram \u00een gol. C\u00e2nd te confrun\u0163i cu o problem\u0103 este important s\u0103 o prive\u015fti cum trebuie, s\u0103 schimbi unghiul de abordare, dac\u0103 primul nu a func\u0163ionat\u201c, spune programatorul de la Ubisoft.
\n\u201ePentru a fi un bun programator trebuie adesea s\u0103 fii familiarizat cu produsul pentru care programezi \u015fi utilizatorii s\u0103i. \u015ei din acest punct de vedere profesiunea de programator este distinct\u0103 de cea de matematician, dup\u0103 cum, de exemplu, profesiunea de scriitor este distinct\u0103 de cea de lingvist\u201c, este de p\u0103rere \u015fi Rughini\u015f.<\/p>\n

\nO scurta istorie a celor mai populare limbaje de programare<\/strong><\/span><\/span><\/a><\/p>\n

\nAlexandru \u015eara are 28 de ani, lucreaz\u0103 la TotalSoft de 5 ani, unde a \u00eenceput ca intern \u015fi i-a pl\u0103cut at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t a r\u0103mas, iar acum este liderul tehnic al unei echipe. Este specializat pe tehnologii ghidate de Microsoft pe desktop, web \u015fi mobile. \u201eAm fost pasionat de programare de mic. \u00cenc\u0103 din clasa a doua am f\u0103cut a\u015fa-zise cursuri de programare, apoi am urmat un liceu de informatic\u0103 unde aveam 7 ore de informatic\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Facultatea nu m-a ajutat prea mult cu programarea, pentru c\u0103 am f\u0103cut electronica, unde am mers mai mult pe telecomunica\u0163ii. Am avut aceast\u0103 pasiune \u015fi am vrut s\u0103 merg pe partea de programare\u201c, spune Alexandru.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00cen calitate de lider nu mai are at\u00e2t de mult timp pentru scrierea de cod, \u00eens\u0103 apreciaz\u0103 faptul c\u0103 este implicat \u00een toate aspectele unui proiect \u015fi poate oferi ajutorul cui are nevoie, iar rezultatul unui proiect dus la cap\u0103t cu succes este \u00eembucur\u0103tor. \u201e\u00cemi place pentru c\u0103 po\u0163i vedea rezultatul muncii tale. Ca programator po\u0163i face o aplica\u0163ie de la cap la coad\u0103 \u015fi ai satisfac\u0163ia produsului final\u201c, afirm\u0103 programatorul de la TotalSoft. Partea mai pu\u0163in bun\u0103 a acestei meserii? \u201eC\u00e2teodat\u0103 programatorii stau doar cu nasul \u00een cod \u015fi nu comunic\u0103 foarte mult\u201c, continu\u0103 el.<\/p>\n

<\/p>\n

\nUn alt programator cu care am stat de vorb\u0103 este Cristian Constantin, 28 de ani, care lucreaz\u0103 la Ubisoft, \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile facult\u0103\u0163ii. A venit \u00een internship \u00een 2008, iar acum este lead programmer \u015fi are atribu\u0163ii de management \u015fi leadership. \u201eDup\u0103 dou\u0103 luni n-am putut s\u0103 renun\u0163, am \u00eenceput s\u0103 lucrez din timpul facult\u0103\u0163ii. Un lucru frumos la programare, \u00een special programarea de joc, este c\u0103 po\u0163i vedea concret rezultatul muncii tale. Nu lucrezi la ceva despre care nu \u015ftii cum va fi folosit sau la ce. Plus c\u0103 sim\u0163i o pl\u0103cere atunci c\u00e2nd oamenii vorbesc de bine despre ceva la care ai lucrat tu\u201c, poveste\u015fte Constantin. \u00cei place programarea de jocuri \u015fi recunoa\u015fte c\u0103 uneori \u00eei este dor s\u0103 scrie cod, acum activitatea lui fiind mai complex\u0103. \u201eProgramarea de jocuri este foarte dinamic\u0103, \u00een producerea unui joc intr\u0103 multe elemente de care trebuie s\u0103 \u0163ii cont. Ne adapt\u0103m mereu\u201c, sus\u0163ine el.<\/p>\n

\nScriitorii compun atent propozi\u0163iile, aleg cuvintele potrivite \u015fi impun un ritm textului pentru operele lor, \u015fi acela\u015fi lucru poate fi spus \u015fi despre programatori. Dac\u0103 stai destul de mult timp \u00een jurul lor o s\u0103 auzi expresia \u201eun cod frumos\u201c. Dar ce este un cod frumos?
\n\u201eUn cod ce poate fi \u00een\u0163eles imediat. Un cod frumos trebuie s\u0103 fie sugestiv \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ceea ce vrea s\u0103 fac\u0103\u201c, spune \u015eara. \u201eUn cod pe care-l po\u0163i \u00een\u0163elege u\u015for, care nu se stric\u0103 u\u015for c\u00e2nd \u00eencerci s\u0103-l modifici\u201c, este de p\u0103rere Cristian Constantin. \u201eExist\u0103 o vorb\u0103 \u00eentre programatori care spune cam a\u015fa: \u00abMi\u2011a fost greu s\u0103-l scriu, o s\u0103-\u0163i fie greu s\u0103-l cite\u015fti\u00bb\u201c, adaug\u0103 el z\u00e2mbind.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDac\u0103 scrierea codului \u00een sine este o munc\u0103 solitar\u0103, produsul final reprezint\u0103 un efort comun, iar pentru a ajunge f\u0103r\u0103 cusur \u00een fa\u0163a clien\u0163ilor softul trece \u015fi prin m\u00e2na testerilor, cei care semnaleaz\u0103 bugurile \u015fi trimit produsul \u00eenapoi la programatori pentru revizuire. Mi-am imaginat o rela\u0163ie mai b\u0103t\u0103ioas\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 entit\u0103\u0163i, dar \u00een discu\u0163iile mele nu am g\u0103sit a\u015fa ceva. \u201eEu sunt fericit c\u00e2nd testerul \u00eemi g\u0103se\u015fte bugul \u015fi \u00eei mul\u0163umesc dac\u0103 \u00eel g\u0103se\u015fte. Prefer asta, dec\u00e2t s\u0103 nu-i mearg\u0103 aplica\u0163ia clientului. E gre\u015feala mea ca programator c\u0103 a ap\u0103rut acel bug\u201c, spune Alexandru \u015eara. \u201ePot ap\u0103rea ne\u00een\u0163elegeri, frustr\u0103ri, dar trebuie s\u0103\u2011\u0163i dai seama c\u0103 \u015fi programatorul, \u015fi testerul lucreaz\u0103 pentru acela\u015fi produs\u201c, afirm\u0103 Constantin.<\/p>\n

\nCum \u015fi de ce apar aceste buguri? Din cauza scrierii defectuoase a codului, anumite specifica\u0163ii sunt interpretate gre\u015fit, iar \u00een cazul proiectelor complexe, care se \u00eentind pe ani de zile, schimb\u0103rile pot afecta mersul unui proiect. Programarea este un organism viu care se schimb\u0103 \u015fi evolueaz\u0103 constant. Limbajele cresc \u015fi scad \u00een popularitate \u00een func\u0163ie de comunitate, de produsele care au fost scrise cu un anumit limbaj \u015fi a\u015fa mai departe. Apar tehnologii noi \u015fi moduri interesante de scrierea codului. De aceea este important ca un programator s\u0103 fie la curent cu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een domeniu.<\/p>\n

\nSALARII DE PROGRAMATORI \u00ceN BUCURE\u015eTI:<\/p>\n

\n500 – 2.500 DE EURO QUALITY ASSURANCE
\n750 – 3.000 DE EURO SOFTWARE DEVELOPER
\n550 – 2.000 DE EURO SYSTEM\/NETWORK ADMINISTRATOR
\n500 – 3.000 DE EURO MOBILE DEVELOPER
\n1.100 – 3.500 DE EURO MAC IOS DEVELOPER
\n1.100 – 3500 DE EURO BIG DATA ANALYST
\n500 – 3.000 DE EURO SECURITY MONITORING ENGINEER
\n500 – 2.900 DE EURO VIRTUALIZATION ENGINEER
\n900 – 2.500 DE EURO DEVOPS ENGINEER
\n1.000 – 3.000 DE EURO FULL STACK DEVELOPER<\/p>\n

\n100.000 DE SPECIALI\u015eTI \u00ceN IT \u00ceN ROM\u00c2NIA<\/p>\n

\nSurs\u0103: IT&C Talent Map Rom\u00e2nia, 2015, Brainspotting.<\/p>\n

\n\u201eUn programator dac\u0103 r\u0103m\u00e2ne foarte mult timp pe un singur proiect nu mai poate evolua cu pia\u0163a\u201c, afirm\u0103 Valentin. \u201eTehnologiile au, ca orice produs, durata lor de via\u0163\u0103. A fi un bun IT-ist \u00eenseamn\u0103 \u015fi adaptare la nou indiferent ce \u00eenseamn\u0103 acel nou \u2013 o nou\u0103 tehnologie, un nou proiect, o nou\u0103 abordare \u00een sine a oric\u0103rui proiect \u015fi chiar a \u00eenv\u0103\u0163a c\u00e2t mai mult business knowledge\u201c, sus\u0163ine Mihail R\u0103du\u0163\u0103, site manager \u00eentr-o firm\u0103 de consultan\u0163\u0103 IT, \u00een e-bookul \u201eCum s\u0103-\u0163i \u00eencepi cariera \u00een IT\u201c, lansat de Step IT Academy.<\/p>\n

\nFACULTATE SAU CURSURI ONLINE?<\/p>\n

\nNe-am convins c\u0103 programarea nu este un proces magic \u015fi poate vre\u0163i o carier\u0103 \u00een IT sau poate s\u0103 v\u0103 reprofila\u0163i. Are nevoie o persoan\u0103 de studii superioare pentru a se angaja \u00een IT, ca programator, sau perseveren\u0163a \u015fi cursurile online sunt \u00eendeajuns?
\nNu este neap\u0103rat nevoie de facultate, dar nu stric\u0103. \u201eFacultatea te ajut\u0103, \u00ee\u0163i structureaz\u0103 ideile, te ajut\u0103 s\u0103 vezi problemele dintr-un alt punct de vedere. Nu zic neap\u0103rat de o facultate unde se face mult\u0103 programare, ci de o facultate tehnic\u0103. Dac\u0103 e\u015fti foarte talentat, po\u0163i s\u0103 \u00eenve\u0163i s\u0103 programezi \u015fi de pe internet\u201c, este de p\u0103rere \u015eara.<\/p>\n

\nUn sus\u0163in\u0103tor al studiilor superioare este \u015fi Valentin Cr\u0103ciun. \u201eFacultatea te ajut\u0103, \u00ee\u0163i pune bazele. Nu po\u0163i s\u0103 faci matematic\u0103 avansat\u0103 dac\u0103 nu st\u0103p\u00e2ne\u015fti tabla \u00eenmul\u0163irii. Trebuie \u015fi ca studentul s\u0103 fie dispus s\u0103 \u00eenve\u0163e. Facultatea nu te face expert, \u00ee\u0163i ofer\u0103 \u015fi o diversitate for\u0163at\u0103.\u201c
\nPentru autodidac\u0163i, exist\u0103 cursuri \u015fi seminarii, unele dintre ele gratuite. CodeAcademy, Coursera, organiza\u0163ia ROSEdu, DevAcademy, Lec Academy, Link Academy au astfel de cursuri pentru \u00eencep\u0103tori \u015fi avansa\u0163i. Chiar \u015fi universit\u0103\u0163i precum MIT sau Stanford au la dispozi\u0163ie cursuri gratuite \u00een care studen\u0163ii pot \u00eenv\u0103\u0163a un limbaj sau altul. \u201eExist\u0103 \u015fi autodidac\u0163i, exist\u0103 \u015fi persoane pentru care sistemul formal este o solu\u0163ie viabil\u0103, dar pe l\u00e2ng\u0103 toate acestea este extrem de important s\u0103 existe un efort personal de dezvoltare, pentru c\u0103 tehnologia evolueaz\u0103 deja \u00eentr-un ritm intens \u015fi trebuie s\u0103 \u0163ii pasul. Adic\u0103 mult\u0103 munc\u0103. C\u00e2nd din m\u00e2na ta iese un program func\u0163ional, \u00eentr-un timp rezonabil, \u00eentr-un limbaj de actualitate, folosit \u00een pia\u0163\u0103, e\u015fti preg\u0103tit pentru o carier\u0103 \u00een programare\u201c, spune Paul Apostol, unul dintre cofondatorii DevAcademy.<\/p>\n

\n\u201eO facultate de profil este necesar\u0103 pentru a deveni un programator bun nu doar \u00een jocul tehnologiilor de azi, dar \u015fi pe termen mai lung. Sigur, po\u0163i \u00eenv\u0103\u0163a, autodidact, un anumit limbaj de programare sau mai multe. Totu\u015fi, mediul universitar ofer\u0103 tinerilor nu doar o infrastructur\u0103 de care s\u0103 poat\u0103 ancora, dar \u00eenseamn\u0103 \u015fi acces la o comunitate \u015fi un tip de cultur\u0103 pe care foarte greu \u00eel po\u0163i deprinde singur, \u00een fa\u0163a unui monitor\u201c, consider\u0103 profesorul R\u0103zvan Rughini\u015f.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\n\u00cen Rom\u00e2nia, un loc unde pasiona\u0163ii de programare pot avansa este DevAcademy, institu\u0163ie care ofer\u0103 gratuit cursuri de programare front-end (HTML, CSS, JS), back-end (Ruby on Rails) \u015fi mobile iOS \u015fi Android. \u00cens\u0103 aici nu vin programatori \u00eencep\u0103tori, ci cei care au mai lucrat \u00een cod \u015fi trebui s\u0103 treac\u0103 de ni\u015fte teste riguroase, pentru c\u0103 exist\u0103 trei etape de recrutare. \u201eTrack-urile DevAcademy sunt gratuite, dureaz\u0103 6 luni (o perioad\u0103 de training intens\u0103), iar dup\u0103 finalizarea programului, de obicei, cursan\u0163ii r\u0103m\u00e2n \u00een comunitate \u015fi construiesc mai departe, \u00een DevIncubator\u201c, spune Paul Apostol. Anul trecut, DevAcademy a avut 75 de cursan\u0163i \u00een 4 cursuri, iar pentru anul \u00een curs au avut 650 de solicit\u0103ri, dintre care au fost selecta\u0163i 90 de cursan\u0163i la 7 cursuri.<\/p>\n

\nCine sunt profesorii?<\/p>\n

\n\u201eSunt practicieni pasiona\u0163i, din companii sau care au un business propriu, \u015fi buni pedagogi. Pentru a-i sus\u0163ine \u00een dezvoltarea poten\u0163ialului pedagogic (atunci c\u00e2nd este cazul), avem o echip\u0103 intern\u0103 care are ca rol \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea programului de formare\u201c, sus\u0163ine Apostol.
\nUn lucru interesant despre aceste cursuri este faptul c\u0103 cei care termin\u0103 un track DevAcademy au ulterior oportunitatea s\u0103 \u00ee\u015fi formeze o echip\u0103 \u015fi s\u0103 dezvolte \u00eempreun\u0103 o idee proprie, \u00een start-up-ul propriu. Dou\u0103 exemple \u00een acest sens, date de Paul Apostol, sunt ShareBox, o aplica\u0163ie care  \u0163ine minte \u015fi ordoneaz\u0103 linkurile utilizatorilor \u015fi ale prietenilor acestora, \u015fi Sound of Science App, aplica\u0163ia emisiunii de \u015ftiin\u0163\u0103 Sound of Science.<\/p>\n

\nNum\u0103rul studen\u0163ilor de la facult\u0103\u0163ile cu profil tehnic \u015fi num\u0103rul de cursuri online care ofer\u0103 \u00eendrumare \u00een programare nu \u0163ine pasul cu cererea de programatori din Rom\u00e2nia, care este mare. Facult\u0103\u0163ile cu profil tehnic din \u0163ar\u0103 \u201elivreaz\u0103\u201c aproximativ 7.000 de absolven\u0163i \u00een fiecare an, dar necesarul este dublu. \u201eA devenit o adev\u0103rat\u0103 provocare s\u0103 recrutezi programatori Java, poate chiar mai mult dec\u00e2t \u00een cazul managerilor seniori. Nu mai discut\u0103m despre recrutare clasic\u0103, ci despre head hunting pur, de sourcing f\u0103cut pe toate canalele posibile\u201c, a declarat pentru Ziarul Financiar Maria Hostiuc, senior IT&C recruitment consultant al firmei de recrutare Brainspotting.<\/p>\n

\n\u015ei \u00een sectorul dezvolt\u0103rii de jocuri video situa\u0163ia este asem\u0103n\u0103toare. \u00cen Rom\u00e2nia nu exist\u0103 o specializare pe gaming development, de\u015fi 100 milioane de euro din sectorul IT rom\u00e2nesc provin din dezvoltarea jocurilor video. \u201eSe simte lipsa unor \u015fcoli de profil \u00een Rom\u00e2nia, \u00een str\u0103in\u0103tate sunt facult\u0103\u0163i de gaming, de game development, noi nu avem lucrul asta. Ar fi o idee bun\u0103 implementarea unei specializ\u0103ri de game development\u201c, spune Andreea State, recruitment specialist in departamentul Produc\u0163ie la Ubisoft Bucure\u015fti. \u201e\u00cencerc\u0103m s\u0103 educ\u0103m pu\u0163in pia\u0163a \u015fi mergem c\u0103tre studen\u0163i\/liceeni cu programele noastre\u201c, adaug\u0103 ea. Compania are mai multe proiecte \u00een desf\u0103\u015furare prin care vrea s\u0103 atrag\u0103 tinerii c\u0103tre programarea de jocuri.<\/p>\n

\nUnul este programul Graduate, prin care compania selec\u0163ioneaz\u0103 tineri afla\u0163i \u00een ultimul an de facultate care au ocazia s\u0103 petreac\u0103 un an \u00een studioul din Bucure\u015fti. Aici vor avea mentori \u015fi vor putea lucra la proiectele companiei, iar al doilea an din cadrul proiectului \u00eel vor putea petrece la un alt studio Ubisoft din lume. \u201eEste un program de fast-track, \u00een care tinerii au posibilitatea de a se dezvolta \u00een doi ani, iar la finalul programului pot r\u0103m\u00e2ne \u00een cadrul companiei\u201c, spune State.<\/p>\n

\nDomeniul IT este un domeniu dominat de b\u0103rba\u0163i, \u00eens\u0103 \u00eencepe u\u015for s\u0103 se schimbe \u015fi din ce \u00een ce mai multe femei \u00ee\u015fi fac o carier\u0103 \u00een domeniul tehnologiei. C\u00e2teva exemple g\u0103sim chiar la marile companii de tehnologie. Nume precum Marissa Mayer (director executiv al Yahoo!), Susan Wojcicki (director executiv al YouTube) sau Sheryl Sandberg (director opera\u0163iuni la Facebook) au devenit modele feminine demne de urmat ale domeniului IT. Totu\u015fi num\u0103rul femeilor este \u00eenc\u0103 mic (prezen\u0163a femeilor \u00een marile companii de tehnologie ajunge cel mult la 30%, aici vorbind de toate ramurile companiei, de marketing sau de resurse umane). Tot cam pe acolo este \u015fi num\u0103rul studentelor la Facultatea de Automatic\u0103 \u015fi Calculatoare din Universitatea Politehnic\u0103 din Bucure\u015fti (28% \u00een 2015\/2016), iar propor\u0163ia este similar\u0103 \u015fi \u00een cazul diplomelor acordate. \u201e\u00cen ciuda schimb\u0103rilor sociale \u015fi tehnologice majore din ultimele decenii, prin care tot mai multe femei au ajuns s\u0103 lucreze \u00een domeniul IT dar \u015fi s\u0103 utilizeze tehnologia informa\u0163iei at\u00e2t profesional c\u00e2t \u015fi personal, stereotipurile de gen persist\u0103. Tehnologia este adesea v\u0103zut\u0103, mai ales de c\u0103tre genera\u0163iile mai \u00een v\u00e2rst\u0103, ca fiind o chestiune pentru b\u0103rba\u0163i \u2013 descuraj\u00e2ndu-le pe fete \u00een op\u0163iunea pentru o facultate tehnic\u0103\u201c, spune Rughini\u015f.<\/p>\n

\nNum\u0103rul cursan\u0163ilor femei ai DevAcademy ajunge tot pe la 30% din total, dar interesant este faptul c\u0103 recrutarea studen\u0163ilor are o component\u0103 care genereaz\u0103 nume pentru fiecare candidat \u015fi cei care fac evaluarea nu pot vedea numele real, sexul sau CV-ul persoanei pe care o evalueaz\u0103, ci doar ceea ce a lucrat \u00een mod concret. \u201eAceast\u0103 component\u0103 are rolul de a elimina orice posibil stereotip din orice direc\u0163ie\u201c, spune Paul Apostol, cofondator al DevAcademy. \u201ePoate \u00eencetul cu \u00eencetul ne vom deplasa din zona de stereotip de gen c\u0103tre o abordare focusat\u0103 pe calit\u0103\u0163ile individuale\u201c, continu\u0103 el.<\/p>\n

\nIar femeile se pot dovedi mai bune ca b\u0103rba\u0163ii: un studiu realizat pe GitHub arat\u0103 c\u0103 78,6% din codurile scrise de femei au fost acceptate pe site-ul GitHub \u015fi doar 74% dintre codurile b\u0103rba\u0163ilor. Alexandru \u015eara de la TotalSoft spune c\u0103 nu vede o diferen\u0163\u0103 \u00eentre sexe, \u00een privin\u0163a program\u0103rii, \u015fi chiar a punctat faptul c\u0103 femeilor, de multe ori, sunt mai ordonate. \u201eDe\u015fi m-am confruntat adesea cu stereotipul tehnologiei ca domeniu masculin, \u00een general, \u00een mediul profesional ICT nu am remarcat devaloriz\u0103ri ale competen\u0163elor de programare ale femeilor. Oricum, a\u015f evita generaliz\u0103ri privind categorii sociale care ar programa mai bine sau mai slab, deoarece reflect\u0103 fenomene adesea fluctuante \u015fi limitate la un anumit context. Categoric, cred c\u0103 tot mai multe fete se vor \u00eendrepta spre programare \u2013 at\u00e2t \u00een carier\u0103, c\u00e2t \u015fi ca o competen\u0163\u0103 secundar\u0103. Programarea devine un nou tip de alfabetizare, iar inegalit\u0103\u0163ile de gen cel mai probabil se vor atenua treptat sau, cine \u015ftie, poate chiar se vor inversa, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een alte domenii ale educa\u0163iei\u201c, consider\u0103 Rughini\u015f.<\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\nPROGRAMAREA PENTRU CEI MICI<\/p>\n

\nPoate aceast\u0103 schimbare va veni cu copiii care sunt instrui\u0163i \u00een ale program\u0103rii \u00een institu\u0163ii precum ADFABER, organiza\u0163ie nonprofit ce promoveaz\u0103 tehnologia. \u201eKids in Tech \u00eencurajeaz\u0103 fetele s\u0103 \u00eenve\u0163e programare prin condi\u0163ia fond\u0103rii unui club cu minimum cinci elevi (dintre care mai mult de jum\u0103tate s\u0103 fie fete). Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, ne l\u0103ud\u0103m cu cluburi care au exclusiv fete, astfel, sper\u0103m c\u0103 ele vor fi mai atrase c\u0103tre acest domeniu. \u015ei prin proiectul Code School credem \u00een puterea fetelor de a domina o lume a tehnologiei \u015fi oferim fetelor credite bonus \u015fi reduceri la cursurile de programare\u201c, spune Alin Chiriac, fondator al ADFABER.<\/p>\n

\nHour of Code este cel mai mare eveniment educa\u0163ional din lume, realizat de Code.org, \u00een baza c\u0103ruia oricine, de oriunde ar fi, poate \u00eenv\u0103\u0163a bazele program\u0103rii. Este posibil cu ajutorul unor tutoriale gratuite, aflate pe platforma Hour of Code. Mai multe celebrit\u0103\u0163i, printre care Mark Zuckerberg sau Bill Gates (este \u00een interesul lor s\u0103 aib\u0103 programatori, nu?), sus\u0163in proiectul \u015fi \u00eendeamn\u0103 c\u00e2t mai mul\u0163i p\u0103rin\u0163i s\u0103-\u015fi \u00eendrepte copiii c\u0103tre programare. \u00cen 2015, peste 500.000 de elevi rom\u00e2ni au \u00eencercat ora de programare. Activitatea Hour of Code \u00een Rom\u00e2nia este coordonat\u0103 de ADFABER, care mai are programele Kids in Tech \u015fi Code School.<\/p>\n

\n\u201eProfesorul \u2013 indiferent de specialitatea sa \u2013 poate fonda un Club Kids in Tech \u00een cadrul institu\u0163iei de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pe care o reprezint\u0103, \u00eempreun\u0103 cu minimum cinci elevi, de la clasele V-XII. Clubul va avea \u00eent\u00e2lniri s\u0103pt\u0103m\u00e2nale \u00een care se vor accesa platformele gratuite de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi discuta pe baza materialelor puse la dispozi\u0163ie de noi. De asemenea, vom organiza vizite la sediile companiilor IT, concursuri cu premii, webinarii \u015fi mentorat at\u00e2t pentru elevi, c\u00e2t \u015fi pentru profesori\u201c, spune Chiriac. Obiectivul acestui proiect este completarea cuno\u015ftin\u0163elor pe care elevii le ob\u0163in \u00een \u015fcoal\u0103 cu activit\u0103\u0163i practice. Acum exist\u0103 100 de astfel de cluburi implementate \u00een \u015fcolile \u015fi liceele din Rom\u00e2nia, iar num\u0103rul membrilor variaz\u0103 de la 10-15 p\u00e2n\u0103 la 1.000 de membri, potrivit lui Alin Chiriac.<\/p>\n

\nProiectul Code School se adreseaz\u0103 copiilor mai mici, \u00eenc\u0103 de la 5 ani. \u00cen cadrul acestui program tehnologia vine c\u0103tre cei mici prin robo\u0163i programabili, imprimante 3D pe care copiii le pot controla cu ajutorul unor linii de cod simple. \u201eRezolv\u0103 situa\u0163ii complexe, puzzle-uri \u015fi \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 controleze robo\u0163i. Trainerii no\u015ftri utilizeaz\u0103 jocul \u015fi elemente de strategie pentru a asigura aprofundarea unor no\u0163iuni de baz\u0103 in programare, adaptate \u00een func\u0163ie de v\u00e2rsta \u015fi nivelul de cuno\u015ftin\u0163e al cursantului. De asemenea, programarea cu ajutorul robo\u0163ilor este un alt mod inedit de a ajuta copiii s\u0103 socializeze, s\u0103 \u00ee\u015fi dezvolte g\u00e2ndirea \u015fi s\u0103 se simt\u0103 bine \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd\u201c, spune Chiriac. Code School este o \u015fcoal\u0103 de programare pe baz\u0103 de \u00eenscriere \u015fi abonament lunar, iar \u00een prezent sunt \u00eenscri\u015fi 50 de copii. \u201eAce\u015ftia descoper\u0103, \u00eencearc\u0103 \u015fi realizeaz\u0103 singuri propriul produs, fie c\u0103 este joc sau aplica\u0163ie, \u015fi au satisfac\u0163ia \u015fi \u00eencrederea pentru a continua\u201c, spune fondatorul ADFABER.<\/p>\n

\nAceste cursuri au loc cumva \u00een afara sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, ar trebui programarea s\u0103 fie introdus\u0103 \u00een programa \u015fcolar\u0103? Unele \u0163\u0103ri din Occident au mers deja \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. \u201eProgramarea ar trebui s\u0103 fie introdus\u0103 \u00een \u015fcoli \u00eenc\u0103 din \u015fcoala primar\u0103. Unul dintre argumente este \u015fi faptul c\u0103 elevii mai mici sunt mai deschi\u015fi la noutate (mai ales \u00een domeniul tehnologiei) \u015fi i-ar tenta mai mult ideea de a construi propriul joc sau aplica\u0163ie. De asemenea, studiul program\u0103rii dezvolt\u0103 abilit\u0103\u0163i esen\u0163iale, valabile pentru orice domeniu \u2013 creativitate, imagina\u0163ie sau g\u00e2ndire logic\u0103, spirit de echip\u0103 \u015fi capacitatea de autoevaluare. Copiii secolului XXI merit\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cum func\u0163ioneaz\u0103 toate acestea, pe cont propriu\u201c, sus\u0163ine Alin Chiriac.<\/p>\n

\nPROGRAMAREA ESTE LIMBAJUL VIITORULUI SAU O ART\u0102 PE MOARTE?<\/p>\n

\n\u201eProgramarea devine un nou tip de alfabetizare, care nu le \u00eenlocuie\u015fte pe celelalte, dar le pune \u00een alt context. \u00cen\u0163elegerea \u015fi controlul, la un anumit nivel, al dispozitivelor inteligente vor deveni tot mai mult o necesitate. Provocarea va fi s\u0103 identific\u0103m acele competen\u0163e care s\u0103 ofere copiilor \u015fi tinerilor o putere real\u0103 asupra tehnologiei, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103-i transform\u0103m pe to\u0163i \u00een programatori profesioni\u015fti. Cred c\u0103 vom \u00eenv\u0103\u0163a anumite abilit\u0103\u0163i de programare a\u015fa cum \u00eenv\u0103\u0163\u0103m acum limba englez\u0103\u201c, sus\u0163ine R\u0103zvan Rughini\u015f.<\/p>\n

\nPe de alt\u0103 parte, Kevin Maney, sus\u0163ine \u00eentr-un articol din Newsweek, c\u0103 programarea este o art\u0103 pe moarte. Maney spune c\u0103 scrierea de cod este o metod\u0103 groaznic\u0103 de a da instruc\u0163iuni calculatorului \u015fi c\u0103 o nou\u0103 tehnologie este pe cale de a face limbajele de programare la fel de utile precum este limba latin\u0103 azi. Acesta exemplific\u0103 un program numit MUSE (Mining and Understanding Software Enclaves) al DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency), care ar putea acumula sutele de miliarde de linii de cod din lume (open-source software) \u015fi s\u0103 le organizeze \u00eentr-o baz\u0103 de date uria\u015f\u0103. Mai departe MUSE va asambla o colec\u0163ie masiv\u0103 de buc\u0103\u0163i de cod ce pot efectua aproape orice sarcin\u0103 g\u00e2ndit\u0103 vreodat\u0103 de un programator. Rezultatul? O persoan\u0103 care nu \u015ftie nimic despre limbajele de programare va fi capabil s\u0103 dea instruc\u0163iuni unui calculator. \u00cei va spune lui MUSE ce vrea ca acesta s\u0103 fac\u0103, iar dac\u0103 MUSE va \u00een\u0163elege inten\u0163ia, va g\u0103si codul potrivit pentru a efectua acea sarcin\u0103.<\/p>\n

\nSigur, asta nu se va \u00eent\u00e2mpla peste noapte, dar dac\u0103 acest lucru se va adeveri, nevoia de oameni care \u015ftiu s\u0103 scrie cod va sc\u0103dea drastic, iar undeva prin 2030 sectorul IT se va schimba. Din nou.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe coperta revistei tip\u0103rite sau \u00een fotografia care \u00eenso\u0163e\u015fte textul pe site sunt scrise 15 linii de cod. Reprezint\u0103 un program foarte simplu, a c\u0103rui singur\u0103 menire este s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cel mai mare divizor comun a dou\u0103 numere. Dac\u0103 vre\u0163i s\u0103 vede\u0163i exact cum func\u0163ioneaz\u0103 programul, tot ce trebuie s\u0103 face\u0163i este s\u0103 recrea\u0163i codul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[15359,8330,7744,246,83,7642,17331,32506,539,94,80,298,8503,3025,33791],"class_list":["post-132249","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-calculator","tag-computer","tag-coperta","tag-crestere","tag-deschidere","tag-fotografie","tag-functionare","tag-gasire","tag-online","tag-program","tag-refuz","tag-reprezentare","tag-revista","tag-site","tag-tiparire"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/132249","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=132249"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/132249\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=132249"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=132249"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=132249"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}