\nPentru a face fa\u0163\u0103 crizei, Rom\u00e2nia a devenit dintr-o dat\u0103, \u00een 2009, unul dintre principalii clien\u0163i ai FMI din Uniunea European\u0103. FMI a decis s\u0103 pun\u0103 la dispozi\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor fonduri de 12,95 miliarde de euro, printr-un acord stand-by pe doi ani, iar Comisia European\u0103 5 miliarde de euro. De la Banca Mondial\u0103 Rom\u00e2nia a accesat 1 miliard de euro, \u00een cadrul pachetului de finan\u0163are extern\u0103, iar de la BERD \u00eenc\u0103 1 miliard de euro.<\/p>\n
\n\u201eDe ce are nevoie Rom\u00e2nia de acest acord, de ace\u015fti bani?\u201c a fost o \u00eentrebare repetat\u0103 aproape obsesiv la \u00eenceputul crizei. Oficialii rom\u00e2ni au declarat de mai multe ori c\u0103 acordul este \u201epreventiv\u201c, o \u201ecentur\u0103 de siguran\u0163\u0103\u201c. \u00cens\u0103 o parte din banii de la FMI au ajuns, atipic, \u015fi \u00een buget, devenind solu\u0163ia de plat\u0103 a salariilor \u015fi pensiilor. Prin \u00eencheierea acestui acord autorit\u0103\u0163ile au sus\u0163inut c\u0103 vor asigura relansarea economiei, \u00eens\u0103 re\u0163eta FMI de reducere a cheltuielilor bugetare a l\u0103sat pu\u0163in spa\u0163iu pentru investi\u0163ii publice de amploare, persist\u00e2nd \u00eenc\u0103 semne de \u00eentrebare \u00een ceea ce prive\u015fte eficien\u0163a programelor cu institu\u0163ia. Totu\u015fi, condi\u0163iile impuse de FMI au fost mai pu\u0163in dure dec\u00e2t \u00een acordurile precedente.<\/p>\n
\n\u015ei, dup\u0103 acest acord istoric, au mai urmat dou\u0103 acorduri stand-by, de aceast\u0103 dat\u0103 preventive, adic\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 mai lu\u0103m bani de la FMI.<\/p>\n
\nDup\u0103 \u015fapte ani, Rom\u00e2nia a reu\u015fit s\u0103 dea \u00eenapoi to\u0163i banii \u00eemprumuta\u0163i \u00een 2009 de la FMI \u015fi a mai r\u0103mas cu o parte din datoria la Comisia European\u0103 \u015fi la Banca Mondial\u0103, rambursarea f\u0103c\u00e2ndu-se \u00een tran\u015fe. Iar datoria extern\u0103 total\u0103 (public\u0103 \u015fi privat\u0103) a sc\u0103zut \u00een ianuarie 2016 sub 90 miliarde euro, pentru prima dat\u0103 dup\u0103 2009, \u015fi a ajuns sub 60% din PIB. \u201eFMI nu a discutat ini\u0163ial cu guvernul cre\u015fteri de impozite \u015fi taxe pentru 2009, \u00eens\u0103, dac\u0103 lucrurile se vor schimba \u00een mod semnificativ, pot fi renegociate anumite conditionalit\u0103\u0163i \u015fi targeturi. Autorit\u0103\u0163ile trebuiau s\u0103 revizuiasc\u0103 \u00een doi ani sistemul de salarii \u015fi pensii \u00een sectorul public, precum \u015fi procedurile de monitorizare \u015fi control pentru companiile de stat. Va readuce acest pachet financiar \u00eencrederea investitorilor str\u0103ini? Cursul de schimb va fi mai stabil? Vrem s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 economia va fi mai stabil\u0103. Acest pachet nu este at\u00e2t de mult destinat pie\u0163elor, c\u00e2t economiei\u201c, spunea, dup\u0103 prima vizit\u0103 la Bucure\u015fti, \u00een contextul paraf\u0103rii acordului, Jeffrey Franks, \u015feful misiunii FMI \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\n\u00cens\u0103, chiar \u015fi cu acest acord \u015fi cu banii de la finan\u0163atorii externi, au urmat ani dificili. Au existat \u015fi major\u0103ri de taxe \u015fi t\u0103ieri de cheltuieli. Pe durata acordului cu FMI parafat \u00een 2009, pe doi ani, economia nu a reu\u015fit s\u0103 scape din groapa recesiunii, a experimentat doi ani de ajust\u0103ri dramatice, concretizate \u00een disponibiliz\u0103ri, t\u0103ierea salariilor bugetarilor cu 25% \u015fi majorarea TVA. Iar companiile de stat au continuat s\u0103 \u00eenregistreze pierderi uria\u015fe \u015fi s\u0103 genereze arierate.<\/p>\n
\nRealitatea economic\u0103 nu a contenit s\u0103 ia prin surprindere at\u00e2t institu\u0163iile financiare interna\u0163ionale, c\u00e2t \u015fi autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne, estim\u0103rile optimiste privind cre\u015fterea economic\u0103 fiind corectate din mers de mai multe ori pe an. Iar cre\u015fterea fragil\u0103 a economiei a r\u0103mas \u00een top pe lista dezam\u0103girilor FMI.<\/p>\n
\nDin \u00eemprumutul de la FMI parafat \u00een 2009, de aproximativ 12 miliarde de euro, la buget au ajuns 2 miliarde de euro, cea mai mare parte intr\u00e2nd la rezerva BNR. \u00cen schimb sumele primite de la Comisia European\u0103, de circa 5 miliarde de euro, au fost direc\u0163ionate numai c\u0103tre Finan\u0163e, la fel ca \u015fi banii de la Banca Mondial\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen consecin\u0163\u0103, cea mai mare parte a \u00eemprumutului contractat \u00een 2009 de la FMI a fost rambursat\u0103 din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, \u015fi nu au existat constr\u00e2ngeri legate de rambursarea \u00eemprumutului, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 rezervele valutare au oscilat \u00een jurul a 30 miliarde euro. Av\u00e2nd \u00een vedere incertitudinile care persistau pe pie\u0163ele financiare, era cu siguran\u0163\u0103 de preferat ca rezervele valutare s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la un nivel ridicat.<\/p>\n
\n\u00cemprumutul record contractat de Rom\u00e2nia de la finan\u0163atorii externi a ajuns la scaden\u0163\u0103 \u00een 2012, an \u00een care Banca Na\u0163ional\u0103 \u015fi Ministerul Finan\u0163elor au \u00eenceput s\u0103 ramburseze ratele aferente tran\u015felor primite de la FMI. P\u00e2n\u0103 atunci, timp de trei ani, autorit\u0103\u0163ile au pl\u0103tit doar dob\u00e2nzi aferente \u00eemprumutului. Dob\u00e2nda annual\u0103 pl\u0103tit\u0103 la FMI a fost de 3,5%, calculat\u0103 la soldul tragerilor efectuate p\u00e2n\u0103 la data respectiv\u0103 \u015fi nerambursat, costul fiind comparabil cu cel al resurselor primite de la CE. Banii \u00eemprumuta\u0163i de la Comisia European\u0103 au \u00eenceput s\u0103 fie restitui\u0163i de Ministerul Finan\u0163elor \u00eencep\u00e2nd cu anul 2015, prima rat\u0103 fiind de 1,5 miliarde euro.<\/p>\n
\n\u00cen 2011, Rom\u00e2nia a continuat s\u0103 fac\u0103 apel la ancora FMI pentru a-\u015fi asigura credibilitatea pe pie\u0163ele externe, \u00eens\u0103 relansarea economiei a r\u0103mas firav\u0103, privatiz\u0103rile au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selec\u0163ia managerilor priva\u0163i au fost mult decalate, iar reformele structurale au fost \u00eent\u00e2rziate.<\/p>\n
\nRezultatul dup\u0103 cei patru ani de acord cu FMI (2009-2011 \u015fi 2011-2013): Rom\u00e2nia a ajuns s\u0103 fie \u201emacrostabilizat\u0103\u201c (deficitul bugetar \u015fi deficitul de cont curent s-au ajustat, infla\u0163ia a sc\u0103zut), dar \u201eletargic\u0103\u201c. Au fost doi ani de c\u0103dere liber\u0103, \u00een 2009 \u015fi 2010, apoi a venit 2011 cu un avans al PIB de 1,1%, pentru ca \u00een 2012 economia s\u0103 creasc\u0103 cu doar 0,6%. Economia a revenit pe plus, dar \u00eentrebarea care persista era c\u00e2nd vor sim\u0163i rom\u00e2nii \u201eie\u015firea din criz\u0103\u201c, c\u00e2nd cifrele seci \u015fi reci ale economiei din statistici vor fi resim\u0163ite de oameni \u00een buzunare, \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea nivelului de trai. FMI s-a remarcat printr-o anumit\u0103 flexibilitate \u00een negocierile cu autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne, pe parcursul acordurilor din ultimii ani, sus\u0163in\u00e2nd \u00een mod constant acordarea de derog\u0103ri pentru ne\u00eendeplinirea \u0163intelor.<\/p>\n
\n\u00cen 2013, FMI a avizat \u00eencheierea \u201ecu succes\u201c \u015fi a celui de-al doilea acord stand-by consecutiv, dup\u0103 o prelungire de trei luni cauzat\u0103 de ratarea unor \u0163inte \u015fi de \u00eent\u00e2rzierea reformelor, accept\u00e2nd \u015fi de aceast\u0103 derog\u0103ri.<\/p>\n
\n\u015ei a mai urmat un acord cu FMI, al treilea consecutiv, f\u0103r\u0103 succes, \u00eentruc\u00e2t guvernul nu \u015fi-a \u00eendeplinit toate obliga\u0163iile asumate. Acordul a ajuns \u00eentr-un punct nevralgic dup\u0103 m\u0103surile de relaxare fiscal\u0103 anun\u0163ate de guvern \u015fi a fost mai mult suspendat, p\u00e2n\u0103 a expirat la termen.<\/p>\n
\n\u015ei cum Rom\u00e2nia a ajuns unul dintre cei mai mari clien\u0163i ai FMI din UE, care continu\u0103 \u00een mod atipic s\u0103 beneficieze \u015fi de asisten\u0163a tehnic\u0103 \u015fi financiar\u0103 a B\u0103ncii Mondiale \u015fi se afl\u0103 pe podium ca volum al investi\u0163iilor \u00een portofoliul BERD, fiind \u015fi un client important al B\u0103ncii Europene de Investi\u0163ii, \u015fefii FMI, B\u0103ncii Mondiale, BERD \u015fi BEI au ajuns \u00een 2013 \u00een Rom\u00e2nia s\u0103-\u015fi verifice unul dintre cei mai mari debitori. Interesul celor patru mari finan\u0163atori multilaterali nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor privind prin prisma expunerilor pe care le-au acumulat.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia a intrat \u00een 2013 pe radarul \u015fefilor marilor institu\u0163ii financiare interna\u0163ionale, Christine Lagarde, \u015fefa Fondului Monetar Interna\u0163ional (FMI), Jim Yong Kim, pre\u015fedintele B\u0103ncii Mondiale, Sir Suma Chakrabarti, pre\u015fedintele B\u0103ncii Europene pentru Reconstruc\u0163ie \u015fi Dezvoltare (BERD), \u015fi Werner Hoyer, pre\u015fedintele B\u0103ncii Europene de Investi\u0163ii (BEI), ajung\u00e2nd la Bucure\u015fti.<\/p>\n
\nDup\u0103 ce a cerut timp de dou\u0103 decenii privatizare, restructurare \u015fi austeritate, \u00een 2013 FMI a ajuns s\u0103 vorbeasc\u0103 despre cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi consum.<\/p>\n
\nConsumul, exporturile \u015fi investi\u0163iile sunt cele trei \u201elocomotive\u201c care ar trebui s\u0103 alimenteze cre\u015fterea economic\u0103 a Rom\u00e2niei. \u015ei, un detaliu important: este nevoie de echilibru \u00eentre cei trei piloni de cre\u015ftere. De ce? Deoarece dependen\u0163a de o singur\u0103 \u201elocomotiv\u0103\u201c poate duce la dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat. Acestea au fost ingredientele-cheie ale mesajului \u015fefei FMI la Bucure\u015fti, Christine Lagarde, \u00een 2013.<\/p>\n
\nCeva inedit? \u00cenainte de izbucnirea crizei economice mondiale actuale, timp de zeci de ani, FMI avea ca mesaj principal austeritatea. Acum, FMI a ajuns s\u0103 vorbeasc\u0103 despre consum \u015fi despre cre\u015fterea economic\u0103, care, din p\u0103cate, se l\u0103sa a\u015fteptat\u0103 \u00een Europa. \u00cen toat\u0103 istoria rela\u0163iilor Rom\u00e2niei cu FMI programele cereau \u00een primul r\u00e2nd privatizarea \u015fi restructurarea companiilor de stat cu pierderi. Apoi, vorbeau de deficite bugetare \u015fi nu insistau pe cre\u015fterea economic\u0103. Acum s-a schimbat, oarecum, abordarea.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia a parafat trei acorduri succesive cu FMI, dintre care ultimele dou\u0103 preventive, pentru c\u0103 nu a putut s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 \u015focurilor externe, de\u015fi era stabilizat\u0103 macro \u015fi pentru c\u0103 nu a reu\u015fit s\u0103 finalizeze singur\u0103 reformele structural. Dup\u0103 cel de-al treilea acord consecutiv cu FMI, care a expirat \u00een toamna anului trecut, urmeaz\u0103 o pauz\u0103, Rom\u00e2nia \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 stea pe propriile picioare, f\u0103r\u0103 \u201ecertificatul de credibilitate\u201c de la FMI. R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut dac\u0103 antecedentele derapajelor economice interne din perioadele \u00een care Rom\u00e2nia nu a fost monitorizat\u0103 de partenerii externi vor deveni din nou realitate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Prim\u0103vara anului 2009 a r\u0103mas \u00een amintirea rom\u00e2nilor, a autorit\u0103\u0163ilor \u015fi, cu siguran\u0163\u0103, va fi \u00eenscris\u0103 \u00een istoria economic\u0103 a Rom\u00e2niei cu \u00eemprumutul record semnat cu FMI, Comisia European\u0103, Banca Mondial\u0103 \u015fi BERD de aproape 20 de miliarde de euro. Mai exact, Rom\u00e2nia a convenit asupra unui pachet de finan\u0163are \u00een sum\u0103 de 19,95 miliarde euro de la finan\u0163atorii externi, cel mai mare \u00eemprumut din istoria Rom\u00e2niei \u015fi c\u00e2t jum\u0103tate din bugetul \u0163\u0103rii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[32866,10313,8665,9917,74,7371,10846,246,472,7433,183,26793,242,161,9840,6058,8674,173,98,10764,7843],"class_list":["post-132138","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-amintire","tag-autoritati","tag-banca-mondiala","tag-berd","tag-buget","tag-comisia-europeana","tag-comisie","tag-crestere","tag-finantare","tag-fmi","tag-imprumut","tag-inscriere","tag-istorie","tag-miliarde","tag-pachet","tag-primavara","tag-record","tag-romani","tag-romania","tag-semnare","tag-siguranta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/132138","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=132138"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/132138\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=132138"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=132138"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=132138"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}