![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5846\/15163821\/2\/grafic1.jpg\")
<\/a><\/p>\n\nDispun\u00e2nd de bani, fondatorul Marius B\u00eecu a avut suficient fler pentru a schimba domeniul; \u00een 1995 a cump\u0103rat mai \u00eent\u00e2i un tractor, apoi alte cinci, \u00een condi\u0163iile \u00een care \u00een jurul localit\u0103\u0163ii Ocna Mure\u015f din jude\u0163ul Alba nu se cultiva mai nimic. A angajat un agronom \u015fi a \u00eenceput s\u0103 cultive terenurile r\u0103mase libere de la CAP; plec\u00e2nd de la un hectar a ajuns la 700, iar Marius B\u00eecu spune c\u0103 nu \u00ee\u015fi aminte\u015fte exact ritmul de cre\u015ftere, dar a fost rapid. Dup\u0103 ce a \u00eenceput s\u0103 cultive teren, a cump\u0103rat vaci \u015fi oi, iar apoi i-a venit \u015fi ideea de a procesa laptele produs. \u201eCert este c\u0103 nici ast\u0103zi, c\u00e2nd \u00eencepi o afacere \u00een agricultur\u0103, nu c\u00e2\u015ftigi bani imediat, trei ani aduci bani de acas\u0103. Nu a f\u0103cut bani din agricultur\u0103, dar a fost foarte inspirat s\u0103 schimbe domeniul. A avut mereu o direc\u0163ie destul de clar\u0103.\u201c Nu l-a convins nimeni s\u0103 investeasc\u0103 un milion de euro pentru a face o ferm\u0103 modern\u0103; \u201emul\u0163i au f\u0103cut asta \u015fi pl\u00e2ng acum, pentru c\u0103 au credite de pl\u0103tit \u015fi costul laptelui a sc\u0103zut. C\u00e2nd au luat 3 sau 5 milioane de euro ca s\u0103 fac\u0103 un grajd nu s-au g\u00e2ndit c\u0103 trebuie pl\u0103tit? Tata a f\u0103cut din fier vechi un grajd \u00een dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni jumate\u201c.<\/p>\n
\nLa un moment dat a venit un consultant, dup\u0103 apari\u0163ia fondurilor SAPARD, \u015fi i-a propus un proiect de 450.000 de euro pentru un grajd, dar cercet\u0103torul s-a uitat la el \u015fi i-a spus: \u201eM\u0103i b\u0103iete, dac\u0103 eu a\u015f avea 450.000 de euro, tu ce crezi c\u0103 a\u015f face cu ei? O cas\u0103 la vaci?\u201c, ideea fiind c\u0103 o astfel de investi\u0163ie nu ar fi adus cre\u015fterea produc\u0163iei de lapte.<\/p>\n
\nAcum, cei doi Marius B\u00eecu \u00ee\u015fi \u00eempart clar treburile: fondatorul se ocup\u0103 de agricultur\u0103, iar fiul este responsabil de procesarea br\u00e2nzeturilor \u00een fabrica ridicat\u0103 la Ocna Mure\u015f, \u00een 2004. Unilact nu are \u00een proprietate dec\u00e2t suprafa\u0163a de teren a fermei, de circa 4 hectare, dar cultiv\u0103 700 de hectare luate \u00een arend\u0103, cu furaje, gr\u00e2u, pe care \u00eel v\u00e2nd produc\u0103torilor locali de p\u00e2ine, precum \u015fi rapi\u0163\u0103. \u015ei pentru c\u0103 doar cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte de discu\u0163ia cu Business Magazin ferma primise un control, Marius B\u00eecu a \u015ftiut cu precizie num\u0103rul de animale \u2013 377 de vaci \u015fi 1.100 de oi; \u201eavem \u015fi 200 de hectare de p\u0103\u015fune \u00een arend\u0103, \u00een jurul terenurilor noastre\u201c.<\/p>\n
<\/p>\n
\nDE LA IT LA SC\u0102RI, IAR APOI LA CULTURI LACTICE<\/p>\n
\n\u015eeful fabricii Unilact are 37 de ani, iar \u00een momentul \u00een care au fost puse bazele Unilact era licean; spune c\u0103 niciodat\u0103 tat\u0103l s\u0103u nu i-a spus c\u0103 se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 se implice \u00een afacere. A\u015fa c\u0103 t\u00e2n\u0103rul, c\u0103ruia \u00eei pl\u0103cea de mic s\u0103 me\u015ftereasc\u0103 (\u201e\u015fi acum \u00eemi place dar nu mai am timp\u201c), a dat admitere la Politehnic\u0103, la Cluj, \u015fi a intrat printre primii, g\u00e2ndindu-se c\u0103 i se potrive\u015fte domeniul. C\u00e2nd era student \u00een anul III au ap\u0103rut re\u0163elele \u201ede c\u0103min\u201c, jocurile \u00een re\u0163ea, cu grafic\u0103 bun\u0103, iar pe colegii s\u0103i nu-i mai dezlipea nimeni de calculator; \u201emie asta nu mi-a pl\u0103cut. Nu puteam s\u0103 stau toat\u0103 ziua la calculator. Nu eram chiar a\u015fa de pasionat\u201c. Spune c\u0103 a mai mers la facultate \u00een anii IV \u015fi V doar pentru a termina o treab\u0103 \u00eenceput\u0103, iar la terminarea studiilor a \u00eenceput o afacere cu sc\u0103ri de interior; lucra cu constructori, arhitec\u0163i \u015fi c\u00e2\u0163iva t\u00e2mplari.<\/p>\n
\n\u201eC\u00e2\u015ftigam bani frumo\u015fi, am prins perioada de boom \u00een construc\u0163ii, dar am \u00eencheiat \u00een 2008, c\u00e2nd nu numai c\u0103 nu mai pl\u0103tea nimeni pentru sc\u0103ri de interior, dar nu puteau s\u0103-\u015fi termine casele\u201c. A\u015fa c\u0103 s-a concentrat doar pe fabrica de br\u00e2nz\u0103, a c\u0103rei activitate o coordona din 2003, c\u00e2nd tat\u0103l s\u0103u l-a rugat s\u0103 se ocupe de construc\u0163ie. \u201eAm preluat eu proiectul de construc\u0163ie, cu fonduri SAPARD, al doilea din regiunea Centru-Nord; erau unii pionierii pionierilor, cu o livad\u0103 de pomi \u00een Mure\u015f. Nu \u015ftia nimeni nimic, nici legisla\u0163ie, nu aveau r\u0103spunsuri la nicio \u00eentrebare \u2013 pentru orice era nevoie s\u0103 sune la Bucure\u015fti\u201c.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nValoarea proiectului a fost de 325.000 de euro, pentru achizi\u0163ia de utilaje \u015fi construc\u0163ia unei fabrici, iar B\u00eecu spune c\u0103 \u201eacum nu mai face nimeni a\u015fa ceva, toate proiectele se fac pentru finan\u0163\u0103ri de milioane de euro\u201c. Cu multe aventuri, pentru c\u0103 nu existau nici informa\u0163ii, nici consultan\u0163i, proiectul s-a \u00eencheiat \u00een 2004, iar la acel moment tat\u0103l s\u0103u l-a \u00eentrebat dac\u0103 n-ar vrea s\u0103 se ocupe \u00een continuare de fabric\u0103, mai cu seam\u0103 c\u0103 \u015ftia multe detalii despre tehnologie. T\u00e2n\u0103rul s-a ocupat de produc\u0163ia de br\u00e2nzeturi \u015fi de atelierul de sc\u0103ri, \u00een paralel, vreme de patru ani \u015fi spune c\u0103 t\u00e2mpl\u0103ria a fost mai profitabil\u0103; \u201ela br\u00e2nz\u0103 nu am c\u00e2\u015ftigat mare lucru, a fost greu. Nu \u015ftiam afacerea la \u00eenceput, am \u00eenv\u0103\u0163at ani \u00een \u015fir, \u015fi acum mai \u00eenv\u0103\u0163\u201c. Producerea \u015fi v\u00e2nzarea br\u00e2nzeturilor era un domeniu complet nou, iar informa\u0163iile despre cum se poart\u0103, de pild\u0103, negocierile cu re\u0163elele moderne de comer\u0163 lipseau cu des\u0103v\u00e2r\u015fire. <\/p>\n
\nDar cel mai greu i-a fost s\u0103 construiasc\u0103 o echip\u0103 bun\u0103, care s\u0103 lucreze \u201ela \u0163ar\u0103\u201c. \u00cen r\u00e2ndul deciziilor importante care au modelat parcursul Unilact se afl\u0103 \u015fi faptul c\u0103 t\u00e2n\u0103rul a apelat la un specialist, inginer de industrie alimentar\u0103 cu mult\u0103 experien\u0163\u0103, pe care l-a pl\u0103tit pentru a-l \u00eenv\u0103\u0163a meserie, de la regulile domeniului la rela\u0163ia cu autorit\u0103\u0163ile sau produc\u0163ia. \u201eAcum nu m\u0103 mai ocup de fabric\u0103, am doi ingineri responsabili de produc\u0163ie \u015fi mai merg doar c\u00e2nd mi-e dor sau sunt probleme pe care nu le pot rezolva ei. Am stat mult \u00een fabric\u0103, au fost perioade \u00een care st\u0103team toat\u0103 ziua.\u201c Mai mult, B\u00eecu g\u0103se\u015fte folositoare informa\u0163iile pe care le afl\u0103 nu doar el, ci to\u0163i angaja\u0163ii de la un consultant tehnic din Bulgaria, care vine o dat\u0103 pe an \u015fi face traininguri, dup\u0103 ce \u00eei este prezentat\u0103 o problem\u0103. \u201eDac\u0103 vine cineva care a mai fost \u00een 200 de fabrici, te \u00eenva\u0163\u0103 lucruri noi. E ca \u015fi cum \u00eenve\u0163i s\u0103 conduci de la un \u015fofer de raliuri.\u201c<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nO alt\u0103 decizie important\u0103 \u00een cursul afacerii a fost s\u0103 v\u00e2nd\u0103 produsele doar prin re\u0163elele moderne de comer\u0163. Iar B\u00eecu spune c\u0103 odat\u0103 cu extinderea re\u0163elelor a crescut \u015fi afacerea. \u201eNici acum nu suntem o firm\u0103 mare, dar la \u00eenceput eram foarte mici, produceam cam 5-600 kg de ca\u015fcaval pe zi \u00een 2004.\u201c Acum, produc\u0163ia este de patru-cinci de ori mai mare, anul trecut fiind procesate 790 de tone de br\u00e2nzeturi, \u00een cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de 2014 (470 de tone).<\/p>\n
\n<\/p>\n
<\/p>\n
\nIar dac\u0103 \u00een 2004 \u00een fabric\u0103 lucrau zece angaja\u0163i, acum sunt 35; \u00een total, firma are 60 de angaja\u0163i \u00een toate departamentele. Patru br\u00e2nze cu varia\u0163iuni de gramaje \u015fi dimensiuni \u2013 de burduf, telemea, br\u00e2nz\u0103 proasp\u0103t\u0103 \u015fi ca\u015fcaval \u2013 sunt v\u00e2ndute sub umbrela a trei m\u0103rci: Unilact, Pachet de acas\u0103 \u015fi De la Ferma. \u201eLa \u00eenceput am f\u0103cut doar ca\u015fcaval, acum cinci ani produceam mult\u0103 telemea, iar acum se cere br\u00e2nza de burduf. Ne schimb\u0103m \u015fi noi \u015fi consumatorii. \u00cen \u201990 toat\u0103 lumea voia ca\u015fcaval, pentru c\u0103 n-a fost, acum vor spreaduri. Consumul se schimb\u0103 radical din cinci \u00een cinci ani\u201c, spune t\u00e2n\u0103rul antreprenor.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\n\u201eAnul trecut a fost unul bun, am crescut foarte mult produc\u0163ia de br\u00e2nzeturi. Cifra de afaceri a crescut cu 18%, dar volumele au fost mai mari.\u201c Iar profitul aferent lui 2015 a fost un record \u00een activitatea Unilact, ajung\u00e2nd la aproape 1,8 milioane de lei, chiar dac\u0103, spune antreprenorul, nu a \u00eencasat subven\u0163ia; trage n\u0103dejde \u00eens\u0103 c\u0103 banii vor fi vira\u0163i \u00een luna aprilie.<\/p>\n
\nSTR\u0102INI \u015eI ROM\u00c2NI PESTE HOTARE<\/p>\n
\nAlte dou\u0103 idei contureaz\u0103 strategia companiei. Pe de o parte, este vorba despre exporturi, care au ajuns \u00een primele dou\u0103 luni ale acestui an s\u0103 reprezinte 53% din volume. \u201ePachet de acas\u0103\u201c, marca dedicat\u0103 v\u00e2nz\u0103rilor peste hotare, merge \u00een mai mult de zece \u0163\u0103ri, dar cele mai importante \u00eencas\u0103ri se realizeaz\u0103 \u00een Italia, Spania, Anglia \u015fi Austria. Miza pe export a venit \u00eens\u0103 ca r\u0103spuns la un context dificil, c\u00e2nd firma pierdea bani din v\u00e2nz\u0103rile \u00een magazinele moderne. \u00cen 2007, Rom\u00e2nia a aderat la UE \u015fi toate fabricile trebuia s\u0103 se alinieze la norme, iar \u00een cazul procesatorilor de lapte a fost necesar ca \u015fi materia prim\u0103 s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 condi\u0163iile de igien\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een 2009 a fost o perioad\u0103 de tranzi\u0163ie, \u00een care au fost derulate programe, cu fonduri europene nerambursabile, pentru a instrui medicii veterinari \u015fi fermierii ce anume trebuie s\u0103 fac\u0103 pentru a aduce materia prim\u0103 din Rom\u00e2nia la standardele UE.<\/p>\n
\nTot \u00een 2009, procesatorii au ales dac\u0103 prelucreaz\u0103 lapte conform UE, care le permitea s\u0103 v\u00e2nd\u0103 peste hotare, sau produc doar pentru Rom\u00e2nia, sau au \u015fi o linie pentru export \u015fi alta pentru local. \u201eAm luat o decizie important\u0103, de a respecta normele pentru produse UE\u201c; hot\u0103r\u00e2rea s-a dovedit \u00eens\u0103 un cu\u0163it cu dou\u0103 t\u0103i\u015furi, pentru c\u0103 pre\u0163ul de achizi\u0163ie al materiei prime pentru cele dou\u0103 standarde era de la simplu la dublu; concret, laptele care respecta standardele UR costa 1 leu pe litru, iar cel neconform era la jum\u0103tate de pre\u0163. \u201eLa raft ca\u015fcavalul meu f\u0103cut cu lapte cump\u0103rat cu un leu era al\u0103turi de cel produs cu 50 de bani pe litru de materie prim\u0103. Ghici cine f\u0103cea bani! A fost o perioad\u0103 foarte grea. Am pierdut bani vreo trei ani.\u201c Alternativa a venit din v\u00e2nz\u0103rile peste hotare, care au crescut an de an, iar \u00een 2016 au dep\u0103\u015fit rulajele pe plan local. \u00cens\u0103 antreprenorul nu-\u015fi dore\u015fte s\u0103 creasc\u0103 mai mult ponderea la export, cea mai potrivit\u0103 formul\u0103 fiind, din punctul s\u0103u de vedere, cea de echilibru, \u00een care 40% din v\u00e2nz\u0103ri sunt realizate peste hotare, la fel de mult \u00een re\u0163ele de retail, iar diferen\u0163a (20%) \u00een horeca.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nUn moment periculos, poveste\u015fte B\u00eecu, \u00een dezvoltarea firmei a fost cel \u00een care Unilact a ajuns s\u0103 aib\u0103 o expunere uria\u015f\u0103, de 75%, pe v\u00e2nz\u0103rile \u00een Kaufland, cu un produs care \u00eenregistra v\u00e2nz\u0103ri mari, o telemea pu\u0163in s\u0103rat\u0103.<\/p>\n
\nTurismul la ferma din Ocna Mure\u015f este o alt\u0103 zon\u0103 de dezvoltare a afacerii; anul trecut o agen\u0163ie de turism i-a propus s\u0103 aduc\u0103 3.000 de seniori \u00een vizit\u0103 la ferm\u0103, dar Unilact nu avea condi\u0163iile necesare pentru a-i primi. \u201eAm avut o revela\u0163ie: \u00een dou\u0103 luni putem vinde volume de br\u00e2nz\u0103 considerabile, la pre\u0163ul pe care \u00eel \u00eencasezi \u00een hipermarket. Plus c\u0103 ai oameni care vorbesc despre tine. N-o s\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103m din asta o avere, dar ar fi p\u0103cat s\u0103 n-o facem. Dac\u0103 ai turi\u015fti \u00eentr-o var\u0103, po\u0163i face bani c\u00e2t \u00eentr-o re\u0163ea modern\u0103; de\u015fi volumele ar fi mai mici, marjele sunt mai mari.\u201c De aceea, t\u00e2n\u0103rul dore\u015fte s\u0103 lucreze la aspectul fermei, despre care spune c\u0103 este func\u0163ional\u0103 \u015fi eficient\u0103, dar p\u00e2n\u0103 acum imaginea nu a fost o prioritate. Marius B\u00eecu mai spune c\u0103 vrea s\u0103 creasc\u0103 v\u00e2nz\u0103rile de br\u00e2nzeturi din segmentul premium, De la Ferma, \u015fi s\u0103 renun\u0163e complet la produc\u0163ia de vracuri \u015fi la cea de m\u0103rci proprii, care mai au o pondere de doar 7%.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
V\u00e2nz\u0103ri de 14 milioane de lei \u015fi profit de 1,8 milioane de lei \u00een 2015, 60 de angaja\u0163i \u015fi jum\u0103tate din v\u00e2nz\u0103ri peste hotare sunt doar c\u00e2teva dintre reperele afacerii Unilact, care produce br\u00e2nzeturi \u00eentr-o localitate rural\u0103 din Alba. Marius B\u00eecu, directorul general \u015fi fiul fondatorului, poveste\u015fte cum a ajuns la aceste rezultate, care au fost deciziile strategice luate de-a lungul timpului \u015fi ce planuri are pentru anii ce vin.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511],"tags":[81,3,27214,192,82,31737,470,9354,11737,280,22407,20197,274,25187,8018,4638,80,518,19707,7212,5626],"class_list":["post-132107","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","tag-afaceri","tag-agricultura","tag-alba","tag-angajati","tag-bani","tag-chimie","tag-cumparare","tag-decizii","tag-director-general","tag-fabrica","tag-fiu","tag-fondator","tag-incepere","tag-inventie","tag-planuri","tag-profit","tag-refuz","tag-rezultate","tag-timp","tag-vanzari","tag-vin"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/132107","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=132107"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/132107\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=132107"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=132107"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=132107"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}