{"id":13206,"date":"2009-03-24T22:30:00","date_gmt":"2009-03-24T22:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13206"},"modified":"2026-04-02T13:33:15","modified_gmt":"2026-04-02T13:33:15","slug":"un-manager-de-criza-pentru-tiriac","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=13206","title":{"rendered":"Un manager de criza pentru Tiriac"},"content":{"rendered":"

\u00a0<\/p>\n

La sfarsitul saptamanii trecute s-au implinit trei luni de cand Petru Vaduva i-a cunoscut pentru prima data pe cei doi Tiriac – tatal si fiul. Pe 22 decembrie 2008, la recomandarea headhunterului Radu Furnica, Petru Vaduva a avut prima intalnire cu proprietarii Tiriac Holdings, dupa care au urmat alte intrevederi cu discutii de cateva ore fiecare. Pe 7 ianuarie, Petru Vaduva venea deja la birou si ocupa locul lasat liber inca din octombrie de fostul CEO, Anca Ioan.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Noul manager este foarte calm si povesteste simplu, ca un chirurg, atat despre experienta sa de business in afara tarii, cat si despre provocarile noului job. Nu face grimase, nu se incrunta, nu se grabeste. Cu aceeasi mina sigura pe sine vorbeste si despre falimente de zeci de milioane de dolari, si despre filozofie, si despre restructurarea afacerii pe care o conduce de doar cateva saptamani.\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Numirea lui Vaduva a fost considerata o surpriza in mediul de afaceri din Romania, deoarece putina lume auzise sau il intalnise pe managerul caruia Ion Tiriac a decis sa ii lase pe mana holdingul evaluat anul trecut la 2 miliarde de euro. Numirea a ridicat cu atat mai mult semne de intrebare cu cat Ion Tiriac este apreciat ca un afacerist care doreste sa aiba de fiecare data ultimul cuvant (si cel mai important) in privinta deciziilor strategice. Iar de decizii strategice va fi cu siguranta nevoie\u00a0in ceea ce se prefigureaza a fi cel mai greu moment din ultimii zece ani pentru domeniile consumer si financiar, unde sunt grupate cele mai multe din afacerile grupului Tiriac.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Martea trecuta, ziua in care stabileam ultimele detalii privind primul interviu din presa romana al lui Petru Vaduva, managerul tocmai isi alegea un motto pentru prezentarea pe care urma sa o sustina in aceasta saptamana la un seminar al Ziarului Financiar: “Crisis – it’s more than you think” (Criza este mai mult decat credeti).<\/p>\n

\"\"<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/div>\n
Povestea lui Petru Vaduva il indrep\u00adtateste sa dea verdicte ca acesta. Pasionat de biologie moleculara, dar si campion national multiplu la decatlon si detinator al centurii negre in Tae Kwan Do, el a plecat singur din Romania in Statele Unite in 1982 pentru studiile universitare. Dupa colegiu, a inceput un doctorat la Columbia University, dar in al treilea an de doctorat si-a dat seama ca domeniul acesta nu ii va implini niciodata visul american. “Luand in considerare situatia de acasa si faptul ca responsabilitatile mele fata de familie erau mult mai importante decat ale unui tanar american care studiaza biologia si vrea sa salveze lumea de cancer, am decis sa imi schimb profilul”, povesteste Petru Vaduva, realizand in acelasi timp ca este destul de diferit de colegii sai americani. Si-a dat seama intr-o zi, cand se plimba prin campus la Columbia University, ca mitul mioritic este o mare povara morala pentru romani: “Daca stai sa te gandesti la etosul romanesc, el este definit de doi oameni care primesc sa moara fara sa lupte, de convingerea ca orice ai face tot prost iti va fi; in acea perioada munceam, eram sarac, am spalat vase, am reparat pantofi, mi-am platit scoala acolo si mi-am dat seama ca de fapt concurez cu niste pusti carora li s-a spus de mici ca daca vor fi disciplinati si vor invata bine, vor ajunge presedinti ai Statelor Unite”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
La inceput, a crezut ca va face afaceri in domeniul biotehnologiei si a lucrat un an pe proiecte de cercetare neuro intr-o companie de profil. Intre timp, a inceput un program de MBA la Universitatea Yale (unul dintre cele mai apreciate programe de acest tip din lume), iar dupa absolvire a fost angajat de banca de investitii JP Morgan.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Momentul in care a ales ce vrea sa faca la JP Morgan a fost esential in cariera lui Petru Vaduva: “Tranzitia a fost interesanta, eu eram pasionat de biochimie, pe care o\u00a0studiam de 13 ani, dar obosisem; eram in 1992, tarile estice se eliberasera, eram intr-un tumult de entuziasm pentru viitor si partea mea stiintifica s-a potrivit foarte bine cu finantele. Am decis sa devin analist financiar pe tarile in curs de dezvoltare, mai ales ca proveneam dintr-o astfel de tara”. Decizia de a se axa pe tarile in curs de dezvoltare a avut de-a face cu faptul ca astepta momentul in care se va intoarce in Romania: “In mintea mea, ma gandeam ca lucrurile se leaga intre ele si ca pana la urma tot catre est ma voi indrepta, desi la acel moment cei de la JP Morgan se chinuiau sa isi dea seama unde\u00a0se afla pe harta Romania sau Polonia, dar stiau prea bine unde sunt Mexic, Argentina, Chile sau Peru, si asa se face ca mi-am petrecut prima parte din cariera ca analist al institutiilor financiare din America Latina”.\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Proiectul” America Latina a durat patru ani si jumatate: Petru Vaduva locuia la New York si petrecea 40% din timp in avioane in drum spre tarile latine, unde lucra inconjurat de bodyguarzi, dar unde a cunoscut o perioada de crestere economica accelerata. A cunoscut insa si criza din 1994, in postura de proaspat angajat ca analist la Bear Stearns pentru bancile din America Latina. “Pentru ca tocmai intrasem in firma, toata lumea a plecat in concediu si m-a lasat pe mine sa ma ocup de lucruri in timpul vacantei de iarna; pe 26 decembrie a inceput sa imi sune telefonul ca se termina pamantul, ca Mexicul a dat faliment si ca toate bancile mele pierd tot, iar eu, un tanar naiv, m-am trezit a doua zi citat pe prima pagina de Financial Times si Wall Street Journal.”<\/p>\n

Petru Vaduva: “Lucrand intr-un asemenea domeniu, cam in fiecare criza iti schimbi jobul”<\/a>
\nDe ce a decis managementul Tiriac sa stopeze proiectele imobiliare<\/a>
\n\u00a0<\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Criza din Mexic a fost doar inceputul pentru Petru Vaduva, care a trecut apoi din criza in criza, explicandu-si aceasta prin specificul jobului sau de specialist in tarile in curs de dezvoltare. Urmatoarea criza l-a prins in Asia, urmatoarea la Moscova, dar nu a fost strain nici de criza dotcom.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
In functie de aparitia acestor crize, i-a evoluat si cariera: “Lucrand intr-un asemenea domeniu, cam in fiecare criza iti schimbi jobul; de fapt, eu nu l-am schimbat de fiecare data, dar financiar simti foarte devreme niste lucruri si cauti altceva”. De fapt, Petru Vaduva crede ca fenomenul de criza apare ciclic, cam la doi – trei ani si il explica prin faptul ca se intampla din cand in cand sa apara cate o criza de lichiditate, moment in care sunt generati noi bani pentru a acoperi problemele: “De obicei se tiparesc mai multi bani decat activele productive, banii zboara la cine poate sa ii preia si se construieste un nou nivel de active neproductive – oamenii cred ca sunt productive cand investesc in ele, dar ele de fapt nu sunt productive”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Detasarea lui Petru Vaduva este vizibila si cand vorbeste despre macroeconomie – de fapt, povesteste despre activitatea SUA ca ordonator financiar mondial la persoana intai plural. “Trebuie sa tinem cont de faptul ca intre 1989 si 1992 a fost o mare criza in SUA (cand 40% din sistemul bancar a fost nationalizat) si cand am intrat eu in afaceri rata de somaj era mare, problemele erau enorme, iar noi in scoala am discutat numai despre criza”, povesteste Petru Vaduva, care in acea perioada studia la Yale. Dupa criza bancara din SUA, Petru Vaduva a ajuns, prin natura jobului sau, in toate punctele de criza: “Dupa criza bancara, am tiparit bani (Statele Unite – n.r.) si i-am dat Mexicului care in 1994 a decis ca nu mai poate sa plateasca; pe urma am tiparit alti bani, care au ajuns in Asia, iar in 1996 au decis si ei ca nu mai pot sa plateasca; alti bani au mers in Rusia care nu a mai putut plati in 1998, pe urma iar am tiparit bani care s-au dus in America in internet bubble si in 2001 s-au hotarat si acestia ca nu mai pot sa plateasca”.\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Venirea lui Petru Vaduva spre Romania a inceput din a doua jumatate a anilor ‘90, cand a primit prima oferta de lucru in Rusia. “Am ras si i-am zis: domnule, esti nebun? De ce as vrea eu sa vin in Rusia? Eu sunt extrem de bine cotat in cea mai mare piata din lume si in America Latina, de ce sa vin eu in Rusia? A\u00a0doua zi le-am aruncat un pret sa ii fac sa taca si a treia zi m-au sunat si au zis ok, hai sa vorbim, la care eu am ridicat din umeri si m-am dus acasa sa vorbesc cu sotia.”<\/p>\n

\"\"<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/div>\n
Convins fiind ca in felul acesta se apropie de Romania, in 1997 Petru Vaduva s-a mutat in Rusia, la un grup de investment banking, care nu a reusit sa treaca cu bine peste criza din 1998. Cand s-a declarat falimentul, Petru Vaduva a fost primul care a trebuit sa plece. “In criza, primii care pleaca sunt managerii care nu sunt parteneri, asa ca ne-am strans mainile si am plecat, dar situatia dramatica a inceput abia dupa aceea.”<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Petru Vaduva recunoaste ca a traversat un moment greu de imaginat pentru un sef de companie cu afaceri si rulaje de sute de milioane de dolari: “Ce simtim noi acum in Romania e nimic; in Rusia, timp de trei zile nu am avut ce manca; aveam bani in banca, dar bancile nu dadeau cash, nici ruble, nici dolari, magazinele nu primeau carduri de credit, pentru ca nu mai erau siguri ca isi vor putea deconta bani, tot sistemul era blocat. Noroc ca mai aveam la banca sume cash de zi cu zi si ne imprumutam de la ei ca sa avem ce manca; pana la urma am zburat la Stockholm, de unde am scos 15.000 de dolari din (cardul – n. red.) American Express si am zburat inapoi in aceeasi zi ca sa imi hranesc familia; aia a fost o criza serioasa”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Si totusi, situatia economica din Romania este departe de a fi linistitoare, in fiecare zi estimarile privind cresterea economica fiind tot mai pesimiste. Nu mai departe de saptamana trecuta, premierul Emil Boc si presedintele Basescu avansau in urma discutiilor cu delegatia FMI aflata la Bucuresti posibilitatea unei recesiuni economice de 2% sau chiar mai mult (exista voci care indica o scadere de peste 4%). Aceasta dupa ce cu doar cateva saptamani inainte prognozele guvernamentale luau in calcul o crestere a PIB de cel putin 1,5%-2%.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Aceasta panica imi afecteaza consumatorul si de aceea imi e foarte greu sa fac o previziune pentru cum vor evolua afacerile in acest an”, raspunde Vaduva cand vine vorba de planul de afaceri al Tiriac Holdings.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Intors in Romania la primele semne ale crizei cu gandul de a pune bazele unui fond de investitii (dupa ce mai condusese un fond de investitii la Londra, iar ulterior timp de trei ani a fost sef al diviziei de brokeraj international la compania ruseasca UralSib, controlata printre altii de Nikolai Tvetkov, unul dintre consilierii financiari ai sefului Lukoil, Vagit Alekperov), Petru Vaduva a acceptat oferta grupului Tiriac si acum prefera sa nu dea cifre despre ce sau cum va fi. Recunoaste insa ca strategia grupului se concentreaza de acum inainte pe doi piloni: sa nu piarda bani si sa pastreze cota de piata.<\/p>\n

De ce a decis managementul Tiriac sa stopeze proiectele imobiliare<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

“Tot ce pot sa fac este sa fiu sigur ca firma mea e sanatoasa. Imi trebuie cota de piata, cel putin la fel de buna ca pana acum, pentru a putea avea o baza buna cand piata isi va reveni”, spune Petru Vaduva, desi admite ca nu poate avea control in ceea ce priveste cererea pietei. Din prima luna de cand a venit, Vaduva a lucrat cu trei-patru scenarii, aplicandu-l pe cel mai apropiat de realitate; de exemplu, noul manager a vazut cum in ianuarie vanzarile de masini noi au scazut cu 65%. Pentru finalul de an, speranta lui Petru Vaduva este ca vanzarile de masini sa fie cu maxim 40% mai mici decat in 2008.\u00a0\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
“Pot sa pun oricate bannere vreau, nu voi putea schimba dinamica cererii, asa ca tot ce pot face in fiecare zi este sa ma uit la niste variabile – businessul meu inseamna consum, sunt activ in real estate, vand masini, sunt in sectorul asigurarilor si in banci – si sa incerc sa il antrenez pe vanzatorul din showroom, sa imbunatatesc serviciile pe care le oferim sau sa eficientizez fluxurile financiare”, spune Petru Vaduva, care admite ca timpul liber pe care i-l ofera cumva aceasta perioada de criza poate fi foarte bine folosit pentru a restructura afacerea pe care tocmai a preluat-o.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Restructurarea este un alt element cheie al strategiei lui Petru Vaduva la conducerea Tiriac Holdings, desi admite ca termenul de restructurare poate sa aiba si conotatii negative: “Firma a crescut, ca multe alte afaceri din tarile in curs de dezvoltare, intr-un mod putin haotic, iar provocarea acestui job este tocmai restructurarea. Cand vine criza, incepi sa iti vezi toate golurile care nu erau vizibile. Munca mea e mai solicitanta decat am crezut, deoarece trebuie sa eficientizez, sa gasesc structura optima pentru noul mediu de business”. Cu toate ca modul de crestere a companiilor romanesti a fost poate mai dezorganizat, Petru Vaduva spune ca nu vede in istoria firmei Tiriac prea multe actiuni oportuniste si ca diviziile au fost consolidate inainte de a se trece la pasul urmator.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/div>\n
De aceea eficientizarea va avea ca principal scop mentinerea profitului si a formei actuale a companiei: “Pornesc de la un scenariu pesimist: daca\u00a0firma mea vindea 1.000 de masini si acum vinde 500, trebuie sa fac in asa fel incat in timpul cel mai scurt sa devin profitabil la 500 de masini vandute, ca nu stiu daca voi mai ajunge sa mai vand 1.000”. La fel vorbeste Vaduva si despre angajati, spunand ca, intr-o perioada de criza, principala responsabilitate a unui manager nu este reprezentata de cei zece angajati din 100 pe care ar trebui sa ii dea afara (exemplul este ipotetic), ci de cei 90 care raman: “Daca am invatat ceva in anii de peregrinari mondiale e ca putem sa ne jucam cu cuvintele, dar, la sfarsitul zilei, daca firma mea nu mai functioneaza si ii mai dau afara si pe ceilalti 90, nu castiga nimeni”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pe scurt, planul lui Vaduva se poate schematiza simplu: grupul nu va intra pe alte domenii de business in perioada urmatoare, nu va vinde nicio divizie din cele existente si nu va incepe niciun proiect imobiliar nou in urmatoarele luni. In plus, grupul Tiriac se afla in prezent in faza de arbitraj comercial cu filiala locala a grupului francez Bouygues, constructorul proiectului de lux Stejarii, in urma unor dispute legate de conditiile contractuale, potrivit informatiilor disponibile.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Decizia managementului Tiriac de a stopa proiectele imobiliare are legatura, bineinteles, cu problemele de creditare: “Nicio banca nu mai finanteaza proiecte imobiliare, nici macar apartamentele pe care vreau sa le vand, pentru ca s-au produs niste efecte dramatice din punctul de vedere al activitatii de creditare”.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Petru Vaduva admite ca este o situatie delicata, dar este optimist si stie ca va veni candva si stabilizarea si apoi cresterea pietei, care se va reflecta si in rezultatele companiilor, iar atunci “oamenii vor vrea din nou sa traiasca, sa isi cumpere case si masini mai bune si noi vom fi acolo”.\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n
Pana la urma, e vorba de un tipar si acesta este si cheia calmului lui Petru Vaduva. Desi, spre deosebire de crizele anterioare, este intr-o pozitie diferita: “Aceasta slujba e la fel de provocatoare ca prima mea slujba, cea de la JP Morgan. Pana acum eram expertul: aveam o macheta, stiam exact cum sa vand, care sunt vanzatorii, ce trebuie sa produc, totul era aliniat, eu eram the turnaround guy (cel care redresa o companie aflata in dificultate – n. red.). Daca aveai o problema, ma angajai pe mine”. In acest caz e altfel, iar Petru Vaduva nu a mai avut luxul de a veni “dupa criza, ca in alte parti”: “Trebuie sa inteleg mult mai repede situatia si de aceea responsabilitatea o simt mult mai acut, nu am timp, trebuie sa iau decizii majore”. Cu toate acestea, lui Petru Vaduva conducerea unei structuri de tip holding ii este familiara, deoarece il poate privi ca pe un fond de investitii, cu divizii separate, fiecare dintre acestea avand propriul director executiv si financiar.<\/p>\n

Petru Vaduva: “Lucrand intr-un asemenea domeniu, cam in fiecare criza iti schimbi jobul”<\/a><\/div>\n<\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Oricum, Vaduva admite ca este in perioada in care “invata” afacerea lui Ion Tiriac, fiind de parere ca in fiecare slujba dureaza aproximativ opt luni sa devii eficient. La Tiriac Holdings Petru Vaduva are un mandat nelimitat, dar are in coordonare si cel mai mare volum de bani pe care l-a avut vreodata. Cifra de afaceri a Tiriac Holdings “si-a pastrat trendul anul trecut, fiind in linie cu cea din 2007”, cand cele patru divizii ale grupului au cumulat un nivel de 1,7 miliarde de euro.\u00a0Rezultatul a fost insa cu mult sub obiectivul de 2,2 miliarde de euro estimat la inceputul anului trecut. Dar Vaduva considera ca se va adapta repede, ca in fiecare dintre slujbele de pana acum, si nu considera relevant nici macar momentul iesirii din criza economica. Are timp. S-a intors in Romania definitiv si nu se grabeste nicaieri.\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n
O lista lunga si complicata<\/a><\/div>\n
Un fel de fond de investitii<\/a><\/div>\n
Petru Vaduva despre…<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 48 de ani, Petru Vaduva s-a intors in tara dupa mai bine de 14 ani de experienta in pietele financiare internationale pentru a conduce holdingul celui mai cunoscut om de afaceri roman. Povestea noului CEO al Tiriac Holdings atinge toate punctele sensibile ale evolutiei financiare globale din ultimii ani, iar noul job il aduce din nou in mijlocul crizei, de aceasta data cea de acasa.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,7218],"tags":[125,7833,10296,11739,11738,10860],"class_list":["post-13206","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-resurse-umane","tag-ceo","tag-criza-financiara","tag-ion-tiriac","tag-manageri-de-top","tag-petru-vaduva","tag-tiriac-holdings"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13206","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13206"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13206\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33724,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13206\/revisions\/33724"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13206"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13206"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13206"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}