\nDeseori, c\u00e2nd vorbim despre un subiect \u015fi alegem sintagme precum \u201enu pot\u201c, \u201ea\u015f vrea, dar\u201c, \u201edac\u0103 s-ar \u00eent\u00e2mpla (x), ar fi mai bine\u201c sau \u201etrebuie s\u0103\u201c, ne program\u0103m, ne set\u0103m o neputin\u0163\u0103 personal\u0103, ne condi\u0163ion\u0103m propriul succes sau propria fericire de altceva sau de altcineva, ne convingem c\u0103 nu avem libertatea de a ac\u0163iona altfel, c\u00e2nd, de fapt, noi tr\u0103im alegerile noastre. Prin felul cum vorbim ne cre\u0103m propria realitate. Tot ceea ce ne iese pe gur\u0103 \u00eei face pe cei din jur s\u0103 ne perceap\u0103 exact at\u00e2t de lipsi\u0163i de putere cum ne proiect\u0103m noi \u00een\u015fine prin vorbele noastre.<\/p>\n
\nActul de cioplire continu\u0103: prin alegerile lingvistice, tot noi ne set\u0103m \u015fi propriul comportament, orient\u00e2ndu-ne c\u0103tre e\u015fec.<\/p>\n
\n\u201eStop and think.\u201c<\/p>\n
\nEleanor Roosevelt a spus odat\u0103 c\u0103 \u201enimeni nu m\u0103 poate face s\u0103 m\u0103 simt inferioar\u0103 f\u0103r\u0103 acordul meu\u201c. Cam a\u015fa \u015fi cu neajutorarea. Trezirea con\u015ftientului ne-ar ar\u0103ta dac\u0103 neputin\u0163a este real\u0103. Dar asta cere punerea \u00een practic\u0103 a unui proces, ca \u00een Design Thinking. \u00cen sectorul afacerilor \u015fi al dezvolt\u0103rii produselor exist\u0103 metodologia de Design Thinking, unde succesul const\u0103 \u00een g\u0103sirea solu\u0163iilor pentru satisfacerea unor nevoi din procesul de crea\u0163ie. Mai \u00eent\u00e2i sunt definite cerin\u0163ele, \u0163intele sau obiectivele. Apoi se urm\u0103resc diver\u015fi pa\u015fi, precum empatie pentru \u00een\u0163elegerea problemei, defini\u0163ia obiectivelor, crearea ideilor, formarea prototipului \u015fi testarea.<\/p>\n
\nDeseori putem extrage din \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi din lumea afacerilor procese care se pot translata \u015fi pe platforma uman\u0103; s-ar potrivi, \u00een acest caz, resursele dedicate de a c\u0103uta solu\u0163ii care ne pot \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i comunicarea uman\u0103, interpersonal\u0103, dar \u015fi intrapersonal\u0103. C\u00e2nd decidem s\u0103 construim o fraz\u0103 \u015fi s\u0103 o rostim, form\u0103m realitatea \u00een care tr\u0103im \u015fi, \u00een func\u0163ie de modul cum o facem, deturn\u0103m responsabilitatea. E mai u\u015for s\u0103 spui c\u0103 nu PO\u0162I. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 PO\u0162I l\u0103sa copilul afar\u0103 \u00een fa\u0163a blocului! Bine\u00eenteles c\u0103 PO\u0162I l\u0103sa copilul s\u0103 se uite la televizor toat\u0103 ziua \u00een weekend! Bine\u00een\u0163eles c\u0103 PO\u0162I pleca \u00een concediu sau s\u0103 alergi diminea\u0163a \u00eenainte de a pleca la munc\u0103. ALEGEREA nu are leg\u0103tura cu PUTIN\u0162A. ALEGI s\u0103 limitezi expunerea copilului la poluarea \u015fi eventualele pericole ale str\u0103zii. Nu VREI s\u0103 te \u00eemprietene\u015fti cu vecinul, deoarece asta poate \u00eensemna efort, vulnerabilitate, deranj.<\/p>\n
\nLumea nu s-a schimbat at\u00e2t de mult, ne mai \u015fi complacem \u00eentr-o stare sor\u0103 cu neputin\u0163a \u015fi frate cu vulnerabilitatea. Dac\u0103 tot am vorbit de vecini: familia mea tr\u0103ie\u015fte o experien\u0163\u0103 pe care multe dintre cuno\u015ftin\u0163ele noastre o exprim\u0103 \u00eentocmai atunci c\u00e2nd povestesc din nostalgia copil\u0103riei lucruri care NU MAI POT exista \u00een lumea noastr\u0103 de ast\u0103zi, a celor care locuim la bloc. Mult\u0103 lume spune c\u0103 oamenii nu mai sunt cum erau, c\u0103 lumea este schimbat\u0103; \u00ee\u015fi \u00eenclin\u0103 capul, ofteaz\u0103, iar privirea pleac\u0103 \u00een alt loc, cu ochii miji\u0163i, clar, a resemnare. Ascult cu r\u0103bdare \u015fi urm\u0103resc cuvintele alese \u015fi metodologia prin care oamenii \u00ee\u015fi explic\u0103 ceea ce ei tr\u0103iesc \u015fi ceea ce ei percep \u015fi simt ca pe o realitate: c\u0103 nu mai este, c\u0103 nu mai poate fi, c\u0103 vremurile s-au schimbat. Cohabita\u0163ia, de fapt favorabil\u0103, m\u0103 \u00eendeamn\u0103 la conversa\u0163ii, impromptu, sprijinit\u0103 pe tocul u\u015fii \u015fi cu piciorul sprinten care opre\u015fte animalul Fifi, dar \u015fi cu z\u00e2mbetul la purt\u0103tor, \u015fi m\u0103 ajut\u0103 s\u0103 observ arta comunic\u0103rii umane.<\/p>\n
\nO recent\u0103 conversa\u0163ie la hotar s-a petrecut pe tema programelor extracurriculare pentru copii, iar eu m-am str\u0103duit s\u0103 nu comentez prea mult, pentru c\u0103 persoana era convins\u0103 de neputin\u0163a sa \u00een a schimba situa\u0163ia proprie. \u00cen acea sear\u0103 am adormit coment\u00e2ndu-mi nevoia de a r\u0103m\u00e2ne \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een realitate \u015fi de c\u00e2t de important este s\u0103 \u00ee\u0163i p\u0103strezi con\u015ftiin\u0163a alert\u0103. Pac! A doua zi, c\u0103lare pe destin, m-am rostogolit, f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, peste un articol care povestea despre un studiu de la Stanford \u015fi care reflecta exact experien\u0163a mea de cu o sear\u0103 mai devreme, incredibil! C\u00e2nd alarmele se declan\u015feaz\u0103, urmeaz\u0103 \u015fi sirena. Cercet\u0103torii de la Stanford \u00eemi confirmau ceea ce g\u00e2ndisem \u015fi asimilasem din link \u00een link, din postare \u00een postare, like \u015fi share, informa\u0163ii achizi\u0163ionate pe \u015fablonul \u015fotronului!<\/p>\n
\nAutorul \u015fi profesorul Bernie Roth de la Stanford atr\u0103gea aten\u0163ia \u00een articol asupra alegerii cuvintelor. Un exemplu este c\u0103, \u00een loc s\u0103 spunem \u201evreau s\u0103 merg la film, DAR trebuie s\u0103 muncesc\u201c, s\u0103 spunem \u201evreau s\u0103 merg la film \u015eI trebuie s\u0103 muncesc\u201c. Diferen\u0163a este c\u0103 cea de-a doua construc\u0163ie a frazei deschide perspectiva solu\u0163ion\u0103rii, dar prima creeaz\u0103 un conflict. \u00centr-adev\u0103r, trebuie f\u0103cute ambele, a\u015fadar hai s\u0103 v\u0103d cum pot face s\u0103 \u00eempac dorin\u0163a cu responsabilitatea. Tendin\u0163a care ne arunc\u0103 \u00een capcana neputin\u0163ei este de a ne exprima spun\u00e2nd c\u0103 \u201eTREBUIE s\u0103 fac\u201c, \u00een loc s\u0103 spunem c\u0103 \u201eALEG s\u0103 fac\u201c. Aceast\u0103 autoconvingere se petrece \u00een interiorul nostru \u015fi indic\u0103 o lips\u0103 de libertate, dar este oare real\u0103? Mai r\u0103u este c\u0103 o proiect\u0103m \u015fi spre exterior.<\/p>\n
\nFelul cum \u00ee\u0163i poveste\u015fti povestea \u0163ie \u00eensu\u0163i conteaz\u0103 cel mai mult. Strategiile prin care ne putem influen\u0163a g\u00e2ndurile cer dedica\u0163ie \u015fi munc\u0103, autoanaliz\u0103 \u015fi inten\u0163ia de a avea un rezultat mai bun \u015fi asumarea responsabilit\u0103\u0163ilor pentru hot\u0103r\u00e2rile pe care le lu\u0103m. Cartea profesorului de la Stanford, The Achievement Habit, st\u00e2rne\u015fte discu\u0163ii despre cum analizarea limbajului \u015fi experimentarea vie\u0163ii cu un altfel de limbaj pot ajuta oamenii s\u0103 realizeze c\u0103 multe dintre probleme nu sunt at\u00e2t de greu de rezolvat \u015fi c\u0103 de fapt exist\u0103 mult mai mult control asupra vie\u0163ii \u015fi obiectivelor dec\u00e2t c\u00e2nd \u00ee\u015fi distorsioneaz\u0103 povestea \u015fi \u00ee\u015fi construie\u015fte percep\u0163ii gre\u015fite. E important s\u0103-\u0163i accep\u0163i responsabilitatea pentru alegerile f\u0103cute. Caut\u0103 \u00een zonele de disconfort r\u0103spunsurile reale care \u00ee\u0163i vor aduce for\u0163a de a deveni mai bun \u015fi poate vei vedea c\u0103 \u015fi vecinii sunt de fapt mai buni dec\u00e2t \u0163i-ai \u00eenchipuit (m\u0103car c\u00e2\u0163iva dintre ei) \u015fi c\u0103 \u015fotronul \u00eenc\u0103 se joac\u0103 \u00een fa\u0163a blocului sau poate dup\u0103 col\u0163.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Str\u00e2ngem din din\u0163i \u015fi schimb\u0103m vorbele pe care am vrea s\u0103 le spunem. Pentru c\u0103 fiecare cuv\u00e2nt pe care \u00eel folosim este precum o lovitur\u0103 de dalt\u0103, care sculpteaz\u0103 viziunea personal\u0103 a lumii din jurul nostru.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[7684,15278,31185,13306,25122,7606,6266,6065,87,10343,8932,80,20069,391,11155,10210,24359],"class_list":["post-131897","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-alegeri","tag-copil","tag-dinti","tag-libertate","tag-lovitura","tag-munca","tag-oameni","tag-obiective","tag-opinie","tag-plecare","tag-poveste","tag-refuz","tag-responsabilitate","tag-schimbare","tag-sculptura","tag-succes","tag-viziune"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/131897","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=131897"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/131897\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=131897"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=131897"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=131897"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}