{"id":131731,"date":"2016-03-11T09:00:00","date_gmt":"2016-03-11T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=131731"},"modified":"2016-03-11T09:00:00","modified_gmt":"2016-03-11T09:00:00","slug":"asteptari-mari-de-la-sectorul-bancar-in-2016","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=131731","title":{"rendered":"A\u015ftept\u0103ri mari de la sectorul bancar \u00een 2016"},"content":{"rendered":"<p>\nBancherii au sc\u0103pat de o parte important\u0103 din povara creditelor proaste, devenind vizibile efectele marii cur\u0103\u0163enii din sistemul bancar, v\u0103zut\u0103 ca o precondi\u0163ie esen\u0163ial\u0103 pentru un nou \u00eenceput. \u00cen criz\u0103 unu din cinci credite din registrele b\u0103ncilor e\u015fuase \u00een categoria neperformantelor, devenind o problem\u0103-cheie a sistemului bancar. \u015ei \u00eentreaga comunitate bancar\u0103 a c\u0103zut de acord c\u0103 sistemul nu poate reporni creditarea at\u00e2t timp c\u00e2t nu scap\u0103 de povara creditelor pe care realmente nu le mai putea recupera \u015fi care au fost deja integral acoperite cu provizioane.<\/p>\n<p>\nAnul 2015 s-a \u00eencheiat cu o megatranzac\u0163ie cu credite neperformante prin care BCR a continuat s\u0103-\u015fi cure\u0163e bilan\u0163ul. Cea mai mare banc\u0103 local\u0103 a v\u00e2ndut pe ultima sut\u0103 de metri a anului trecut un portofoliu de credite corporate neperformante (NPL) cu o valoare nominal\u0103 de 1,2 miliarde de euro. A fost cea mai mare opera\u0163iune individual\u0103 de cur\u0103\u0163are a portofoliului unei b\u0103nci.<br \/>\nRom\u00e2nia a fost \u00een ultimii ani coda\u015fa Europei \u00een privin\u0163a gradului de intermediere financiar\u0103, av\u00e2nd cele mai sc\u0103zute ponderi \u00een PIB ale activelor bancare, creditelor \u015fi depozitelor.<\/p>\n<p>\n2015 a adus o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire. Creditarea total\u0103 a revenit pe plus, sus\u0163inut\u0103 de av\u00e2ntul \u00eemprumuturilor \u00een lei, care ating maxim istoric dup\u0103 maxim istoric, \u00een condi\u0163iile \u00een care ratele dob\u00e2nzilor la creditele noi acordate companiilor \u015fi popula\u0163iei au sc\u0103zut la minime record, odat\u0103 cu programul de relaxare monetar\u0103 derulat de BNR prin diminuarea ratei dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103. Ponderea creditului \u00een lei \u00een creditul total acordat sectorului neguvernamental a dep\u0103\u015fit 50%, devans\u00e2nd dup\u0103 aproximativ opt ani ponderea \u00eemprumuturilor \u00een valut\u0103. \u00cen timp ce creditele \u00een lei sunt \u201epe val\u201d, gra\u0163ie sc\u0103derii dob\u00e2nzilor, \u00eemprumuturile \u00een valut\u0103 \u015fi-au continuat declinul. Ritmul de cre\u015ftere a credit\u0103rii totale a r\u0103mas totu\u015fi anemic anul trecut, avansul fiind de doar 3% fa\u0163\u0103 de 2014, la 217,5 miliarde de lei.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/15103423\/2\/30-33-claudia-3.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/15103423\/2\/30-33-claudia-3.jpg?height=400&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 400px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\nUn capitol important al anului bancar 2015 a fost \u015fi stimularea economisirii. Toate b\u0103ncile au continuat s\u0103 se lupte pentru atragerea de resurse de la clien\u0163i. Sectorul bancar local a fost influen\u0163at puternic de situa\u0163ia b\u0103ncilor din zona euro care controleaz\u0103 practic pia\u0163a local\u0103 \u015fi a c\u0103ror disponibilitate de a-\u015fi men\u0163ine sau nu expunerile a fost crucial\u0103. Sumele economisite \u00een depozite au urcat semnificativ, astfel c\u0103 exist\u0103 resurse financiare de unde poate s\u0103 fie relansat\u0103 creditarea mai puternic.<\/p>\n<p>\nSectorul bancar, care finan\u0163eaz\u0103 \u00een propor\u0163ie de circa 90% economia, \u015fi-a majorat activele la peste 377 miliarde de lei (circa 84 miliarde de euro), maximul ultimilor opt ani, \u00een timp ce raportul credite\/depozite a ajuns la cel mai redus nivel de dup\u0103 criz\u0103, de doar 85,7%.<br \/>\nRaportul credite\/depozite a devenit subunitar dup\u0103 ce \u00een anii de boom economic, c\u00e2nd creditarea era puternic sus\u0163inut\u0103 de finan\u0163\u0103rile externe, acest raport a ajuns \u015fi la 130%. Criza economic\u0103 \u015fi nivelul ridicat al NPL-urilor au lovit puternic profitabilitatea sistemului bancar. Patru ani de pierderi a experimentat sectorul bancar \u015fi patru ani de profit, din 2008 \u00eencoace, anul 2015 aduc\u00e2nd un c\u00e2\u015ftig record de circa 4,9 miliarde de lei, comparabil cu cel din anul de boom 2008, c\u00e2nd economia \u015fi creditarea duduiau. Accelerarea credit\u0103rii \u00een lei, dar \u015fi sc\u0103derea cheltuielilor cu provizioanele \u00een urma cur\u0103\u0163\u0103rii bilan\u0163urilor de neperformante au influen\u0163at cre\u015fterea profitului.<\/p>\n<p>\n\u00cen anii de criz\u0103, b\u0103ncile au digerat destul de greu impactul declinului economic, unele fiind mai mult pe pierdere dec\u00e2t pe profit. Faptul c\u0103 b\u0103ncile nu s-au restructurat la timp a determinat men\u0163inerea costurilor la un nivel ridicat, \u00een timp ce veniturile erau \u00een sc\u0103dere. Pierderile cumulate adunate de secto-rul bancar \u00een ultimii opt ani s-au apropiat de 8 miliarde de lei. Pierderile din anii 2010, 2011 \u015fi 2012 au totalizat 3,6 miliarde de lei, \u00een timp ce anul 2014 s-a deta\u015fat cu pierderi record de 4,4 miliarde de lei.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nSectorul bancar a ajuns \u00een anii de criz\u0103 s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de rolul de asigurare a intermedierii financiare prin acordarea de credite, ponderea activelor nete bancare \u00een PIB cobor\u00e2nd sub pragul de 60% pentru prima dat\u0103 din anul 2007, la momentul integr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103.<\/p>\n<p>\nActivele ban-care nete to-tale au sc\u0103zut pe fondul redu-cerii stocului de cre-dite private ex-clusiv pe com-ponenta \u00een va-lut\u0103. Cele mai afec-tate au fost com-paniile, care nu au putut s\u0103 se bazeze pe sus-\u0163inerea b\u0103ncilor pentru de-p\u0103\u015firea efectelor perioadei de criz\u0103.<br \/>\nO adev\u0103rat\u0103 provocare a fost continuarea restructur\u0103rii b\u0103ncilor, \u00een condi\u0163iile \u00een care au fost f\u0103cut unele reduceri de personal \u00een ultimii ani \u015fi au fost ajustate \u015fi re\u0163elele teritoriale. F\u0103c\u00e2nd bilan\u0163ul, constat\u0103m c\u0103 din 2008 p\u00e2n\u0103 anul trecut aproximativ un sfert din num\u0103rul de unit\u0103\u0163i bancare au disp\u0103rut (adic\u0103 peste 1.600) \u015fi peste o cincime din num\u0103rul de salaria\u0163i au ie\u015fit din sistem, adic\u0103 15.694 de angaja\u0163i. La sf\u00e2r\u015fitul anului trecut erau 55.928 de salaria\u0163i la nivelul \u00eentregului sistem bancar, iar num\u0103rul sucursalelor \u015fi agen\u0163iilor bancare a cobor\u00e2t sub 5.000, potrivit datelor BNR. Privind retrospectiv, \u00een 2008 infrastructura industriei bancare atingea apogeul, re\u0163elele teritoriale ajung\u00e2nd la un record de 6.552 de sucursale \u015fi agen\u0163ii \u00een care lucrau peste 71.600 de angaja\u0163i.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/15103423\/3\/grafic1.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/15103423\/3\/grafic1.jpg?height=257&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 257px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\nActivitatea economic\u0103 letargic\u0103 a \u00eensemnat \u00een anii de criz\u0103 mai pu\u0163ine surse de venit pentru b\u0103nci, iar dac\u0103 nu au avut din ce s\u0103 \u00eencaseze dob\u00e2nzi \u015fi comisioane, b\u0103ncile nu \u015fi-au mai putut justifica re\u0163ele de sute de unit\u0103\u0163i \u015fi structuri cu mii de angaja\u0163i. \u00cen primii ani de criz\u0103 bancherii au \u00eencercat s\u0103 evite m\u0103suri drastice, \u00eens\u0103 ulterior au trecut la ajust\u0103ri.<br \/>\nBancherii au adus \u00een discu\u0163ie \u00een ultimii ani eforturile realizate pentru sc\u0103derea costurilor. \u00cens\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare \u00eentrebarea dac\u0103 institu\u0163iile de credit au ajustat re\u0163elele teritoriale pe m\u0103sura ajust\u0103rii businessului lor cu clien\u0163ii \u015fi dac\u0103 putem s\u0103 vorbim despre eficien\u0163\u0103 sau nu. De-a lungul timpului au existat chiar voci de la BNR care au sus\u0163inut c\u0103 procesul de restructurare nu a fost chiar pe m\u0103sura a\u015ftept\u0103rilor de intens.<\/p>\n<p>\nRata de solvabilitate &#8211; unul dintre cei mai importan\u0163i indicatori urm\u0103ri\u0163i de BNR, care arat\u0103 c\u00e2t de bine capitalizat\u0103 este o institu\u0163ie de credit &#8211; a oscilat \u00een ultimii opt ani \u00eentre un minim de 13,8% \u015fi un v\u00e2rf de 17,6%, peste minimul impus de 10%, ceea ce arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 spa\u0163iu pentru ca b\u0103ncile s\u0103 intensifice creditarea economiei.<br \/>\nBNR a cerut b\u0103ncilor, \u00eencep\u00e2nd din 2009, s\u0103 men\u0163in\u0103 permanent o rat\u0103 a solvabilit\u0103\u0163ii de cel pu\u0163in 10%, peste limita minim\u0103 \u00een vigoare conform reglement\u0103rilor europene, care se situeaz\u0103 la 8%. Iar ac\u0163ionarii str\u0103ini au r\u0103spuns solicit\u0103rilor b\u0103ncii centrale de majorare a capitalului, men\u0163in\u00e2nd ratele de solvabilitate \u00een limite legale.<\/p>\n<p>\nLa nivelul \u00eentregului sistem bancar, rata de solvabilitate, care arat\u0103 capitalurile proprii de care dispun b\u0103ncile raportat la active ponderate \u00een func\u0163ie de risc, a ajuns la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut la 17,5%, aproape de v\u00e2rful din 2014.<br \/>\nDup\u0103 mai mul\u0163i ani \u00een care doar s-a vorbit despre consolid\u0103ri, f\u0103r\u0103 ca previziunile s\u0103 fie confirmate \u00een anii de criz\u0103 prelungit\u0103, 2015 a adus mai multe astfel de tranzac\u0163ii. \u015ei mai sunt b\u0103nci disponibile pentru v\u00e2nzare.<\/p>\n<p>\nAjustarea re\u0163elei teritoriale a b\u0103ncilor a venit \u015fi pe fondul consolid\u0103rii sectorului bancar, \u00een urma fuziunilor \u015fi achizi\u0163iilor, precum \u015fi a tranzac\u0163iilor cu portofolii din ultimii ani. Anul trecut patru b\u0103nci au disp\u0103rut din statisticile BNR: Volksbank (preluat\u0103 de Banca Transilvania), RBS (portofolii de retail \u015fi corporate preluate de UniCredit Bank), Millennium (cump\u0103rat\u0103 de OTP Bank) \u015fi Montepio (exit). \u015ei grupul cipriot Bank of Cyprus se afl\u0103 \u00een proces de lichidare a opera\u0163iunilor locale. Iar procesul de consolidare \u015fi restructurare cel mai probabil va continua.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sistemul bancar a fost \u00een form\u0103 anul trecut. Economisirea a accelerat, creditarea a revenit \u00een teritoriu pozitiv, odat\u0103 cu cur\u0103\u0163area bilan\u0163urilor de \u00eemprumuturile neperformante, activele au urcat la un maxim istoric, solvabilitatea s-a dus mult peste media UE, profitul a urcat la un nivel record, iar lichiditate a fost din plin \u00een sectorul bancar.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[32891,9323,14742,557,13012,183,12985,27054,4638,8674,22095,8037,24193,23905],"class_list":["post-131731","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-accelerare","tag-active","tag-asteptari","tag-creditare","tag-economisire","tag-imprumut","tag-lichiditate","tag-maxim-istoric","tag-profit","tag-record","tag-sectorul-bancar","tag-sistem-bancar","tag-trecut","tag-urcare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/131731","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=131731"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/131731\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=131731"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=131731"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=131731"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}