{"id":1316,"date":"2005-11-21T15:13:00","date_gmt":"2005-11-21T15:13:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1316"},"modified":"2026-04-02T07:20:19","modified_gmt":"2026-04-02T07:20:19","slug":"credit-in-valuta-n-avem","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1316","title":{"rendered":"Credit in valuta? N-avem!"},"content":{"rendered":"

Care ar fi consecintele masurilor BNR pentru limitarea creditarii in valuta? Bancile nu doar vor reduce finantarile in valuta, ci le vor opri cu totul, cred analistii. Oare chiar nimeni nu va mai putea sa ia un credit in moneda straina? Sau el va fi atat de scump incat creditele in lei devin mai rentabile? <\/P>

Daca normele vor fi adoptate asa cum se vehiculeaza acum, \u0084majoritatea bancilor va trebui sa opreasca total imprumuturile in valuta, nu doar sa le diminueze\u0093 – este de parere reprezentantul uneia dintre cele mai importante banci din sistem. Bancherii se feresc sa vorbeasca deschis despre consecintele masurilor discutate de banca centrala, pentru ca \u0084pana una alta nu am primit nici o instiintare oficiala\u0093 – spun ei, adaugand ca \u0084probabil lucrurile vor mai fi temperate pana la adoptarea formei finale a masurilor BNR\u0093. <\/o:p><\/P>

In ce constau insa aceste masuri ale bancii centrale, considerate de unii analisti din piata ca \u0084brutale si intervetioniste\u0093, de altii de-a dreptul \u0084barbare\u0093? Si ce efecte ar putea ele sa aiba asupra pietei si a clientilor care intra in banci pentru a-si lua un credit?<\/P>

<\/o:p> <\/P>

La jumatatea anului, creditele in valuta au ajuns sa depaseasca 70% din totalul de aproape 50 de miliarde de lei (14,2 miliarde de euro) al finantarilor acordate de banci. Situatie care a ajuns, in viziunea bancii centrale, \u0084un lucru cu care nu mai e de gluma\u0093, dupa cum explica guvernatorul Mugur Isarescu intr-un interviu acordat Mediafax, si care poate periclita serios stabilitatea interna a preturilor si stabilitatea financiara. Iar Isarescu spune ca daca in joc este stabilitatea financiara a tarii, nici nu discuta: \u0084Desigur ca ramanem parteneri cu bancile comerciale, dar avem obiective diferite\u0093. <\/P>

<\/o:p> <\/P>

Pana acum, bancherii au ignorat aproape cu desavarsire toate incercarile (verbale sau administrative) ale bancii centrale de a-i convinge sa sustina mai mult creditele in lei. Nici cresterea ratei rezervelor minime obligatorii la valuta, nici scaderea dobanzilor platite la aceste rezerve, nici alte masuri ale BNR nu au schimbat foarte mult raportul de forte dintre valuta si lei, la capitolul creditare. Bancile nu au redus in mod semnificativ dobanzile la finantarile in lei, umbland mai mult la cele acordate pentru depozite. La capitolul imprumuturi, valuta a ramas in continuare mai ieftina, dobanzile la moneda straina situandu-se aproape la jumatate fata de cele la lei. Motiv pentru care de aceasta data banca centrala \u0084scoate din maneca\u0093 un set de masuri mult mai dure. <\/P>

<\/o:p> <\/P>

Ceea ce i-a pus pe bancheri pe jar este intentia BNR de a impune ca soldul creditelor in valuta acordate de o banca sa nu poata depasi de doua ori si jumatate valoarea fondurilor proprii detinute de respectiva banca. Creditele acordate clientilor care realizeaza venituri in valuta nu vor fi insa luate in considerare in calculul acestui sold. Pana acum, spune consultantul financiar Bogdan Baltazar, bancile puteau da credite in valuta in sold de cinci ori mai mari decat fondurile proprii, iar valoarea cu care vine acum banca centrala ar fi \u0084barbara\u0093. <\/P>

<\/o:p> <\/P>

De ce este atat de neplacut pentru bancheri? Practic, mai toate bancile au depasit deja acest cuantum de 2,5 sau sunt foarte aproape de limita de sus, spune analistul unei alte banci. La finele anului trecut, de exemplu, fondurile proprii ale bancilor erau de aproximativ 2,6 miliarde de euro. Pe de alta parte, soldul creditului intern neguvernamental in valuta se ridica, in decembrie 2004, la peste 6,858 miliarde de euro, potrivit datelor BNR. Adica un raport mediu de 2,56 intre fondurile proprii ale bancilor si creditele in valuta acordate de banci, deja peste ceea ce vrea acum sa impuna Banca Nationala. <\/P>

<\/o:p> <\/P>

\u0084Pe medie, acum, valoarea de 2,5 e de mult depasita\u0093, admite  <\/SPAN>reprezentantul altei banci. Daca programul BNR se va adopta asa cum se discuta in prezent, spune el, \u0084probabil ca singura care nu va avea nici un fel de probleme va fi CEC\u0093. Casa de economii nu a avut pana acum nici un fel de activitate in domeniul creditarii in valuta, statutul nepermitandu-i acest lucru. La inceputul lunii august insa, statutul CEC a fost modificat, iar banca poate oferi de acum inainte si finantari in valuta. <\/P>

<\/o:p> <\/P>

Pentru celelate banci, acordarea creditelor in valuta in continuare ar presupune majorarea capitalului social (care, adunat cu rezervele, reprezinta fondurile proprii ale bancii). Dar aceasta crestere se face din banii actionarilor – si ramane de vazut cati dintre actionari vor fi dispusi sa vina cu bani in plus la Bucuresti. <\/P>

<\/o:p> <\/P>

Ce se va intampla insa daca nu o vor face? Ce se va intampla cu atat de hulitul credit in valuta? \u0084N-ar fi de mirare sa ajungem in situatia in care unele banci sa scoata din oferta creditele in valuta\u0093, spune un alt bancher. \u0084Ne pare rau, dar nu mai avem\u0093 – ar putea deveni un raspuns obisnuit din partea ofiterilor de credit din sucursale. \u0084Parca ne intoarcem in timp, in anii \u009190, cand finantarile in valuta erau o mare raritate – la vremea respectiva din lipsa de valuta insa\u0093, spune un bancher. Dincolo de declaratiile de forta ale bancherilor, sa fiti siguri insa ca nu vor scoate din portofoliu creditul in valuta. Va fi doar mai scump, iar numarul celor care se vor mai putea imprumuta se va reduce. <\/P>

<\/o:p> <\/P>

Banca Nationala nu vrea sa stopeze cu totul creditarea in valuta, dupa cum spune in repetate randuri guvernatorul Isarescu. \u0084Trebuie sa repet ca acest lucru nu inseamna nicidecum omorarea creditului in valuta sau prohibirea lui (…), ci numai aducerea lui in limite prudentiale.\u0093 <\/P>

<\/o:p> <\/P>

In opinia analistului economic Mircea<\/st1:PlaceName> Cosea<\/st1:PlaceType><\/st1:place>, chiar si limitarea creditarii ar fi o greseala. \u0084Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> este intr-o perioada de schimbare a stocurilor de produse albe (electrocasnice – n.r.), pentru care oamenii au nevoie de bani\u0093, sustine el. In plus, dupa<\/st1:PlaceName> Cosea<\/st1:PlaceType><\/st1:place>, este o greseala aceasta diferentiere neta intre creditele in lei si cele in valuta, pentru ca Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> tinde catre Uniunea Europeana. <\/P>

<\/o:p> <\/P>

Banca Nationala pare insa decisa de aceasta data sa rezolve problema creditarii in valuta sau, mai degraba, a costurilor mari pe care le implica un imprumut in lei. Cel mai probabil, noile restrictii vor forta bancile sa vanda credite in lei. Cererea va depinde insa de dobanda, care este foarte mare – 15-35% pe an. Cat de repede ar putea sa scada dobanzile si pana unde? \u0084Ieftinirea creditelor in lei, in aceste conditii, este iminenta, pentru ca bancile nu pot sa stea si sa someze\u0093, este de parere Dragos Cabat, manager pentru politici de creditare la UniCredit. <\/o:p><\/P>

<\/SPAN> <\/P>

Bancile au in acest moment un exces de lei in vistierii, pe care la dobanzile mari pe care inca le practica este greu sa-i plaseze in economie; oamenii prefera sa ia acelasi credit in valuta, cu o dobanda la jumatate. \u0084Cat de mult vor scadea dobanzile va depinde de cat de mare va fi bataia pe creditele in lei\u0093, adauga Cabat. <\/P>

<\/o:p> <\/P>

Pentru ca, asa cum subliniaza un alt bancher, in pofida eforturilor evidente pe care la face, \u0084BNR nu poate sa influenteze politica de dobanzi a bancilor decat prin dobanda de politica monetara\u0093. Pana la urma, conchide el, este politica bancilor de a decide ce pret sa ceara la lei. Pret care, crede Dragos Cabat<\/st1:City>, va<\/st1:State><\/st1:place> scadea cu 1,5-2 puncte procentuale in urmatoarele trei luni, poate chiar un pic mai repede. In opinia lui Bogdan Baltazar, la finalul anului vom intalni pe piata dobanzi de 10-12% la creditele in lei si de 5-6% la depozitele in moneda nationala. \u0084Dar este nerealist!\u0093, incheie fostul presedinte de la BRD. Despre un avant real al creditarii in lei, bancherii sunt sceptici: poate peste doi-trei ani se va intampla asa ceva in adevaratul sens al cuvantului. Adica atunci cand scaderea inflatiei va permite si scaderea dobanzilor la lei. <\/P>

<\/o:p> <\/P>

Pana una-alta, sustin bancherii, inflatia este cea pe care BNR incearca sa o tina in frau cu aceste masuri. \u0084Banca Nationala se uita cu disperare la un deficit comercial care a derapat cu totul, iar alte metode pe termen scurt nu prea are la dispozitie, daca vrea sa-si atinga obiectivul de inflatie\u0093, crede analistul Dragos Cabat.<\/o:p><\/P><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Care ar fi consecintele masurilor BNR pentru limitarea creditarii in valuta? Bancile nu doar vor reduce finantarile in valuta, ci le vor opri cu totul, cred analistii. Oare chiar nimeni nu va mai putea sa ia un credit in moneda straina? Sau el va fi atat de scump incat creditele in lei devin mai rentabile? <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[861],"class_list":["post-1316","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-credit-in-valuta-n-avem"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1316","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1316"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1316\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22809,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1316\/revisions\/22809"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1316"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1316"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1316"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}