![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/15090702\/4\/grafic2.jpg?height=620&width=237\")
<\/a><\/p>\n\nSUBIECT DE CARTE \u015eI FILM.<\/p>\n
\nO poveste cu adev\u0103rat spectaculoas\u0103 are omul de afaceri Gelu Tofan, care era \u00een anii \u201990 \u015fi la \u00eenceputul anilor 2000 unul dintre cei mai importan\u0163i antreprenori din Rom\u00e2nia. Grupul Tofan opera mai multe firme, majoritatea din industria anvelopelor auto, cu o cifr\u0103 de afaceri net\u0103 de circa 600 de milioane de dolari; 16.000 de oameni lucrau \u00een cadrul grupului. Antreprenorul rom\u00e2n a f\u0103cut \u00eens\u0103 o gre\u015feal\u0103, dup\u0103 cum el \u00eensu\u015fi spune, av\u00e2nd prea mult\u0103 \u00eencredere \u00eentr-un executiv, care a fraudat mai multe companii din cadrul grupului. Drept urmare, mai multe firme au intrat \u00een faliment \u015fi executare silit\u0103.<\/p>\n
\nGelu Tofan a fost victima unui atac \u00een strad\u0103, urmare a r\u0103zboiului pe care \u00eel purta cu fostul s\u0103u angajat, apoi a avut mai multe probleme de s\u0103n\u0103tate. Acum poveste\u015fte calm ce anume a dus la pr\u0103bu\u015firea imperiului pe care \u00eel controla \u00een trecut. \u201eNumai \u00een divizia de anvelope lucrau \u00een jur de 10.000 de oameni. Din afar\u0103 nu prea se vedea, dar afacerile erau practic \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een dou\u0103\u201c, poveste\u015fte Gelu Tofan. Pe de o parte activit\u0103\u0163ile de transport \u015fi cele de produc\u0163ie a anvelopelor, divizie \u00een care era partener cu grupul financiar japonez Nomura, care avea 49% din grup, iar Tofan \u015fi c\u00e2\u0163iva minoritari de\u0163ineau 51%. O alt\u0103 divizie a afacerilor, \u00een care Nomura nu era implicat\u0103, reunea activit\u0103\u0163i variate \u2013 mor\u0103rit \u015fi panifica\u0163ie, pres\u0103 (grupul Monitorul, Ca\u0163avencu), o firm\u0103 de comunica\u0163ii prin satelit \u015fi altele mai mici \u00een care mai lucrau c\u00e2teva mii de oameni. \u201eVorbim de peste 16.000 de oameni. Indiferent c\u00e2t de mare, puternic, preg\u0103tit, de\u015ftept e\u015fti, este clar c\u0103 nu po\u0163i s\u0103 conduci zeci de companii, independente, multe dintre ele deschise \u2013 Danubiana, fabricile mari de mor\u0103rit \u015fi panifica\u0163ie, dou\u0103 fabrici de anvelope \u2013 Victoria Flore\u015fti \u015fi Silvania Zal\u0103u, ambele preluate \u00een 2001 de Michelin.\u201c<\/p>\n
\nCetate Deva, Panerom Timi\u015foara, Mopan Suceava, enumer\u0103 omul de afaceri, erau societ\u0103\u0163i deschise, cotate la burs\u0103, cu mul\u0163i ac\u0163ionari, iar antreprenorul spune c\u0103 pusese la punct un mecanism de administrare care se baza pe \u201eschema clasic\u0103\u201c: consiliu de administra\u0163ie, adunare general\u0103, consiliu director, cu \u00eemp\u0103r\u0163irea \u015fi repartizarea sarcinilor, cu limite de competen\u0163\u0103. \u201eAm multe exemple de oameni extrem de competen\u0163i, one\u015fti, care au f\u0103cut performan\u0163\u0103. Au fost mai mul\u0163i cei one\u015fti dec\u00e2t ceilal\u0163i. V\u00e2rful negativ a fost R\u0103dulescu, despre care ulterior am constatat c\u0103 el nu a fost dec\u00e2t un pion, o pies\u0103 a unui angrenaj care a f\u0103cut din distrugerea Tofan un obiectiv \u00een sine. Probabil toat\u0103 treaba aceasta a avut leg\u0103tur\u0103 \u015fi cu politica\u201c, spune Gelu Tofan.<\/p>\n
<\/p>\n
\nO vreme a colaborat cu Teodor Stolojan, dup\u0103 \u00eencheierea mandatului acestuia la Banca Mondial\u0103 \u015fi \u00eenainte de intrarea \u00een politic\u0103, iar Tofan spune c\u0103 \u201eam f\u0103cut afaceri \u00eempreun\u0103. Experien\u0163a a fost una pozitiv\u0103 de ambele p\u0103r\u0163i\u201c. Omul de afaceri este \u00eencredin\u0163at c\u0103 a ajuns \u00een postura de victim\u0103 pe de o parte din pricina l\u0103comiei umane, a celui care i-a fost angajat, iar pe de alt\u0103 parte din pricina sprijinului reprezentan\u0163ilor din mediul politic de care a beneficiat R\u0103dulescu. \u201ePe l\u00e2ng\u0103 suma de bani \u00een sine au mai luat \u00een vizor \u015fi o \u0163int\u0103 politic\u0103, adic\u0103 Stolojan. Cumva dublu c\u00e2\u015ftig pentru grupul sprijinit \u015fi \u00eencurajat de unii lideri PSD\u201c, poveste\u015fte cu oarecare deta\u015fare omul de afaceri.<\/p>\n
\nCum a ajuns totu\u015fi antreprenorul \u00eentr-o pozi\u0163ie vulnerabil\u0103 \u00een fa\u0163a lui \u015etefan R\u0103dulescu, care ulterior a primit dou\u0103 condamn\u0103ri la \u00eenchisoare, cu executare, de c\u00e2te cinci ani, pentru delapidare \u015fi, respectiv, devalizarea societ\u0103\u0163ii Transporturi Auto Astra, parte a grupului Tofan? R\u0103dulescu i-a fost prezentat \u00een 1994, \u00een perioada \u00een care derula o campanie de lichidare de stocuri, iar la prima discu\u0163ie i s-a p\u0103rut \u201emodest din toate punctele de vedere. L-am trimis la v\u00e2nz\u0103ri, unde au f\u0103cut contractul cu el \u015fi nu numai c\u0103 a respectat \u00een\u0163elegerea, dar a v\u00e2ndut mai mult \u015fi a pl\u0103tit mai repede dec\u00e2t am agreat. Deci a fost foarte bun\u201c. Ulterior, afacerile antreprenorului s-au dezvoltat tot mai mult \u015fi avea nevoie de un control strict al costurilor \u00een departamentul de transporturi, care avea peste 100 de ma\u015fini.<\/p>\n
\nL-a angajat atunci pentru a se ocupa de firma de transport \u015fi a f\u0103cut o \u00een\u0163elegere cu el: i-a indicat ni\u015fte obiective \u015fi i-a spus c\u0103 dac\u0103 le \u00eendepline\u015fte, prime\u015fte ac\u0163iuni. \u201eCert este c\u0103 am b\u0103tut palma cu el, \u00eentr-un an \u015fi-a atins obiectivele, \u015fi i-am dat 20% din Tofan Trans, companie care asigura logistica \u00een cadrul grupului Tofan. Aproape \u015fapte ani nu am avut ce s\u0103-i repro\u015fez, a administrat impecabil compania \u015fi \u00een 2000 Tofan Trans a ajuns num\u0103rul unu domeniul transporturilor.\u201c Acela a fost momentul, a descoperit ulterior Tofan, \u201ec\u00e2nd cred c\u0103 s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 pun\u0103 la punct planul de jefuire. M-am trezit peste un an cu cu\u0163itul \u00een spinare. A schimbat peste noapte structura de ac\u0163ionariat\u201c. \u00cen 2000, la presiunea mediului de business, a fost introdus\u0103 \u00een legisla\u0163ia companiilor institu\u0163ia declara\u0163iei pe propria r\u0103spundere; p\u00e2n\u0103 atunci, schimbarea ac\u0163ionariatului era un demers mai complicat, iar de la acel moment era suficient\u0103 declara\u0163ia pe propria r\u0103spundere a administratorului unic sau a pre\u015fedintelui consiliului de administra\u0163ie.<\/p>\n
\n\u201eDe multe ori m\u0103 \u00eentreb de ce l-am l\u0103sat adminstrator unic. Puteam s\u0103-i pun consiliu de administra\u0163ie \u015fi eram protejat.\u201c R\u0103dulescu, ca administrator unic, a emis o hot\u0103r\u00e2re, schimb\u00e2nd ac\u0163ionariatul firmei, iar lui Tofan i-a trebuit ceva timp p\u00e2n\u0103 a descoperit ce se \u00eent\u00e2mplase \u015fi a atacat aceast\u0103 ac\u0163iune. \u201eDar el deja golise afacerile Tofan care erau deja \u00een patrimoniul lui. Iar firmele au r\u0103mas ca ni\u015fte cutii goale: Tofan Trans, care controla \u015fi Astra Transporturi SA, fosta autobaz\u0103 6 Militari, \u015fi fabrica de anvelope gigant Rotras Turnu Severin. Le-a \u00eenstr\u0103inat. Cu banii de aici a luat pachetul de control la Somaco \u015fi la Mobins, \u015fi praf le-a f\u0103cut \u015fi pe acelea, folosind aceea\u015fi tehnic\u0103. A c\u00e2\u015ftigat \u00eencrederea ac\u0163ionarilor, a luat administrarea companiilor, le-a v\u00e2ndut \u015fi a r\u0103mas cu banii.\u201c Despre ce sume este vorba-? \u201eDNA spune c\u0103 R\u0103dulescu a scos din grupul Tofan 52 de milioane de euro; nu ai cum s\u0103 sco\u0163i at\u00e2ta cash dac\u0103 activele nu erau valoroase. Dac\u0103 e s\u0103 scormone\u015fti \u015fi s\u0103 g\u0103se\u015fti urmele, peste tot, faci tone de documente, dar po\u0163i reconstitui traseul fraudulos \u015fi sprijinul pe care i l-a dat fiecare institu\u0163ie pentru aceast\u0103 fraud\u0103. Rezultatul a fost practic distrugerea unui grup industrial cl\u0103dit f\u0103r\u0103 credit de la b\u0103nci.\u201c Tofan a primit de la Nomura o injec\u0163ie de capital de 100 de milioane de dolari, sum\u0103 ce a permis dezvoltarea grupului \u015fi independen\u0163a fa\u0163\u0103 de politic \u015fi b\u0103nci.<\/p>\n
\nAntreprenorul a aflat c\u0103 R\u0103dulescu a avut un sf\u0103tuitor foarte competent, despre care spune c\u0103 \u201especuleaz\u0103 negativ legea, un avocat, fost procuror la parchetul general. Acesta i-a deschis lui R\u0103dulescu u\u015fi peste tot, cuno\u015ftea foarte bine sistemul, \u015ftia unde s\u0103 apese \u015fi cum s\u0103 c\u00e2\u015ftige timp \u2013 prin expertize, contraexpertize, falsific\u0103ri de documente\u201c. Tofan a \u00eencercat s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 ac\u0163iunile fostului s\u0103u angajat, \u00een \u00eencercarea de a recupera ceea ce devalizase acesta, dar ajungea prea t\u00e2rziu. \u015ei d\u0103 ca exemplu sediul central al firmei Somaco, \u00eentr-o cl\u0103dire plasat\u0103 \u00een Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, care a fost v\u00e2ndut de \u015fapte ori, printre cump\u0103r\u0103tori num\u0103r\u00e2ndu-se faimosul Omar Hayssam.<\/p>\n
<\/p>\n
\n \u201e\u00cen tot periplul lui, R\u0103dulescu nu a ratat niciun nume faimos din domeniul de business, politic sau infrac\u0163ional. Dar era protejat, cu toat\u0103 dreptatea \u015fi legea care aparent era \u00een favoarea mea.\u201c Antreprenorul spune c\u0103 \u00een 11 ani a fost urm\u0103rit penal de trei ori \u015fi i-au fost dedicate 17 articole de prim\u0103 pagin\u0103, \u201etoate construite pe jum\u0103t\u0103\u0163i de adev\u0103r, pe documente false \u015fi falsificate. Dac\u0103 \u00eemi g\u0103seau ceva, mai eram eu acum \u00een libertate? M\u0103 arestau de mult\u201c.<\/p>\n
\nGelu Tofan spune c\u0103 a \u00eent\u00e2lnit \u00een cursul anchetei dou\u0103 tipuri de documente \u2013 unele care atest\u0103 c\u0103 bunurile furate de la Tofan sunt sub sechestru \u015fi exist\u0103, \u015fi un alt r\u00e2nd de documente, \u00een care se ridica sechestrul pentru jum\u0103tate de zi, se \u00eencheia o tranzac\u0163ie cu active din firma respectiv\u0103 \u015fi apoi se reintroducea sechestrul. \u201eExist\u0103 muni\u0163ie \u015fi dovezi care fac jurispruden\u0163\u0103 \u015fi documente care fac obiect de studiu, c\u00e2nd o s\u0103 se doreasc\u0103 s\u0103 se fac\u0103 lumin\u0103 \u00een acest caz.\u201c<\/p>\n
\nTofan spune c\u0103 \u015fi la Registrul Comer\u0163ului a g\u0103sit dou\u0103 certificate constatatoare, eliberate \u00een aceea\u015fi zi, la aceea\u015fi or\u0103, cu dou\u0103 structuri de ac\u0163ionariat diferite pentru aceea\u015fi firm\u0103. \u201eC\u00e2nd m-am dus la \u015feful Registrului Comer\u0163ului, el a declan\u015fat o anchet\u0103, care apoi s-a stins. Este doar un singur exemplu, dar sunt mult mai multe.\u201c<\/p>\n
\n\u00cen momentul \u00een care Tofan \u015fi-a dat seama de frauda a c\u0103rei victim\u0103 fusese, \u015fi-a imaginat c\u0103 poate echilibra firma, dar pierderile au fost prea mari. \u201ePrincipalul vehicul din grup, Danubiana, a intrat \u00een dificultate dup\u0103 ce am f\u0103cut eu atacul cerebral \u015fi a \u00eenceput s\u0103 piard\u0103 bani. Era vorba de datorii de vreo 5 milioane de euro, iar Danubiana avea un patrimoniu uria\u015f. Ne-a dus \u00een fa\u0163a judec\u0103torilor la Curtea de Apel, pentru c\u0103 cei de la prima instan\u0163\u0103 ne-au b\u0103gat \u00een faliment, de\u015fi aveam o scrisoare de garan\u0163ie de 17,5 milioane de dolari din partea unei mari b\u0103nci, care ar\u0103ta c\u0103 banii intr\u0103 \u00een Danubiana, cu o singur\u0103 condi\u0163ie, s\u0103 fie aprobat\u0103 scoaterea din faliment a societ\u0103\u0163ii.\u201c \u015ei totu\u015fi trei judec\u0103tori au decis ca firma s\u0103 intre \u00een faliment \u015fi lichidare. \u201eAtunci am avut o asisten\u0163\u0103 juridic\u0103 solid\u0103, a pledat cauza noastr\u0103 \u00een instan\u0163\u0103 Valeriu Stoica.\u201c<\/p>\n
\nCu toate acestea, cele trei judec\u0103toare au dispus lichidarea fabricii, iar Tofan este \u00eencredin\u0163at c\u0103 una din cauze a fost miza imobiliar\u0103: societatea de\u0163inea 150 de hectare de teren pe inelul de centur\u0103 al Capitalei, iar datoriile nu dep\u0103\u015feau 5% din valoarea patrimoniului. \u201eA fost o chestie foarte bine g\u00e2ndit\u0103, un grup infrac\u0163ional foarte bine organizat, dac\u0103 noi eram la Curtea de Apel cu banul jos, \u015fi au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 omoare o fabric\u0103 de dimensiunea Danubianei, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 e \u00een spate ceva tare de tot. Judec\u0103torii aceia nu au luat decizia de capul lor. Compania fost distrus\u0103 cu zile. \u015ei nimeni nu are r\u0103bdare s\u0103 vad\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat, toat\u0103 lumea spune c\u0103 Tofan e de vin\u0103, el a distrus-o. Nu se uit\u0103 c\u0103 dup\u0103 privatizare fabrica a mers zece ani de-a duduit. A f\u0103cut export de sute de milioane. Cum \u00eentr-o noapte a luat-o razna, cu acela\u015fi ac\u0163ionariat, cu acela\u015fi management? Nu este un semn de \u00eentrebare?\u201c Au trecut opt ani de la intrarea companiei \u00een lichidare, iar Tofan spune c\u0103 acum statutul acesteia este incert.<\/p>\n
\nAu trecut mai mul\u0163i ani p\u00e2n\u0103 ce Gelu Tofan a dep\u0103\u015fit momentul. Copiii s\u0103i, care au fost la studii \u00een SUA, s-au \u00eentors s\u0103-i fie al\u0103turi \u00een perioada grea (\u201eAni \u00eentregi nu am fost bun de nimic din cauza atacului din strad\u0103, al atacului celebral \u015fi al problemelor de s\u0103n\u0103tate\u201c), iar dup\u0103 2010 au tras linie \u015fi, \u201ev\u0103z\u00e2nd c\u0103 nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic bun \u00een justi\u0163ie, am pornit o nou\u0103 afacere. Crezul meu este c\u0103 tot o s\u0103 se fac\u0103 dreptate \u2013 copiilor sau nepo\u0163ilor mei\u201c. Plec\u00e2nd de la o moar\u0103 de mici dimensiuni din satul boto\u015f\u0103nean natal, a f\u0103cut un plan de afaceri \u00eempreun\u0103 cu copiii, care se ocup\u0103 de afacere.<\/p>\n
\n\u00cen trei ani \u015fi cu o investi\u0163ie de circa 8 milioane de euro, \u00een parte din fonduri europene, au ridicat o moar\u0103 cu o capacitate de 100 de tone pe zi, una dintre cele mai moderne din \u0163ar\u0103, un parc fotovoltaic de 274 kw, un siloz de 10.000 de tone. Spune despre afacerile de acum, mult mai mici \u00een compara\u0163ie cu rulajele grupului Tofan, c\u0103 sunt un experiment, ca s\u0103 dovedeasc\u0103 faptul c\u0103 poate replica experien\u0163a anterioar\u0103. \u201eNu am privatizat cu bani fura\u0163i de la b\u0103nci, ci prin for\u0163e proprii – injec\u0163ia de capital de la Nomura \u015fi bani genera\u0163i de mine. Am demonstrat \u00een anii \u201990 c\u0103 \u015fi rom\u00e2nii pot s\u0103 genereze business \u00eentr-un domeniu foarte greu, produc\u0163ia.\u201c.<\/p>\n
<\/p>\n
\nF\u0103c\u00e2nd un bilan\u0163, antreprenorul evalueaz\u0103 c\u0103 evenimentele a c\u0103ror victim\u0103 a fost l-au costat 11 ani din via\u0163\u0103 \u015fi 110 milioane de euro. Produc\u0103torul de anvelope gigant Rotras Turnu Severin a fost o fabric\u0103 f\u0103cut\u0103 de Rom\u00e2nia, \u00een 1987-1989, cu credit de la Banca Mondial\u0103, numai cu tehnologie japonez\u0103, cu investi\u0163ii de 60 de milioane de dolari. Firma avea \u00een patrimoniu zeci de hectare de hale \u015fi terenuri, iar Tofan spune c\u0103 \u201enumai ea f\u0103cea suta de milioane singur\u0103\u201c. O alt\u0103 companie, Tofan Trans, de\u0163inea mai multe hectare la Autobaza Militari \u015fi 1.000 de ma\u015fini, iar Astra Transporturi avea, la r\u00e2ndul s\u0103u, \u201eun patrimoniu uria\u015f\u201c<\/p>\n
\nDE LA ANTREPRENORIAT LA CORPORA\u0162IE.<\/p>\n
\nSunt \u015fi antreprenori rom\u00e2ni pentru care miza pe executivi \u015fcoli\u0163i \u00een corpora\u0163ii s-a dovedit c\u00e2\u015ftig\u0103toare, iar Raul Ciurtin, Alin Niculae, Ion \u0162iriac sau Orlando Szasz sunt doar c\u00e2teva exemple. Raul Ciurtin, antreprenorul care a transformat o fabric\u0103 de lactate aflat\u0103 \u00een pragul falimentului \u00een liderul pie\u0163ei de profil, a delegat conducerea firmei nu o dat\u0103, ci de dou\u0103 ori. \u00cen perioada 2008-2010, Albalact a fost condus\u0103 de Traian Simion, \u015fcolit \u00een multina\u0163ionale ca Wrigley, care lucra \u00een cadrul companiei din 2005, ini\u0163ial ca director comercial. La momentul plec\u0103rii sale, \u00een prim\u0103vara lui 2010, anun\u0163ul a fost surprinz\u0103tor, mai cu seam\u0103 c\u0103 executivul cump\u0103rase cu numai o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte de demisie 1,6% din ac\u0163iuni, pentru 1 milion de euro.<\/p>\n
\nPe marginea acestui subiect nu au existat \u00eens\u0103 comentarii, nici din partea lui Traian Simion, nici a antreprenorului Raul Ciurtin. Ba chiar c\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, \u00een vara lui 2014, proprietarul Albalact a numit un alt CEO, pe francezul Stephane Batoux, care anterior ocupase fotoliul de conducere pentru \u00eembuteliatorul Coca-Cola, iar \u00een perioada 2009-2011 fusese director general al Danone Rom\u00e2nia. La un an \u015fi jum\u0103tate dup\u0103 ce Batoux a fost recrutat de Raul Ciurtin, ac\u0163ionarii au anun\u0163at (la \u00eenceputul lui 2016) c\u0103 au ajuns la o \u00een\u0163elegere cu grupul francez Lactalis pentru v\u00e2nzarea pachetului majoritar de ac\u0163iuni, un deal \u00een care, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, managerul francez a jucat un rol.<\/p>\n
\nNu este singurul exemplu, ci dimpotriv\u0103, numai din r\u00e2ndul celor mai mari 20 de companii antreprenoriale cel pu\u0163in o treime sunt conduse de manageri de profesie de ani buni. RCS&RDS, a treia mare firm\u0103 antreprenorial\u0103 de pe pia\u0163\u0103 \u00een func\u0163ie de cifra de afaceri (2,426 miliarde de lei \u00een 2014), a fost condus\u0103 vreme de 18 ani de Alexandru Oprea, care a fost director general \u015fi pre\u015fedinte al consiliului de administra\u0163ie p\u00e2n\u0103 \u00een vara anului trecut. \u00cen toamn\u0103, la conducerea grupului al c\u0103rui pachet majoritar de ac\u0163iuni este de\u0163inut de Zoltan Teszari a fost numit Mihai Dinei.<\/p>\n
\n\u015ei Alin Niculae, fondatorul Oscar Downstream, a patra companie antreprenorial\u0103 \u00een func\u0163ie de cifra de afaceri din 2014 (1,9 miliarde de lei), a numit directori generali pentru conducerea companiei. Delia Arsenie a preluat \u00een 2011 conducerea celui mai mare petrolist independent \u015fi a de\u0163inut aceast\u0103 func\u0163ie p\u00e2n\u0103 la finalul anului trecut, iar succesorul s\u0103u nu a fost anun\u0163at oficial. Mandatul Deliei Arsenie, a\u015fa cum scria Business Magazin \u00een 2011 \u00een materialul de copert\u0103 \u201eA treia PetroLady\u201c, presupunea s\u0103 fie mai mult dec\u00e2t un nou CEO pentru Oscar, \u201edincolo de conducerea executiv\u0103, trebuie s\u0103 fac\u0103 trecerea de la o companie de familie la o corpora\u0163ie, s\u0103 schimbe modul de lucru, s\u0103 implementeze noi sisteme informatice, s\u0103 lanseze noi linii de business \u015fi s\u0103 creasc\u0103 baza de clien\u0163i. Pe scurt, s\u0103 dezvolte \u015fi s\u0103 eficientizeze compania\u201c.<\/p>\n
\nAlin Niculae este dezvoltatorul \u015fi ac\u0163ionarul majoritar al Oscar Downstream, cel care a \u00eenfiin\u0163at o companie de trading cum mai erau multe altele pe pia\u0163\u0103, dar a reu\u015fit s\u0103 o scoat\u0103 din plutonul de peste 30-40 de mici furnizori de produse petroliere \u015fi a dus-o \u00een liga celor mari, plasat\u0103 \u00een 2010 \u00een top zece dup\u0103 cifra de afaceri al companiilor petroliere din Romania. Niculae s-a retras din 2009 din conducerea executiv\u0103 a companiei; ini\u0163ial a avut un board de directori care a condus opera\u0163iunile, iar \u00een prim\u0103vara lui 2011 a numit-o CEO pe Delia Arsenie, anterior vicepre\u015fedinte al B\u0103ncii Italo Romena. \u201eFemeile sunt mai serioase, mai atente \u015fi foarte exigente. Eu am pariat pe femei \u00een managementul Oscar \u015fi nu am avut absolut nicio emo\u0163ie s\u0103 las un business construit \u00een zece ani pe m\u00e2na ei\u201c, spunea \u00een 2011 Alin Niculae, referindu-se la numirea \u00een func\u0163ia de CEO a Deliei Arsenie.<\/p>\n
\nI<\/p>\n
<\/p>\n
\non \u0162iriac a delegat conducerea grupului s\u0103u de firme de ani buni. \u00cen 2005, Ion \u0162iriac \u00ee\u015fi angaja un director executiv, \u015fefa biroului de consultan\u0163\u0103 de la Roland Berger, ca s\u0103-i coordoneze afacerile; \u00eenaintea ei, un alt executiv cu experien\u0163\u0103 la Roland Berger \u2013 Valentin Radu de\u0163inuse func\u0163ia de conducere. La numirea sa ca CEO al grupului \u0162iriac, Anca Ioan spunea pentru Business Magazin c\u0103 are c\u00e2teva lucruri de rezolvat, cele mai importante fiind stabilirea unei strategii a holdingului men\u0163inerea unei organiza\u0163ii eficiente \u015fi exploatarea singergiilor de grup. Anca Ioan a condus mai bine de trei ani \u0162iriac Holdings, iar fotoliul de conducere al grupului de firme a mai fost ocupat de Petru V\u0103duva (vreme de aproape patru ani), Leonard Leca (2013-2014) \u015fi Drago\u015f Dinu, care de\u0163ine func\u0163ia de CEO din toamna lui 2014.<\/p>\n
\nTot \u00een urm\u0103 cu zece ani \u015fi Dan Ostahie delegase altcuiva responsabilitatea executiv\u0103 zilnic\u0103 a afacerii pentru a avea mai mult timp s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la strategie, spunea antreprenorul nem\u0163ean la acea vreme. Mai multe echipe de management s-au perindat la v\u00e2rful retailerului din domeniul electro \u2013 IT Altex, dar Dan Ostahie a preferat \u015fi el, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 dirijorul afacerii pe care a construit-o.<\/p>\n
\nAngajarea unui manager care s\u0103 fac\u0103 trecerea de la stadiul de companie antreprenorial\u0103 la corpora\u0163ie, \u00een cazul \u00een care \u00eentreprinz\u0103torul este hot\u0103r\u00e2t \u015fi vede limpede c\u0103 aceasta este solu\u0163ia cea mai bun\u0103 \u015fi pentru afacere dar \u015fi pentru sine, nu este deloc o decizie u\u015foar\u0103 \u015fi \u2013 \u00een cele mai multe cazuri \u2013 chiar nepl\u0103cut\u0103. Antreprenorul Orlando Szasz a muncit vreme de 17 ani pentru a construi \u015fi dezvolta Renania, cel mai mare produc\u0103tor \u015fi furnizor de echipamente de protec\u0163ia muncii de pe pia\u0163a autohton\u0103. \u00cen 2012 s-a retras de la conducerea companiei, iar acum \u00ee\u015fi dedic\u0103 majoritatea timpului pasiunilor sale \u2013 sportul, c\u0103l\u0103toriile \u015fi Formula 1 \u2013 \u015fi activit\u0103\u0163ilor de business angel. Ideea retragerii i-a venit \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care criza economic\u0103 mondial\u0103 era \u00een plin\u0103 evolu\u0163ie, dar primul pas l-a f\u0103cut abia \u00een toamna anului 2011, dup\u0103 ce a reu\u015fit s\u0103 readuc\u0103 firma la nivelurile financiare de dinaintea crizei. I-a \u00eencredin\u0163at conducerea firmei Renania Florentinei Taudor, care avea deja peste un deceniu de experien\u0163\u0103 \u00een pozi\u0163ii de top management \u00een v\u00e2nz\u0103ri, conducere opera\u0163ional\u0103 \u015fi dezvoltare \u00een domeniul bancar, lucr\u00e2nd pentru BCR \u015fi GE Money. Ea de\u0163ine un MBA ob\u0163inut la IEDC Bled School of Management (Slovenia) \u015fi un master \u00een finan\u0163e.<\/p>\n
\nPrivind retrospectiv, acum i se pare oarecum amuzant c\u0103 a durat ceva timp p\u00e2n\u0103 \u015fi-a luat \u015fi ultimele obiecte din birou. \u201eCa s\u0103 fiu sincer p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, Florentina Taudor, noul director general, a fost cea care a t\u0103iat cordonul ombilical dintre mine \u015fi Renania.\u201c Dep\u0103\u015fise cu mult perioada \u201ede gra\u0163ie\u201c de la momentul c\u00e2nd anun\u0163ase public retragerea \u015fi lucrurile sale continuau s\u0103 ocupe unul din birourile companiei. \u201e\u00centr-o zi, c\u00e2nd am revenit din str\u0103in\u0103tate, toate obiectele mele erau deja str\u00e2nse \u00een cutii \u015fi depozitate la loc sigur.\u201c
\nAcestea sunt \u00eens\u0103 cazurile cele mai fericite de potrivire \u00eentre antreprenori \u015fi executivi, iar \u00een aceast\u0103 ecua\u0163ie \u00eencrederea joac\u0103 \u00een mod cert un rol-cheie.<\/p>\n
\nUn administrator \u015fi un antreprenor sunt o contradic\u0163ie \u00een termeni, sus\u0163in reprezentan\u0163ii companiilor de consultan\u0163\u0103 din domeniul resurselor umane, iar excep\u0163iile vin mai degrab\u0103 pentru a \u00eent\u0103ri regula: Steve Jobs de la Apple, Bill Gates de la Microsoft. Mul\u0163i nu-\u015fi dau seama c\u0103 reperele la care se raporteaz\u0103 ca fiind succese ast\u0103zi m\u00e2ine pot \u00eengropa afacerea. Este chiar cazul celor de la Apple, unde Jobs este mintea care a creat compania \u015fi a listat-o la burs\u0103. La un moment dat noii ac\u0163ionari au cerut un director executiv nou, iar alegerea a fost a unui manager care condusese un produc\u0103tor de b\u0103uturi r\u0103coritoare. Ini\u0163ial, noul manager a dezvoltat compania, dar nu a respectat caracteristica principal\u0103 a Apple, care se dezvolta din inova\u0163ie. Directorul, care v\u00e2nduse anterior tot timpul acela\u015fi tip de produs, nu a \u00een\u0163eles asta, nu a f\u0103cut schimb\u0103ri la timp, iar rezultatul a fost un e\u015fec. Jobs a revenit \u015fi a reinventat practic compania, care a \u00eenregistrat anul trecut venituri de 233,7 miliarde de dolari.<\/p>\n
\nChiar dac\u0103 antreprenorii rom\u00e2ni nu au toate calit\u0103\u0163ile lui Steve Jobs sau Bill Gates, preferin\u0163a lor este clar\u0103: s\u0103-\u015fi controleze afacerile cu o m\u00e2n\u0103 de fier. Studii realizate la nivel interna\u0163ional arat\u0103 c\u0103 80% din firmele antreprenoriale au o durat\u0103 de via\u0163\u0103 de maximum cinci ani. Iar dintre cele care dep\u0103\u015fesc acest prag, 80% au o durat\u0103 de via\u0163\u0103 de maximum 30 de ani \u2013 poate pentru c\u0103 destinul lor se leag\u0103 str\u00e2ns de perioada \u00een care fondatorul se ocup\u0103 direct de firm\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
O treime dintre cele mai mari 20 de afaceri antreprenoriale din Rom\u00e2nia sunt conduse de manageri de carier\u0103, iar fondatorii au f\u0103cut pasul \u00een lateral, ocup\u00e2ndu-se de strategie sau hobby-uri. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[11162,81,255,6553,30159,125,272,339,314,10100,246,31101,7981,467,19981,32794,80,17233,98],"class_list":["post-131501","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-adeplast","tag-afaceri","tag-antreprenori","tag-cariera","tag-caz","tag-ceo","tag-companie","tag-conducere","tag-construire","tag-control","tag-crestere","tag-delegare","tag-firme","tag-grup","tag-perioada","tag-preferinta","tag-refuz","tag-reluare","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/131501","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=131501"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/131501\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=131501"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=131501"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=131501"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/15090702\/2\/14-15.jpg\")
<\/a><\/p>\n