{"id":131493,"date":"2016-02-28T11:00:00","date_gmt":"2016-02-28T11:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=131493"},"modified":"2016-02-28T11:00:00","modified_gmt":"2016-02-28T11:00:00","slug":"oana-botolan-romanii-care-pleaca-in-general-peste-hotare-pentru-a-munci-sunt-dispusi-sa-munceasca-oricum","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=131493","title":{"rendered":"Oana Botolan: Rom\u00e2nii care pleac\u0103 \u00een general peste hotare pentru a munci, sunt dispu\u015fi s\u0103 munceasc\u0103 oricum"},"content":{"rendered":"

\nBM:<\/em> Care sunt caracterisitcile angajatului roman, in ansamblu si pe categorii – muncitori, functionari, birocrati, sefi.<\/em><\/p>\n

\nOana Botolan Datki: Cred c\u0103, \u00een continuare, este important s\u0103 delimit\u0103m mai degrab\u0103 aria companiilor (institu\u0163iilor) de stat de cea a companiilor private. \u015ei aici, este diferit mediul corporatist fa\u0163\u0103 de cel de antreprenoriat.<\/p>\n

\n\u00cen privin\u0163a angajatului de la stat, un subiect extrem de dezb\u0103tut \u00een societatea actual\u0103, vorbim despre un climat care favorizeaz\u0103 o abordare mai pu\u0163in dedicat\u0103 asupra muncii (plec\u00e2nd de la un program de lucru fix, de exemplu, dar mai ales de la lipsa unui sistem de management al performan\u0163ei). \u00cen plus, birocra\u0163ia extrem de mare cu care se confrunt\u0103 companiile \u015fi institu\u0163iile de stat, combinat\u0103 cu un stil de management rigid, tradi\u0163ional \u015fi lipsit de provocare de business, duce la un context \u00een care profesioni\u015ftii din acest segment au pu\u0163ine \u015fanse s\u0103 se dezvolte, s\u0103 evolueze s\u0103 experimenteze un ritm activ \u015fi alert.<\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte companiile private, dac\u0103 vorbim despre corpora\u0163ii, \u00een general angajatul rom\u00e2n este foarte ancorat \u00een sisteme \u015fi procese, lucreaz\u0103 \u00een arii bine procedurate, de multe ori este expus la medii multiculturale, lucr\u00e2nd cu expa\u0163i sau raport\u00e2nd catre pie\u0163e externe diferite. Din acest punct de vedere, ne referim la un profesionist care de multe ori se bucur\u0103 de maturizare profesional\u0103, de specializare sus\u0163inut\u0103, dar care, pe de alt\u0103 parte, este nevoie s\u0103 se adapteze unor cerin\u0163e extrem de stricte \u015fi competitive.<\/p>\n

\n\u00cen mediile private de tip antreprenorial, pe de alt\u0103 parte, segmentul sistemelor de lucru este mai pu\u0163in riguros \u015fi procedurat, \u00eens\u0103 de multe ori ritmul de via\u0163\u0103 al companiei este unul mult mai alert, ceea ce pe de o parte cere de la profesioni\u015fti un nivel de flexibilitate (cuv\u00e2nt extrem de popular \u00een CV-urile din ultima vreme, dar \u015fi \u00een cerin\u0163ele din anun\u0163urile de angajare) extrem de ridicat, pe de alt\u0103 parte le antreneaz\u0103 capacitatea de a lua decizii \u00eentr-un timp extrem de scurt, de a se raporta de cele mai multe ori la situa\u0163ii \u00een care resursele nu sunt \u00eentotdeauna potrivite sau suficiente, ceea ce stimuleaz\u0103 creativitatea \u015fi abilitatea de adaptare. De multe ori, din aceste perspective, trecerea de la un mediu la celalalt \u00een sistemul privat este dificil de f\u0103cut de c\u0103tre un profesionist care s-a format preponderent \u00eentr-unul din segmente (corporatist sau antreprenorial). F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00eens\u0103, ambele au provoc\u0103ri specifice dar \u015fi avantaje \u00een privin\u0163a oportunit\u0103\u0163ilor de dezvoltare de competente noi.<\/p>\n

\nBM:<\/em> Ce ne diferentiaza pe piata europeana\/mondiala a muncii? Din ce cauze?<\/em><\/p>\n

\nOana Botolan Datki: Orient\u00e2ndu-ne strict c\u0103tre factorii care ne eviden\u0163iaz\u0103 \u00een mod pozitiv, a\u015f men\u0163iona \u00een primul r\u00e2nd zona competen\u0163elor. Profesioni\u015ftii din Rom\u00e2nia sunt aprecia\u0163i \u015fi c\u0103uta\u0163i \u00een primul r\u00e2nd pentru faptul c\u0103 sunt foarte bine preg\u0103ti\u0163i, segmentul de IT fiind unul dintre domenii. Suplimentar, rom\u00e2nii sunt ceru\u0163i \u00een proiecte interna\u0163ionale tocmai pentru seriozitate \u015fi dedicare. Corpora\u0163iile care se orienteaz\u0103 \u0163intit c\u0103tre pia\u0163a din Rom\u00e2nia pentru profesioni\u015fti \u015ftiu deja acest lucru. Sigur, mai sunt \u015fi cazuri \u00een care rom\u00e2nii \u00eei surprind pl\u0103cut, cert este c\u0103 pove\u015ftile de succes de peste grani\u0163\u0103 se bazeaz\u0103 pe aceast\u0103 component\u0103. De asemenea, suntem \u00eenc\u0103 o pia\u0163\u0103 cu un nivel salarial foarte convenabil pentru multe \u0163\u0103ri europene, mai ales. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, din p\u0103cate, cred c\u0103 un alt factor diferen\u0163iator este faptul c\u0103 profesioni\u015ftii din Rom\u00e2nia au o deschidere mai mare spre relocare dec\u00e2t o are for\u0163a de munc\u0103 din multe alte pie\u0163e europene.<\/p>\n

\nBM:<\/em>  Se poate vorbi de o diferentiere a angajatului pe generatii? Daca da, in ce fel?<\/em><\/p>\n

\nOana Botolan Datki: Este un subiect extrem de discutat, genera\u0163ia Y deja a fost \u00eenlocuit\u0103, ca focus, de genera\u0163ia Z, pe pia\u0163a muncii. Sigur c\u0103 exist\u0103 o diferen\u0163iere net\u0103, at\u00e2t \u00eentre genera\u0163ia X \u015fi Y, c\u00e2t mai ales \u00eentre cele dou\u0103 \u015fi tinerii Z. Cei n\u0103scu\u0163i p\u00e2n\u0103 \u00een anii 80, genera\u0163ia X, pe care \u00eei reg\u0103sim acum \u00een pia\u0163a muncii, sunt de cele mai multe ori ni\u015fte profesioni\u015fti puternici, care au \u00een\u0163eles s\u0103 se reinventeze: s\u0103 p\u0103streze rigurozitatea (sau rigiditatea…) educa\u0163iei \u015fi a form\u0103rii din anii comunismului, dar s\u0103 se adapteze \u00een permanen\u0163\u0103 la contextul de business \u00een care au activat. Vorbim de profesioni\u015fti care au intrat pe pia\u0163a muncii imediat dup\u0103 Revolu\u0163ie, experiment\u00e2nd anii de tatonare \u015fi degringolada din punct de vedere economic, dar pe de alt\u0103 parte \u2013 cresc\u00e2nd de cele mai multe ori odat\u0103 cu organiza\u0163iile \u00een care s-au format. Reg\u0103sim \u00eens\u0103 \u00een aceast\u0103 genera\u0163ie \u015fi pove\u015fti mai pu\u0163in pozitive, de angaja\u0163i care nu au avut inspira\u0163ia, flexibilitatea sau oportunitatea de a se dezvolta pe m\u0103sura evolu\u0163iei pie\u0163ei \u2013 fie maturiz\u00e2ndu-se profesional astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ating\u0103 un nivel de senioritate valoros, fie specializ\u00e2ndu-se \u00een domenii de actualitate. Cel mai important de re\u0163inut \u00eens\u0103 este ca \u015fi unii, \u015fi ceilal\u0163i din aceast\u0103 genera\u0163ie reprezint\u0103 p\u0103rin\u0163ii celor din segmentul Z de v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte genera\u0163ia Y, ne referim deja la profesioni\u015fti care se afl\u0103 \u00een pozi\u0163ii la un nivel de senior sau de speciali\u015fti experimenta\u0163i. Este o genera\u0163ie expus\u0103 unor ani de boom economic, \u00een care cei mai mul\u0163i dintre ei au fost nevoi\u0163i s\u0103 creasc\u0103 profesional \u00eentr-un ritm extrem de alert \u2013 pe m\u0103sur\u0103 dezvolt\u0103rii companiilor din care f\u0103ceau parte. De aceea, a\u015fa cum spuneam, mul\u0163i dintre ei au atins foarte devreme un nivel de senioritate de multe ori discrepant fa\u0163\u0103 de v\u00e2rsta cronologic\u0103. \u00cen plus, ca o caracteristic\u0103 s\u0103 spunem mai nou\u0103 a acestei genera\u0163ii, se poate men\u0163iona faptul c\u0103, dintre ei, s-au desprins \u00een ultimii ani (de dup\u0103 criza economic\u0103) cei mai mul\u0163i antreprenori. Sunt tineri mult mai curajo\u015fi \u015fi mai creativi, pe care de cele mai multe ori contextul economic din ultima vreme i-a motivat \u00een mod pozitiv.<\/p>\n

\nGenera\u0163ia Z, care abia a \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 \u00een for\u0163a muncii, este probabil cel mai vitreg segment de profesioni\u015fti (viitori), prin prisma faptului c\u0103 pia\u0163a este \u00een acest moment nepregatit\u0103 s\u0103 \u00eei primeasc\u0103, \u00een sensul c\u0103 nu este gata s\u0103 se reinventeze pentru ei. Sunt tineri debusola\u0163i, c\u0103rora sistemul educa\u0163ional actual nu le ofer\u0103 nicio direc\u0163ie, ca atare \u00ee\u015fi vor alege meseria ignor\u00e2ndu-\u015fi poten\u0163ialul profesional sau competen\u0163ele. \u00cen fa\u0163a actualilor angajatori, apar nepreg\u0103ti\u0163i, dar cu a\u015ftept\u0103ri mari, ca atare nu prezint\u0103 niciun fel de poten\u0163ial pentru organiza\u0163ii. De aici \u015fi nivelul de somaj \u00een r\u00e2ndul lor (vorbim despre absolven\u0163ii de liceu din ultimii 2 ani) \u015fi perspectiva general\u0103 de viitor care, la prima vedere, pare sumbr\u0103. P\u0103rin\u0163ii lor (cei din genera\u0163ia X, obi\u015fnui\u0163i cu un sistem cum spuneam mult mai riguros at\u00e2t de educa\u0163ie c\u00e2t \u015fi economic) \u00eenvinov\u0103\u0163esc scoal\u0103 pentru situa\u0163ia tinerilor Z. Ei acuz\u0103 angajatorul care nu le \u00eentrevede poten\u0163ialul iar angajatorul, de cele mai multe ori, ridic\u0103 momentan din umeri, fiind orientat, dat fiind contextul economic actual, c\u0103tre profesioni\u015fti care s\u0103 poat\u0103 aduce valoare imediat\u0103 \u00een organiza\u0163ie, preg\u0103ti\u0163i, cel pu\u0163in la nivel teoretic. Este posibil \u00eens\u0103 c\u0103 din r\u00e2ndul acestor tineri (parte din ei copii \u00eenc\u0103) s\u0103 se ridice \u00een viitor ni\u015fte min\u0163i geniale, din perspectiva faptului c\u0103 au o abordare complet diferit\u0103, realmente \u201eout of the box\u201d, nealterat\u0103 de paradigme \u015fi modele tradi\u0163ionale, care ar putea revolu\u0163iona \u00een m\u0103sur\u0103 \u00een care vor fi inclu\u015fi \u00een contexte potrivite pentru ei.<\/p>\n

\nBM:<\/em> Suntem o natie de angajati sau de angajatori, exista suficient spirit antreprenorial sau suntem subalterni innascuti?<\/em><\/p>\n

\nOana Botolan Datki: Suntem o na\u0163ie obi\u015fnuit\u0103 s\u0103 se descurce, \u015fi aici sintagma nu are neap\u0103rat conota\u0163ii negative. Uit\u00e2ndu-ne retroactiv la istoricul nostru, am trage concluzia c\u0103 suntem subalterni \u00eenn\u0103scu\u0163i \u2013 un popor care a dus lupte de ap\u0103rare, niciodat\u0103 de expansiune, care a pl\u0103tit tributuri teribile, care a fost condus \u00een repetate r\u00e2nduri de str\u0103ini. Pe de alt\u0103 parte, \u00eens\u0103, \u201ea ne descurca\u201d de cele mai multe ori a presupus tocmai dezvoltarea unui spirit antreprenorial, poate nu suficient sau coerent \u00eentotdeauna. Cred c\u0103 r\u0103spunsul vine din pove\u015ftile de succes pe care le avem la \u00eendem\u00e2n\u0103, at\u00e2t despre angaja\u0163i rom\u00e2ni, fie ei \u00een corpora\u0163ii care opereaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia sau \u00een alte \u0163\u0103ri, c\u00e2t \u015fi despre afacerile pornite, de cele mai multe ori, de profesioni\u015fti sclipitori, cu un dram de curaj \u00een plus.<\/p>\n

\nBM:<\/em> Ce meserii i se potrivesc romanului si care nu?<\/em><\/p>\n

\nOana Botolan Datki: Dac\u0103 ne raport\u0103m, din nou, la pove\u015fti de succes, privind \u00een urm\u0103, se pare c\u0103 ne pricepem s\u0103 fim inovativi, s\u0103 creem. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 privim la contextul actual, pare c\u0103 am renun\u0163at s\u0103 facem tocmai aceste lucruri \u015fi este posibil ca exact de ele s\u0103 avem nevoie. \u00cen concluzie, nu cred c\u0103 este vorba despre ce meserii i se potrivesc rom\u00e2nului, ci mai degrab\u0103 despre ce competen\u0163e este nevoie \u00een acest moment \u00een economia noastr\u0103. \u015ei atunci vorbim de profesioni\u015fti foarte buni \u00een zona financiar\u0103, de exemplu. \u00cen orice caz, de oameni preg\u0103ti\u0163i s\u0103 construiasc\u0103 \u015fi s\u0103 dezvolte, fie prin business-uri proprii, fie \u00een cadrul unori organiza\u0163ii. Dar s\u0103 fie neap\u0103rat dispu\u015fi \u015fi s\u0103 aib\u0103 poten\u0163ial s\u0103 evolueze, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 pun\u0103 \u00een mi\u015fcare sistemul.<\/p>\n

\nBM:<\/em> In ecuatia patronat – lucrator – castiguri – trai indestulat, care este rolul sindicatelor? Sunt sindicatele suficient de prezente si active pentru a sustine o piata “sanatoasa” a muncii?<\/em><\/p>\n

\nOana Botolan Datki: Depinde foarte mult de segmentul de business. Vorbim de arii unde \u00eentr-adev\u0103r sindicatele reprezint\u0103 o component\u0103 puternic\u0103 a organiza\u0163iei (\u00een produc\u0163ie, \u00een energie, \u00een oil&gas), \u00een sensul c\u0103 sunt at\u00e2t bine reprezentate c\u00e2t \u015fi foarte active. Din p\u0103cate, \u00eens\u0103, nu \u00eentotdeauna prezen\u0163a lor este una benefic\u0103 \u00een mod complet \u2013 pentru business \u00een sine \u2013 p\u0103str\u00e2nd deopotriv\u0103 interesele angajatorului \u015fi ale angajatului (c\u0103ci de cele mai multe ori ele nu sunt neap\u0103rat comune). Aici intervine \u015fi legisla\u0163ia muncii care \u00een acest moment nu este menit\u0103 nici s\u0103 ajute angajatorul s\u0103 sus\u0163in\u0103 un business profitabil, nici s\u0103 stimuleze angajatul s\u0103 fie mai productiv. \u015ei tocmai aceast\u0103 legisla\u0163ie este de regula instrumentul de lucru, comunicare \u015fi negociere al sindicatelor. Cel mai probabil, ecua\u0163ia va deveni \u00eens\u0103 pozitiv\u0103 \u00een momentul \u00een care, \u00een r\u00e2ndul liderilor de sindicat, vor ap\u0103rea profesioni\u015ftii tineri, cu o abordare mai constructiv\u0103.<\/p>\n

\nBM:<\/em> Care sunt tendintele pe piata internationala a muncii?<\/em><\/p>\n

\nOana Botolan Datki: \u00cen acest moment, marile corpora\u0163ii sunt orientate c\u0103tre a atrage competente specifice capabile s\u0103 aduc\u0103 valoare imediat\u0103 \u00een companie, din pie\u0163e cu for\u0163a de munc\u0103 bine pregatit\u0103 dar cu un nivel salarial mai convenabil. De asemenea, \u00een func\u0163ie de industrii, sunt arii \u00een care se acceseaz\u0103 tot mai mult tipul de colaborare remote cu angaja\u0163ii, acolo unde activitatea o permite. Avantajul este, evident, \u00een zona costurilor fixe dar \u015fi al eficientiz\u0103rii \u015fi al deschiderii c\u0103tre profesioni\u015fti din orice punct al lumii, ceea ce este \u00eentr-adev\u0103r extraordinar.<\/p>\n

\nBM:<\/em> In sistemul de valori sociale locale, care este locul pe care il ocupa munca? Ce este de facut?<\/em><\/p>\n

\nOana Botolan Datki: Nu \u015ftiu dac\u0103 este neap\u0103rat vorba de un sistem de valori sociale, c\u00e2t de un sistem social \u00een sine. Statul \u00eencurajeaz\u0103 \u00eenc\u0103 prea pu\u0163in at\u00e2t individul (de regul\u0103 ne referim la \u015fomeri) c\u00e2t \u015fi compania s\u0103 investeasc\u0103 \u00een munc\u0103, s\u0103 fie activi. Este un sistem social inert, care nu stimuleaz\u0103 suficient. Fie c\u0103 ne referim la proaspe\u0163ii absolven\u0163i de studii superioare, sau la cei care provin din medii mai pu\u0163in favorizate, lipsi\u0163i de acces la educa\u0163ia care s\u0103 le permit\u0103 o calificare, \u0163ine mult mai mult de individ \u00een sine \u015fi mult prea pu\u0163in de sistem s\u0103 reu\u015feasc\u0103 efectiv din punct de vedere profesional. Suplimentar, de cele mai multe ori munc\u0103 din p\u0103cate cap\u0103t\u0103 valen\u0163ele unui mijloc de supravie\u0163uire \u015fi at\u00e2t, \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 fie un mod de exprimare individual\u0103, o activitate de dezvoltare, at\u00e2t personal\u0103 c\u00e2t \u015fi social\u0103. Probabil c\u0103 asta ar trebui s\u0103 se schimbe ca mentalitate: s\u0103 te orientezi c\u0103tre un domeniu de activitate care s\u0103 nu-\u0163i asigure doar traiul zilnic, ci s\u0103 \u00ee\u0163i ofere posibilitatea de a cre\u015fte, at\u00e2t tu c\u00e2t \u015fi mediul \u015fi compania \u00een care lucrezi, \u015fi \u00een final societatea. \u00cemi vine \u00een minte un singur exemplu: dac\u0103 profesia de dasc\u0103l, la orice nivel \u2013 plec\u00e2nd de la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul pre\u015fcolar \u015fi termin\u00e2nd cu cel universitar \u2013 ar fi valorizat\u0103 corespunz\u0103tor, s-ar crea un cerc vicios pozitiv: mai mul\u0163i profesioni\u015fti ar alege acest domeniu, s-ar implica dedicat, ar investi \u00een copii \u015fi implicit \u00een viitorul societ\u0103\u0163ii, ceea ce ar \u00eentre\u0163ine ciclul acesta \u00eentr-un sens bun.<\/p>\n

\nBM:<\/em> Un fapt – muncitorul roman poate fi lenes si nepasator acasa, dar harnic si implicat in Italia, Spania sau Marea Britanie? De ce, care este explicatia, ce si cum putem schimba?<\/em><\/p>\n

\nOana Botolan Datki: Este posibil s\u0103 fie o prejudecat\u0103 la mijloc, plec\u00e2nd de la generalizarea pe care din p\u0103cate tot noi o facem despre noi ca na\u0163ie. \u00cen principiu, oamenii nep\u0103s\u0103tori, sunt nep\u0103s\u0103tori generic, este pu\u0163in probabil ca, \u00een acest status fiind, s\u0103 aleag\u0103 s\u0103 munceasc\u0103 totu\u015fi cu s\u00e2rg \u00een alt\u0103 \u0163ar\u0103. Rom\u00e2nii care pleac\u0103 \u00een general peste hotare pentru a munci, sunt dispu\u015fi s\u0103 munceasc\u0103 oricum, de cele mai multe ori condi\u0163iile de acas\u0103 le sunt vitrege \u015fi \u00eei \u00eemping departe de \u0163ar\u0103 (sunt \u00een zone geografice nefavorabile din punct de vedere economic, sau au preg\u0103tire prost pl\u0103tit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia etc.)<\/p>\n

\nSigur, particulariz\u00e2nd, un profesionist plecat \u00eentr-o alt\u0103 \u0163ar\u0103 este posibil s\u0103 fie mai implicat, mai dedicat, mai hot\u0103r\u00e2t, pe de o parte prin prisma faptului c\u0103 nu are de ales, de asta a plecat \u2013 s\u0103 reu\u015feasc\u0103 m\u0103car \u00een alt\u0103 parte s\u0103 c\u00e2\u015ftige bani, pe de alt\u0103 parte \u2013 \u015fi cred eu cea mai important\u0103 \u2013 pentru c\u0103 este \u00eentr-un context diferit din punctul de vedere al angajatorului: este pl\u0103tit decent, are condi\u0163ii civilizate de munc\u0103, un contract legal, aspecte care automat \u00eei schimb\u0103 abordarea. De aceea, dac\u0103 ar fi s\u0103 ne punem problema s\u0103 schimb\u0103m ceva, probabil c\u0103 acesta ar fi punctul de plecare \u2013 condi\u0163iile pe care angajatorul le poate oferi (\u015fi nu ne rezum\u0103m strict la orarul de lucru sau salariu, este vorba \u015fi de siguran\u0163a locului de munc\u0103, a business-ului, de climatul organiza\u0163ional), astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00ee\u015fi asigure seriozitatea angaja\u0163ilor. Pe de alt\u0103 parte, \u00eens\u0103, \u015fi aici deja intervine cercul vicios, angajatorul la r\u00e2ndul lui ar trebui s\u0103 fie sus\u0163inut, \u00eencurajat, de o legisla\u0163ie potrivit\u0103, de un sistem economic care s\u0103 \u00eei permit\u0103 s\u0103 dezvolte, nu doar s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cum rela\u0163ioneaz\u0103 rom\u00e2nii cu munca? Dac\u0103 e s\u0103 credem sondajele, munca este extrem de important\u0103 pentru doi rom\u00e2ni din trei, care o plaseaz\u0103 pe locul secund \u00een topul lucrurilor foarte importante \u00een via\u0163\u0103, dup\u0103 familie, dar \u00eenaintea religiei, a timpului, a prietenilor sau a politicii. Procentul rom\u00e2nilor care apreciau c\u0103 munca este important\u0103 \u00een via\u0163a lor a sc\u0103zut de la 96% \u00een 1990 la 91% \u00een 2008. Pentru compara\u0163ie, la bulgari nivelul s-a situat constant la 90%, la fel \u015fi \u00een Ungaria. La greci la fel, 95%. Sc\u0103dere a fost \u00een Polonia, de la 97% la 91%. Oana Botolan Datki, SEE managing partner, r\u0103spunde pentru Business Magazin la c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri legate de felul \u00een care rela\u0163ioneaz\u0103 rom\u00e2nii cu munca.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,7218],"tags":[192,8614,22153,7606,42457],"class_list":["post-131493","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-resurse-umane","tag-angajati","tag-angajatori","tag-generatie","tag-munca","tag-ona-botolan-datki"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/131493","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=131493"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/131493\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=131493"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=131493"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=131493"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}